8,714 matches
-
în cel mai adînc întuneric și nici urmă de lumină? Pentru că participase la asasinarea lui Ili, întreabă cu parșivenie, unde este vorbărețul veacului acestuia, căruia neamul lui ticălos i-a venit de hac, crimă de care și el este foarte mîndru! În Apocalispa, Ili este numit proorocul mincinos venit din Magog, ținuturile din fundul miazănoaptei care a tulburat minți- le popoarelor, adică iudeii știau foarte bine ce au făcut și nu numai că nu își puneau cenușă în cap pentru odioasa
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Cu discernămîntul său recunoscut și cu un înnăscut simț al măsurii, Tudor Vianu va reliefa tocmai această discrepanță între timpul sugerat și timpul istoric: "Tineretul care crește acum nu va mai ști nici cum arăta la față și la port mîndrul și singuratecul om între două vîrste, cu părul încărunțit, cu figura slabă și nemișcată, vorbind rar și strîngînd buzele cînd tăcea, ca și cum ar fi vrut să pecetluiască mai puternic tainele firii lui complicate și adînci. Pășea tacticos și rar, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
o doină jalnică, molatică, domoală, pătrunzătoare"; "valea-nverzită, înflorită și smălțată"; "micșunele, galbene, roșii, albastre, pestrițe"; "apă proaspătă, rece și curată"; "un miros îmbătător, adormitor, omorîtor de dulce"; "casele proprietarului, albe, drepte, înalte, mari, bogate și fudule"; "soarele de primăvară, mîndru, mare, aprins, rotund"; "moșul bătrîn, cuminte, liniștit, înțelept, domol..." Peste ani, Mateiu recuperează modelul și îl pune de acord cu gustul unui veac revolut dar și cu estetismul aristocratic ce supraviețuiește în modernitate așa cum a demonstrat-o în ai săi
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
acel risc? +++ În casetă +++ TEMĂ Pe un carton de 3 × 5 scrieți răspunsurile la aceste întrebări-cheie: - Cum beneficiază alții „direct” de produsele și serviciile companiei dumneavoastră? - Care este povestea pe care o puteți spune și care arată de ce vă simțiți mândru de ceea ce face compania dumneavoastră pentru a transforma lumea într-un loc mai bun? - Care este povestea dumneavoastră „magnet” despre ceea ce faceți pentru ceilalți rezolvând problemele, îmbunătățind lucrurile și ajutându-i pe oameni să-și realizeze visele? +++ +++ Epilog Definiți-vă
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
și așteptările lor ar trebui să vă motiveze să dați ce aveți mai bun la fiecare încercare. Același principiu se poate aplica pentru a vă ajuta să vă inspirați angajații atunci când își fac treaba de zi cu zi. Sue era mândră să fie administrator al unui departament în care lucrau oameni remarcabili și deseori îi prezenta furnizorilor și competitorilor din alte zone ale țării. Era mândră să arate facilitățile moderne ale biroului și să explice de ce grupul ei avea o istorie
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
ajuta să vă inspirați angajații atunci când își fac treaba de zi cu zi. Sue era mândră să fie administrator al unui departament în care lucrau oameni remarcabili și deseori îi prezenta furnizorilor și competitorilor din alte zone ale țării. Era mândră să arate facilitățile moderne ale biroului și să explice de ce grupul ei avea o istorie a eficienței și productivității atât de incredibilă. La fiecare oprire, prezenta persoana care făcea o anume treabă și o lăuda, spunând ceva despre trecutul acesteia
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
se implice în planurile dumneavoastră. Dar, după ce zarurile au fost aruncate și planurile făcute, este esențial ca toată lumea să urmeze planurile și indicațiile pentru a face mereu clienților o impresie clară și consistentă asupra companiei dumneavoastră. Când Larry a apărut mândru la muncă pe motocicleta sa Harley Davidson, era îmbrăcat cu „uniforma” completă: pantaloni de piele neagră și toate accesoriile care se asortau cu aceștia. După ce șeful său s-a minunat de noul său Harley și l-a felicitat pentru munca
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
arhitectura neoromânească târzie, cea care face mariajul cu stripped classicism și cu modernitatea, va încerca să pună între paranteze episodul medieval, stânjenitor din multe privințe (atât istorice, cât și artistice) atunci când e vorba ca el să glăsuiască despre unitate și mândre fapte de arme (multe fiind, cum se știe, fratricide). Este interesantă această opțiune pentru soluții mai degrabă atipice spațiului autohton, unde bisericile ortodoxe medievale au fost oricum construite mai degrabă în spiritul locurilor de unde proveneau meșterii (Serbia în sud, Armenia
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
