8,558 matches
-
și creșterea vitelor, fiind în mare parte moșneni sau țărani împroprietăriți la 1864 pe moșiile Boldești, Lipănești și a Eforiei Spitalelor Civile. Se cultiva grâu și porumb, iar în zonele mai înalte de pe dealul Seciu se aflau, ca și astăzi, livezi de pruni și podgorii de viță de vie. Școala la care învățau copiii din comună se afla în cătunul Șipotu (astăzi, în comuna Lipănești). Comuna Scăeni era formată din cătunele Scăeni și Balaca (fost "Valea Căpușeștilor"), având 657 de locuitori
Boldești-Scăeni () [Corola-website/Science/297067_a_298396]
-
sale în lungul și în latul țării, consemna în notele de călătorie că un scurt drum pe șoseaua ce se întinde dincolo de pustietatea pietroasă a Cricovului face să se vadă pe dealul din stânga ciudata culă cu clopotniță de biserică și livezi întinse a "familiei Belu", grecește "Bellios", cu titlul austriac de baronie, căpătat după ce vistierul cu acest nume al lui vodă Caradja întemeiase, pe o cale care a rămas în amintirea poporului, și o vistierie proprie. Acest colț de belșug boieresc
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
poseda un petec de vie pitarul [[Bărbuceanu Petrescu]], tatăl pașoptistului [[Nicolae Bălcescu]]. În apropiere, peste Cricovul Sărat, la Valea Orliței (V. Călugărească), mama lui Bălcescu, pităreasa Zinca Bălcescu stăpânea, conform foii de zestre, 12 pogoane de vie, cu case și livadă, unde desigur își petreceau uneori verile, dar mai ales toamna pe vremea culesului viilor și livezilor și unde se pare că s-ar fi născut [[Constantin Bălcescu]] ([[1813]] - [[1902]]), ministru de finanțe în guvernul condus de [[Ștefan Golescu]], în vremea
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
Sărat, la Valea Orliței (V. Călugărească), mama lui Bălcescu, pităreasa Zinca Bălcescu stăpânea, conform foii de zestre, 12 pogoane de vie, cu case și livadă, unde desigur își petreceau uneori verile, dar mai ales toamna pe vremea culesului viilor și livezilor și unde se pare că s-ar fi născut [[Constantin Bălcescu]] ([[1813]] - [[1902]]), ministru de finanțe în guvernul condus de [[Ștefan Golescu]], în vremea lui [[Alexandru Ioan Cuza|Cuza]], apoi deputat, senator, traducător din greacă și latină, editor, împreună cu [[Cezar
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
Pământurile mănăstirii erau lucrate până la mijlocul secolului al XIX-lea, de robii țigani.Mai târziu, în orânduirea capitalista, principala ramură a economiei era agricultură, pământul fiind lucrat de către clacași. Se cultivau grâul și porumbul, iar în jurul mănăstirii se aflau întinse livezi de pomi fructiferi și plantații de vii.În anul 1854, clăcașii din Segarcea s-au răsculat împotriva nedreptăților la care erau supuși de către administrația moșiei, amenințând cu spargerea satului.Prin reforma agrara din 1864, țăranii clacași din Segarcea sunt împroprietăriți
Segarcea () [Corola-website/Science/297092_a_298421]
-
Agricultura este principala ramură a economiei orașului, cu un aport de 45% la veniturile localității. Suprafața totală a localității Pogoanele este de . Din această suprafață, reprezintă terenurile agricole, iar sunt suprafețe neagricole. Terenurile agricole au următoarea structură: arabil - , pășuni - , vii - , livezi - . Componența terenurilor neagricole de la nivelul localității Pogoanele este următoarea: păduri - , ape - , terenuri neproductive - , drumuri - , construcții - . Principala ramură a agriculturii este cultura plantelor. Se cultivă pe suprafețe întinse cereale - grâu, porumb, orz, ovăz, mei și floarea-soarelui. Suprafețe mici sunt cultivate cu
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
servicii în agricultură (la care se adaugă și deținătorii de utilaje, fără personalitate juridică, în număr relativ mare). Terenul agricol, în totalitatea sa se află în proprietatea privată a cetățenilor, aceștia deținând de asemenea în totalitate terenurile ocupate cu vii, livezi și chiar o parte din terenurile neagricole și cele ocupate cu pădure. Restul terenurilor, în special cele neagricole, aparțin domeniului public sau privat al statului sau al unității administrativ teritoriale - teren aparținând statului fiind administrat de către unele instituții de stat
