10,995 matches
-
el dispus să-i primească. Ba chiar acest KGB-ist nu ține seama de amenințările cu scuturi de antirachetă ale lui Bush, pe care acesta vrea să le plaseze în Europa, împotriva pericolului din Iran, Afganistan, Coreea de Nord și cine știe câte mai inventează el până-i vor da americanii un picior unde trebuie și astfel să nu se mai amestece în treburile altor state și să nu mai facă să curgă sânge nevinovat, lacrimi și durere peste pământul globului. După destrămarea URSS-ului
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
de logică, rupt de realitate sau vrea să-i arate celuilalt cât de tare poate el să arunce cu piatra în lucrurile construite pentru neamul nostru.Printre cele scrise, găsim totuși unele adevăruri ale trecutului feudal, deci nu numai răutăți inventate de contemporani. Ar fi bine dacă populația României ar fi informată asupra evenimentelor legate de "Casa Poporului", o clădire atât de denigrată și de blamată de către unii, cărora le este și scârbă să intre în ea. Cu toate acestea, statul
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
egoist și laș până-n măduva oaselor. Aceasta o dovedește și faptul că toate cadrele acestor instituții sau ministere se bucură de aceleași drepturi de care se bucură și celelalte cadre militare din alte ministere. Această isterie și incitare diversionistă este inventată și difuzată de oameni interesați, care vor să-și facă o reclamă profitabilă. L-am văzut pe unul sus-pus după 1990, dar de o josnicie detestabilă, că pe el îl urmăreau 20 de securiști. Ori pentru o minte lucidă nu
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
minte lucidă nu poate fi credibilă nici pentru copiii de grădiniță. Nici Sacalul, (agent vestit pe plan internațional) nu se bucura de o asemenea onoare, dar un fost boschetar? Alungat și de părinții lui de la domiciliu. Doamne câtă murdărie poate inventa românul nostru când este apreciat la superlativ de colegi, prieteni sau meschini interesați materialicește, adică plătiți. Cursuri de pregătire militară, cu cadrele din I.J. -al M.I. Am menționat mai sus că în 1962, au fost desființate Gărzile Patriotice, care erau
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
profesorul de fizică-matematică, bărbat căsătorit și cu un copil. Are o fiică, cu care sunt colegă din acelaș an și prietenă foarte bună. Ne vizitează des și ne ajutăm reciproc cu materiale didactice. Să fiu sinceră nici nu știu ce legendă să inventez pentru a întrerupe relația cu familia ei, pentru că are și un frate mai mare care mă curtează și trebuie să termin prietenia cu ei, să nu-mi fac rău cu mâna mea. Am putea să ne îndrăgostim unul de altul
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Așa era cu mass-media noastră și cea străină, te scotea din casă cu propaganda aia tâmpită. Nu știm cine era atât de interesat de răspândirea diversiunilor de tot felul, prin toate mijloacele, cu teroriști, securiști, comuniști și câte nu mai inventaseră oamenii noștri pentru a se face credibili și a se scoate în evidență cu actele lor "eroice". Au văzut toți românii cum aduceau în fața televizorului tot felul de "teroriști", acei "eroi" care ne eliberau de ciuma comunistă, în frunte cu
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
și somnul, să nu fim deranjați de răufăcători.In special acum când toată lumea se bucură de multiple înlesniri și libertăți ale "democrației" după o perioadă îndelungată de restricții,numită de către unii politicieni odioasă, ilegală, criminală și câte din aceste epitete inventate de astfel de oameni, care vor să se afirme,ca să fie auziți de cei de la UE,pentru a fi luați în seamă. Sunt lozincile și strigăturile cele mai autentice,corespunzătoare perioadei istorice pe care o trăim. Mulți dintre compatrioții noștri
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
departe, am întrebat eu? Ce era firesc, ne-am îndrăgostit unul de altul și am continuat cu întâlnirile mai departe, când prindeam ocazia de rămâneam singuri, mușcam din mărul păcatului, care era tare plăcut. Când nu aveam altă posibilitate, fătuca,inventase un fel de pârlaz, tot la propunerea mea, care-l practicasem când eram fecior acasă, săream gardul înalt de doi metri, fără să afle părinții și fugeam în sat, la câte o Mărie. Dânsa, pusese un scăunel la geamul meu
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
geniu, care “n-are moarte, dar n-ar nici noroc”. Situându-se însă în contextul fabulei, Cantemir se sustrage condiției sale și oferă o rezolvare, cam forțată, dar perfect credibilă în contextul imaginar, fabulos al basmului pe care și-l inventează ca să poată supraviețui. Persoanele reale, deformate de agresivitatea și intransigența autorului, reprezintă idei antinomice: pe de o parte Puritatea, Adevărul, Dreptatea, pe de altă parte Viclenia, Minciuna, Tirania. Aduse pe terenul de luptă al autorului - Inorog, personajele sunt teribil minimalizate