întrucât a fost numit socotitor la ceapeu, Ilie Barbu, născut din întâlnirea condeiului lui Marin Preda cu deja marele actor Colea Răutu. Comunist „cu sufletul”, cum vom vedea atâția în filmele anilor următori, Ilie Barbu e un țăran complex, când mândru, când sfios, dur, dar capabil de un zâmbet inimitabil, agresiv, dar onest. Personajul lui Colea Răutu pune în premieră o problemă grea : când, într-un film de propagandă în favoarea unui regim criminal, apare ceva artistic valoros, ce cântărește mai mult
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
să convingă până și adversari vechi ai regimului său. Pentru a crea o atmosferă acestei disidențe față de URSS, N. Ceaușescu ordonase încă din 1965 realizarea transpunerii cinematografice a momentelor din istoria românilor care permiteau exaltarea ideii de neatârnare și rezistență mândră în fața dușmanului extern, de preferință un imperiu în care spectatorii prezentului să poată identifica URSS. Așa procedase și Stalin în anii premergători confruntării cu naziștii, comandându-i lui Eisenstein realizarea superproducției istorice antigermane Aleksandr Nevski (1938), difuzată masiv în cinematografele
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
transmisă automat urmașilor săi. În toate acțiunile lui a ținut seama de clasele nobiliare, și nu de popor. În film, trupele lui Mihai Titus arată ca „armata întregului popor”. La întrebarea lui Sigismund Báthory : „Câtă oaste ai ?”, Mihai Titus răspunde mândru : „Toată țara”. Nimic mai fals. Armatele organizate și conduse de Mihai Viteazul s- au bazat în bună măsură pe mercenari, plătiți cu banii dați de boieri din exploatarea moșiilor și de primăriile orașelor. În lupta cu armata lui Sinan Pașa
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
viață’’. Virtutea umilinței și voința este invocată pentru a stăvili patima de dominație: „Despuiați-vă de toată șiretenia și de toată înșelăciunea, de fățărnicie, de pizmă și de toată clevetirea’’ „Toți și unii altora să inspirați umilință, căci Dumnezeu celor mândri le stă împotrivă, iar celor smeriți le dă har’. Pentru prima dată în istoria umanității, prin Apostolul Petru, se ia atitudine împotriva celui mai teribil flagel care cuprindea omenirea în întregul ei și anume robia (sclavia), considerată de înțelepții timpului
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
instinctele sale bazale care nu pot fi temperate decât prin cunoaștere și educație în spiritul moralității creștine. În acest context dezavuează „omul modern”, creație a massmediei americanizante (presa, radioul și cinematograful la vremea sa), care îl face pe individ „pretențios, mândru și stupid” în devenirea sa egoist-materialistă și individualistă, desigur în detrimentul celor din jur, aspecte cu atât mai valabile astăzi când mijloacelor clasice li se adaugă televiziunea și comunicarea on-line, extrem de facile și penetrante, cu impact masiv în mentalul colectiv. Realizează
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
jumătate de existență statală. Interpretată de detractorii săi, cantonați în pozițiile autohtonismului tradiționalist, ca iconoclastă și ireverențioasă la adresa ființei naționale românești, analiza tăioasă și ireverențioasă întreprinsă de L. Boia nu este însă de o originalitate absolută. După cum însuși autorul este mândru să recunoască, inovativitatea abordării sale este relativă, avându-și antecedentele în istoriografia critică ancorată în paradigma junimistă. Istoricul reactualizează astfel o tradiție a criticismului istoriografic suprimată vreme de jumătate de secol, de la oficializarea versiunii rolleriane asupra trecutului românesc în 1947
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a intrat în faza postnaționalistă. Desigur, mândria de a fi român continuă să fie o constantă atitudinală cartografiată de anchetele sociologice. Tabel 30. Evoluția mândriei de a fi român, N=3.621 Valul European Value Survey 1990-1993 (%) 1999-2001 (%) 2008-2010 (%) Foarte mândru 48,3 47,1 38,4 Destul de mândru 38,6 39,0 47,9 Nu foarte mândru 11,4 11,6 11,1 Deloc mândru 1,7 2,3 2,6 Total 100 100 100 Sursa: European Value Survey, baza
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a fi român continuă să fie o constantă atitudinală cartografiată de anchetele sociologice. Tabel 30. Evoluția mândriei de a fi român, N=3.621 Valul European Value Survey 1990-1993 (%) 1999-2001 (%) 2008-2010 (%) Foarte mândru 48,3 47,1 38,4 Destul de mândru 38,6 39,0 47,9 Nu foarte mândru 11,4 11,6 11,1 Deloc mândru 1,7 2,3 2,6 Total 100 100 100 Sursa: European Value Survey, baza de date agregată, ZA4804 Însă fanaticismul naționalistic de