Pogoanele () [Corola-website/Science/297097_a_298426]
-
ozonate sfere ale "catharsis"-ului: "Ineluș-învârtecuș, / moarte, joc cu lunecuș, / în ce inelar căzuși ? // Juvaerul tău de fum / toate le preschimbă-n scrum, / că podoaba-ți de nălucă / pică-n deget și-l usucă... // Ineluș-învârtecuș, / cu smaragdul jucăuș, / zâmbetele cu livezi / cum le stingi și le-nnoptezi ? / Mâinile, de ce le-nchizi / sub un zarzăr cu omizi ?" («4», "ibid.," p. 39); uneori, în reverberări „molcom-thanatic-eroice“, cu Jiul aidoma funebrului vad / râu styxial, dar împlântat prin sacrele-i izvoare în baza Cogaionului: "Jos
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
gem, în calea lui, răstoace. / Unde-i calcă murgul, pune / numai somn și uscăciune. Iarba sfârâie, întoarsă, / frunza stă cu pleoapa arsă. // Jos, în vad, la răgălii, / doi voinici trec peste Jii. Unul cântă... Ce zăpadă / i-nflorește-n trup livadă ? / Care stea în piept îi cântă ? / Ce grădini îl vor la nuntă ? / Care-amieze pădurețe / mi-l așteaptă să-l răsfețe ? / Haiducește,-mpărătește, / viața lui cu cerbi gonește. // Cântă. Și cu el în zare / merg grădinile călare. Altul tace. Merge, unde
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
drumurile-nchise. Noaptea, dorm pe-un braț de joarde / lângă sufletul ce arde. / Și prin somnul cu poiene / ies, din lacuri, Sânziene. / Vin, uitându-și apele, / să-mi sărute pleoapele / și să-mi dea comorile: / umerii cu zorile, / ochii cu livezile, / sânii cu zăpezile, / gura cu mărgelele, / coapsele cu stelele..." («Vlagă», "ibid.," 135 sq.; "slodun" = "gorun" / "stejar brumăriu" - "Quercus pedunculiflora"). Sunt în acest ciclu și alte capodopere ale baladescului gyrian: "Corbea, Balada ghiocului cu moarte-n Țarigrad, Răvaș de la Călugăreni, La
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
secolului al XVIII-lea de contele Lázár cu douăzeci de familii românești din Moldova. Orașul minier Bălan, are de asemenea o majoritate românească, după ce a cunoscut o dezvoltare industrială la mijlocul secolului al XX-lea. Mai au o majoriate românească satele Livezi și Făgețel. Satul Micfalău din cadrul comunei Malnaș din nordul județului Covasna, locuit în trecut în majoritate de români colonizați în 1763, și-a pierdut naționalitatea în urma maghiarizării lingvistice a locuitorilor în secolele XIX și XX. Astăzi, puțini dintre ei mai
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
este slabă, vânturile mediteraneene duc aerul umed mai departe spre interiorul continentului. Când apare o masă de aer continental dominantă, aerul rece coboară și spre zonele joase, ceea ce se întâmplă mai des iarna. Întrucât temperaturile scăzute dăunează măslinilor și citricelor, livezile există doar în zone adăpostite, cu pantă spre sud și vest, chiar și în zone cu temperaturi ridicate pe timp de iarnă. Cantitatea medie de precipitații se situează de la până la anual, cele mai mari niveluri înregistrându-se în nord. Aproape
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]
-
pe Podișul Moldovei Centrale. Cadastrul funciar pe raionul Ialoveni la data de 1 ianuarie 2008 în hotarele a 25 de unități administrativ-teritoriale de nivelul întîi, are o suprafață de 78.348,57 ha, inclusiv: teren arabil - 33.431,35 ha; livezi - 3.727,40 ha; vii - 7.941,69 ha; fînețe - 31,00 ha; pășuni - 7.309,94 ha; plantații forestiere - 14.302,46 ha; pîrloagă - 212,63 ha; sub ape - 2.563,10 ha, alte terenuri - 8.629,28 ha
Raionul Ialoveni () [Corola-website/Science/297499_a_298828]
-
Durostorum sau Dorostorum; în română se mai întâlnește sub numele "Dârstor" - de la răul Jaleș, hidronim considerat de origine traco-getică - denumit după cetatea omonimă aflată în reședința județului - denumire românească: porțiune de teren de la poalele munților, acoperită cu pășuni, fânețe și livezi, care constituie zona de trecere dintre munți și dealuri - legenda povestește că numele orașului derivă de la Cotiso, un rege dac din secolul al III-lea.