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
și întâmplările descrise în carte, că multe dintre scene sunt „recreate“ de scriitor, că, în afară de cele câteva figuri publice care apar în carte, celelalte personaje au primit nume și înfățișări fictive. Că autorul folosește tehnica „dialogului reconstruit“ (a se citi „inventat“), chiar dacă, scrie el, dialogurile se bazează pe ceea ce-și amintesc unii dintre participanții la ele. Subtitlul cărții, care prezintă fondarea Facebook drept „o poveste despre sex, bani, geniu și trădare“, mi se părea rupt din telenovele, iar cu titlul
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
apelul la rețeaua socială, care operează independent de sistem. Bombardament informațional și Internet de peșteră Niciodată până acum nu am mai fost supuși unui asemenea bombardament informațional, pe atâtea canale. Fiecare serviciu, fiecare persoană publică, fiecare tendință și fiecare produs inventat vreodată ne este băgat pe gât, lăudat, criticat, arătat cu degetul, apretat sau șifonat în ziare, reviste, emisiuni TV sau radio, afișe și panouri stradale, în zeci și sute de site-uri. Când intră pe ecrane ultimul blockbuster de la Hollywood
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
așteptăm să fie obiectiv, pentru că vrem să aflăm ce s-a întâmplat, nu ce vrea cineva să credem despre ce s-a întâmplat. Așadar, jurnaliștii informează, nu promovează. Există totuși o excepție de la această regulă, iar excepția n-a fost inventată de DoR, ci există cam de când există jurnalism: ziariștii pot (și trebuie) să promoveze jurnalismul. Fiecare jurnalist de excepție pe care l-am cunoscut vorbește cu pasiune despre meseria lui. Crede cu tărie că e cea mai frumoasă meserie din
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
în cel mai bun caz. Facebook și Twitter, principalele instrumente de tip social media utilizate în interacțiunea dintre public și jurnaliști, fac însă ca dialogul să fie posibil și real. Desigur, cu destui ani înainte de Facebook și Twitter, WWW-ul inventat la începutul anilor ’90 a fost tehnologia care a schimbat în mod definitiv și irevocabil modul în care consumăm presa. Iar inițiative precum cele ale Evenimentului zilei din anii 1996 (când chat-ul era în același timp rețea de socializare
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
ca pe vremea lui Gutenberg: să produci Cartea fețelor 250 fizic o carte (lăsând la o parte valoarea intelectuală pe care o cuprinde un produs cultural) înseamnă investiții în hârtie, cerneală tipografică, energie electrică, manoperă, marketing, distribuție, resurse umane. Tehnologiile inventate după Gutenberg, între care fotografia, înregistrările audio, radioul sau televiziunea, implică, la rândul lor, costuri mari. În cuvintele lui Shirky: „E scump să deții mijloacele de producție, fie că e vorba de o tiparniță sau un turn de televiziune, ceea ce
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
însuși), am avut revelația că Autobiografia ar fi trebuit să fie semnată cu numele „Damian Silvestru“, enigmaticul său pseudonim de tinerețe. Ori de câte ori mi-am amintit de acest pseudonim, am retrăit aceeași mirare față de numele curios pe care și l-a inventat I. Negoițescu. Îmi pare foarte rău acum, când e prea târziu, că, de câte ori am stat de vorbă cu el, niciodată nu mi-a trecut prin minte să-l întreb ce semnificație are combinația dintre cele două părți ale pseudonimului. Astăzi
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
de operații - căci pentru „operații“ fusese fără îndoială concepută, din moment ce noi, copiii, în acest scop o utilizam. Mai exact, era întotdeauna operată acolo aceeași persoană: Irma, oacheșa, ispititoarea fată cu chip iberic, cu ochi mari focoși. Ea avusese inițiativa, ea inventase jocul nostru, ea ne îndemna s-o operăm. Se întindea, goală-pușcă, pe spate, pe piatra fierbinte de soarele arzător, căci aveam grijă să dăm la o parte vegetația nebună. Ne înghesuiam în jurul mesei vreo șase șapte țânci cu rol de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
a trezit Panait Istrati, vagabondul, l-am întrezărit sub semnul voluptăților secrete și moleșitoare, la care se dedaseră cavalerii cruciați, cei purceși din sânul ilustrelor familii apusene cu coroane în stemă și în inel, și printre care eu l-am inventat pe detracatul bântuit de puritate Balduin de Tyaormin. Eram priapic - suferință ce a durat toată adolescența mea, până la adânci tinerețe - și întrețineam cu stăruință în subconștientul meu un cult al falusului, de semnificație narcisic-infantilă, care îmi colora vehement orgoliul ce
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