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cartografiată de anchetele sociologice. Tabel 30. Evoluția mândriei de a fi român, N=3.621 Valul European Value Survey 1990-1993 (%) 1999-2001 (%) 2008-2010 (%) Foarte mândru 48,3 47,1 38,4 Destul de mândru 38,6 39,0 47,9 Nu foarte mândru 11,4 11,6 11,1 Deloc mândru 1,7 2,3 2,6 Total 100 100 100 Sursa: European Value Survey, baza de date agregată, ZA4804 Însă fanaticismul naționalistic de sorginte interbelică, actualizat vremelnic în prima parte a tranziției
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de a fi român, N=3.621 Valul European Value Survey 1990-1993 (%) 1999-2001 (%) 2008-2010 (%) Foarte mândru 48,3 47,1 38,4 Destul de mândru 38,6 39,0 47,9 Nu foarte mândru 11,4 11,6 11,1 Deloc mândru 1,7 2,3 2,6 Total 100 100 100 Sursa: European Value Survey, baza de date agregată, ZA4804 Însă fanaticismul naționalistic de sorginte interbelică, actualizat vremelnic în prima parte a tranziției românești sub forma partidelor de extremă dreapta, pare
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
60). În contrast total, direcția postmodernă inaugurată în tradiția pedagogiei istoriei românești de manualul coordonat de S. Mitu (1999) iluminează nu euforia sacrificială ci tragedia umană a luptei în urma cărora statul român și-a dobândit independența: "românii vor fi foarte mândri de această contribuție militară [la înfrângerea Imperiului Otoman de către Rusia], care a costat mii de victime, deoarece doreau să arate că și-au câștigat independența prin forțele proprii" (Mitu et al., 1999, p. 48). Antiteza dintre cele două versiuni ale
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ei sunt diversificate, dovedind imaginație și bun gust, pun accent pe valoarea inteligenței umane, care nu este în mod obligatoriu legată de condiția nobilă sau de un statut social privilegiat. În prima zi rostește o istorioară prin care o femeie mândră și zeflemitoare primește o replică de la un bărbat matur și înțelept, care o iubea cinstit și pe care tânăra văduvă va învăța să-l prețuiască nu după aparențe, ci după noblețea inimii. Povestirea a doua a Pampineei se deschide cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Personajul feminin amenință puterea și dominația masculină prin divulgarea intimităților. Din nou cuvântul devine o veritabilă armă. Târgoveața reprezintă un stereotip, acela al femeii colportoare, incapabilă să păstreze o taină, să fie discretă, să reprezinte un partener de încredere. Este mândră să-și relateze indiscrețiile ce au dat savoare vieții domestice, alături de cei cinci soți, se confesează tuturor, nu doar celor apropiați. Plăcerea pe care o resimte în pălăvrăgeală sau în comunicarea tuturor acestor calomnii, este o dovadă în plus, care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Apariția ei este serafică, părând mai curând un ideal decât o întruchipare reală. Detaliile portretistice sunt la Chaucer mult mai bogate în comparație cu cele regăsite la scriitorul italian: „Emilia frumoasă coz și mai/ Gingașă ca îmbobocitul Mai,/ Decât un crin mai mândră la făptură/ - Chiar dacă o alătur de-o răsură/ Mai desmierdat îmi pare chipul ei -/ [...] Îi atârna cosița peste spate,/ Bălaie, cam un cot și jumătate./ și prin grădină, dis de dimineață/ Plimbându-se în voie la verdeață,/ Ea flori din
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și de fidelitate, de credință și de supunere. Descrierea făcută personajului vine să susțină realele calități ale tinerei, având o origine nobiliară, fiica împăratului Romei: „De când e lumea nu-i pe lume fată/ Cum are, ține l, Doamne! împăratul.../ Mai mândră și mai neasemănată/ și bună cum nu-i alta-n lumea toată./ Păzească i cinstea pronia cerească,/ Regină a Evropei să domnească!// Frumoasă coz, dar fără nfumurare;/ Ani fragezi, dar în toate cumpătată;/ Virtutea - steaua-i călăuzitoare;/ Mereu supusă, aspră
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pana corbului./ La scufa albă își lega cordele/ Aidoma cu gulerul și ele,/ Iar sus pe frunte-și înnoda maramă./ și-avea o uitătură...mamă, mamă.../ Sprâncenele subțiri, ca din condei,/ și negre, tot la fel cu ochii ei./ Mai mândră arăta la-nfățișare/ Decât un pui de păr când dă în floare,/ Mai gingașă ca lâna unei miele.../ La brâu ține un săculeț de piele/ Cu bumbi gălbui și ghinde de arnici./ Nu-i om, oricâte drumuri și potici/ Ar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dă în floare,/ Mai gingașă ca lâna unei miele.../ La brâu ține un săculeț de piele/ Cu bumbi gălbui și ghinde de arnici./ Nu-i om, oricâte drumuri și potici/ Ar fi bătut pe lume, să mai știe/ Așa fătuță mândră și nurlie./ Iar pielița-i lucioasă semăna/ Cu-n galben proaspăt din tarapaná./ Cât ce privește glasul, nevestica/ Se măsura în ghiers cu rândunica./ La țopăit era neîntrecută, / Părând un ied zburdalnic după ciută./ Era ca miedul dulcea ei suflare
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]