Listă de etimologii ale județelor României () [Corola-website/Science/297447_a_298776]
-
a orașului Călărași este de 4.233 ha, din acestea 2.279 ha sunt terenuri cu destinație agricolă. Structura terenurilor cu destinație agricolă este reprezentată de terenuri arabile 885 ha, culturi multianuale 881 ha, dintre care viile ocupă 476 ha, livezile 404 ha, pășuni și fânețe 485 ha. Spațiile verzi ocupă 768 ha: pădurile 732 ha, restul fiind fâșii de protecție și tufișuri. Terenul fondului apelor ocupă 433 ha, dintre care mlaștinile - 128 ha, iazurile - 39 ha. Terenurile alocate pentru construcții
Călărași, Moldova () [Corola-website/Science/297486_a_298815]
-
unitare de stat, 8 cooperative de producție, o gospodărie colectivă și 13 întreprinderi din industria de prelucrare și întreprinderi de deservire. Suprafața terenurilor arabile — 25,6 mii ha. Suprafața culturilor multianuale este de 2.136 ha, inclusiv 1.577 ha livezi și 474 ha viță de vie. În raion fucționează Hidrocentrala Dubăsari, 10 întreprinderi în domeniul construcțiilor, 2 întreprinderi în domeniul industriei ușoare și Uzina Mecanică Dubăsari. În raion funcționează 2 case de cultură orășenești și 9 sătești, 8 cluburi, 19
Raionul Dubăsari (Transnistria) () [Corola-website/Science/297496_a_298825]
-
mulți țânțari și cu dese cazuri de malarie. Începând cu sec. al XII-lea, a început amenajarea fluviului, finalizată în sec. al XV-lea. A fost construit un sistem de canale de irigație, au fost plantate păduri de mesteceni și livezi care să apere de vânt culturile de orez, grâu, porumb și legume. Agricultura performantă, comerțul și dezvoltarea industriei au făcut ca populația Lombardiei să fie printre cei mai avuți locuitori ai Europei. Regiunea este divizată în următoarele provincii, toate numite
Lombardia () [Corola-website/Science/296709_a_298038]
-
lună, abia în anul 45 î.Hr., Iuliu Cezar a introdus Calendarul iulian iar anul începea la 1 ianuarie. Grecii numeau luna martie Elaphebolion. În România, luna martie, popular, se numește Mărțișor. În luna martie începe aratul și semănatul, se curăță livezile și grădinile, se scot stupii de la iernat și se "retează" fagurii de miere utilizați ca leac în medicina populară etc. Martie începe cu aceeași zi a săptămânii ca și Februarie cu excepția anilor bisecți și ca Noiembrie în fiecare an. Echinocțiul
Martie () [Corola-website/Science/296718_a_298047]
-
nici urmașul sau St. Gyorffy (1913-1919) nu a făcut-o, ci a preferat să cultive, pe timpul primului războiului mondial, zarzavat și fructe pentru spitale și a adăpostit refugiații maghiari din 1916. Noii administrații românești i-a fost dat să transforme livada de pomi fructiferi existentă într-o adevărată Grădină Botanică. Marea Unire a adus cu sine naționalizarea universității clujene, după ce corpul profesional preexistent a refuzat să recunoască dreptul de control al statului roman și să participe la activitatea universității. La 12
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