tabletei „Puterea de suferință“, atribuită lui I. Negoițescu. Metafora „Sfântului Sebastian“ poate fi un argument decisiv de atribuire lui I. Negoițescu a textului, căci, în vremea respectivă, el era obsedat de această figură, dovada existând în eseul în mine cel inventat de Sodoma (după cum Mishima s-a lăsat sedus de Sfântul Sebastian al lui Guido Reni). M-am recunoscut doar în metafora sfântului primind cu voluptate săgețile ce-i maculează corpul, însângerându-l (cum îl vede d’Annunzio), fiindcă eu sunt
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
care au lucrat după "logica ghișeului" sau după "logica proiectului", după cum intențiile lor au fost de transversalitate, dezenclavizare, descentralizare, cooperare, asociere, parteneriat, concertare etc. De exemplu, în Franța anilor 1980, programul "Ensemble, refaire la ville" ("Împreună să refacem orașul") a inventat expresiile: dezvoltarea socială a cartierelor, misii locale pentru ocuparea tinerilor, zone de educație prioritare cu educatori specializați, consilii comunale pentru prevenirea delincvenței etc., a căror aplicare a necesitat intervenția unor persoane calificate, competente. Reorientarea politicilor a dus la un alt
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a face din politicile urbane ocazia unei veritabile dezbateri între stat și colectivitățile locale, susceptibile, prin mizele sale, să incite la participare civică. Controlul politic al dezvoltării urbane a fost dorit de o elită modernizatoare ca o oportunitate de a inventa metode de guvernământ capabile să insereze cunoașterea experților în decizia politică, și aceasta fără a contrazice principiile legitimității democratice a puterii. Cu toate acestea, în lipsa posibilității de a fi un element motor în fabricarea mediului urban, căutarea democrației moderne putea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ia o hotărâre în funcție de probabilitățile viitorului decât în funcție de învățămintele trecutului, să se situeze mai mult în viitor pentru a privi retrospectiv situația prezentului și actele pe care le acesta le cerea. Era ceva ce părea de la sine înțeles"5. Neologism inventat de Gaston Berger într-un articol din Revue des Deux-Mondes, în 1957, prospectiva devenea, la mijlocul anilor 1960, stindardul modernismului. Forța prospectivei consta în a face ecou într-o conjunctură obnubilată de schimbare. Societatea este în același timp fascinată și îngrijorată
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
căpăta recunoaștere socială. Educația populară constituia referința ideologică a marilor asociații naționale în relație cu secretariatul de stat al Tineretului și al Sportului. Încrezători în eficacitatea metodelor pedagogice care integrau achizițiile științelor umane, mai ales celebra tehnică a "antrenamentului mental" inventată de Joffre Dumazedier, susținătorii Educației populare înțelegeau că formarea continuă poate permite și celor mai umili indivizi, copii sau adulți, să devină actori ai propriilor lor vieți și participanți necesari la construcția unei comunități de destin. La începutul anilor 1960
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
o între-prindere să obțină beneficii muncind pentru o comunitate locală, ci aceea a condițiilor în care se determină costul pe care o comunitate consimte să-l plătească pentru a beneficia de un serviciu. Apare așadar cu claritate necesitatea de a inventa noi forme de control politic asupra economiei. Ne putem imagina, în opoziție cu tradiția franceză a "naționalizării" întreprinderilor, activitatea strategică a creării unor organisme de reglare, care, fără a fi operatori, verifică dacă parteneriatul public-privat dintre întreprinderi și comunitățile locale
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
are încotro, sub efectul unor constrângeri din ce în ce mai mari: prețul locuințelor din oraș nu încetează să crească, piața devine din ce în ce mai selectivă. Or, acestea se stabilesc din ce în ce mai departe de orașul-mamă, până la punctul în care idealul de viață pe care și l-au inventat în periurban și strategiile sociale pe care le adoptă pot deveni cu totul fragile".520 Cu siguranță, aceste clase medii își modifică traiectoriile după șansele obiective de reușită mai bine decât tinerii periferiilor, care fac eforturi mari în școală ca să
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în Villes en évolution (La Documentation Française, 2005), Institutul Orașelor din Rennes propune o versiune privind crearea "culturii urbane" și a arhitecturii sale specifice, a modului în care s-au asociat aleșii, funcționarii serviciilor pentru a acționa laolaltă și a inventa un demers operațional, capabil să integreze expertiza, calificările și competențele tuturor celor implicați în actul de construire a orașelor. În lucrarea La société en sablier, Alain Lipietz consideră că am trecut de la o "societate în montgolfier" la o "societate în
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]