anul 2015 la numărul 209, având codul de clasificare . În această listă este precizat în mod eronat mijlocul secolului al XVIII-lea ca perioadă de datare a monumentului. Satul Botoșana este situat pe un teren deluros, pe care se află livezi cu pomi fructiferi, fiind traversat de pârâul Botoșana, afluent al râului Soloneț. El se află la o distanță de 37 km de municipiul Suceava. Comuna Botoșana se învecinează la răsărit cu comuna Comănești, la sud cu comuna Cacica, la apus
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]
-
prin anii 1743-1744 ai erei noastre, în vremea domnitorului moldovean Ioan Nicolae Mavrocordat (1743-1747). Biserica de lemn a fost inițial ridicată în satul Vicovu de Jos. Lăcașul de cult a fost adus în Bilca în anul 1818 și așezat în livada lui Ion Bălan, unde s-a constituit ulterior cimitirul satului. Primul preot cunoscut la Bilca este Dimitrie Bunceac (scris Bunczak în analele Episcopiei Bucovinei); el a scris egumenului Putnei, Lavrentie Chirilescu, la 4 martie 1827, pentru a-l ruga să
Biserica de lemn din Bilca () [Corola-website/Science/317134_a_318463]
-
a marcat două goluri în primul meci din grupele UEFA Europa League, cel cu SS Lazio Roma, încheiat la egalitate, scor 2-2. Pe 22 septembrie Wesley marchează din nou două goluri, de această dată în Cupa României, împotriva formației Voința Livezile. Meciul s-a încheiat cu scorul de 8-0 și l-a făcut pe Wesley cel mai bun marcator al Vasluiului, depășindu-l pe Vali Badea. Peste trei zile egalează încă un record, cel al lui Sulejman Demollari, ajungând la 36
Wesley Lopes da Silva () [Corola-website/Science/317157_a_318486]
-
și Vorona), un turn clopotniță, un gard din piatră de râu la intrare, un grajd pentru animale, un fânar, o nouă fântână. S-a pictat apoi pe interior biserica și s-a amenajat o grădină de zarzavat și o mică livadă. La 24 iulie 2010, mitropolitul Teofan Savu a oficiat aici o slujbă arhierească, la care au participat numeroși credincioși din satele din împrejurimi și din orașul Botoșani. În cuvântul adresat celor prezenți, la finalul slujbei, înaltul ierarh a remarcat liniștea
Schitul Oneaga () [Corola-website/Science/317504_a_318833]
-
raionul Bolgrad al regiunii Odesa din cadrul Ucrainei independente. În prezent, satul are 4.348 locuitori, preponderent bulgari. Locuitorii satului Cișmeaua-Văruită se ocupă în principal cu agricultura, aici existând 6000 ha de teren arabil și circa 1000 ha de vii și livezi. Se cultivă cereale, mazăre, tomate și viță de vie. Începând cu 1968, colhozul este specializat în producția de carne de vită. De asemenea, aici se ambalează borcane de mazăre și de tomate. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației localității Cișmeaua-Văruită
Cișmeaua-Văruită, Bolgrad () [Corola-website/Science/318241_a_319570]
-
de 14,7 milioane de hectare, dintre care 9,4 milioane hectare teren arabil (63,9%), 3,3 milioane hectare pășuni (22,4%), 1,5 milioane hectare fânețe (10,2%), 218.000 hectare vii (1,5%) și 206.000 hectare livezi și pepiniere (1,4%). Suprafața agricolă a României a scăzut ușor de la un an la altul. Transferul suprafețelor de teren către sectorul forestier și al construcțiilor a constituit cauza principală a reducerii suprafețelor agricole în ultimii douăzeci de ani. Reducerea
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]