9,417 matches
-
am găsit aici un răspuns de-a gata la totala mea inadaptare În viața profesională.” Cu toate acestea, va fi, asemeni lui Cioran, un mic profitor al societății: trăiește În principal din ajutorul de șomaj, se angajează temporar În slujbe mărunte (treizeci și șase de servicii până În 1990). Admirator al generalului de Gaulle, situat pe aceeași treaptă a excelenței umane cu tatăl său, Rouaud va fi toată viața un fidel al ideilor de stânga. În 1981, după căsătorie, se mută la
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
pentru o rețetă mai degrabă tradiționalistă, iar produsele sale literare se orientează exclusiv spre un anume target alcătuit din cititori de sex preponderent feminin, cu structură bovarică și mai puțin atinși de apocalipsa urbanizării tehnologice. Eric Holder scrie despre lumea măruntă a provinciei el de altfel locuiește la Thiercelieux, un cătun din Seine-et-Marne În ritmul lent și aluvionar al siestei de la umbră, brăzdat de insesizabile ruperi de ritm, despre drame și tragedii nu mai puțin Înduioșătoare decît cele petrecute la lumina
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
înalte îndrăzneli” (Tinerețe). Se poate identifica aici o idee-temă dezvoltată în modulații diverse: „O, munte, tu, biserica, moșia, casa mea,/ «Zgârie-cerul» meu [...]/ Pe culmea ta-n nemărginire mă dezmărginesc” (Spre culmi). Și, în același spirit: „Sătul de ale șesurilor bucurii mărunte,/ Când urc pe munții lor, mă simt un munte” (În robia lor) ori: „Eu m-am născut să mă dărui / Oricând și orișicui” (Mă știu). Sau acest mândru îndemn: „Mută munții uriași din calea zărilor, - / de poți!” După Goga, C.
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
sfințită a nopții”), alternează cu moralistul detașat și sceptic, pornit de la Psalmi și Cântarea Cântărilor, trecut prin dezabuzările culturii moderne și reîntors la învățătura iubirii („Puțini au harul de a trăi cum se cuvine clipa. Nu de-a se bucura mărunt, grăbit și speriat de ea, în umbra derizorie a morții, ci de a face din prezent, care e singura realitate, ceva mai mult și mai puțin decât o întâmplare: act, contemplație și pasiune, plin de puterea ce și-o trage
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
și incorectitudinile prozodice scad mult din valoarea liricii ei. Altfel, C.-P. versifică relativ ușor și într-o limbă lipsită de stridențe neologice. A scris și scurte povestiri cu subiecte inspirate din lumea cartierelor mărginașe, cu personaje caracteristice (vagabonzi, meseriași mărunți, mici negustori). Sentimentalismul este însă covârșitor, ca și tendința moralizatoare. Comedia Un tutor (1881) este una dintre cele mai reușite lucrări ale sale. Comicul de situație se desfășoară în scene vioaie, în care apar caractere îngrijit lucrate și nuanțate ca
CUGLER-PONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286561_a_287890]
-
, Ioan (1834, Iași - 8.II.1903, Iași), poet și comediograf. Aparținând unei familii de boieri mărunți, I. a urmat școlile primară și secundară la Iași, fiind trimis apoi la Viena și Paris, pentru studii juridice. Alcătuiește poezii ocazionale, pe care le publică în ziarele și calendarele lui Gh. Asachi. Întors în țară, participă la lupta pentru
IANOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287486_a_288815]
-
tema străbunilor, a obârșiei, tinzând spre cristalizarea identității eului liric. Cartea anotimpurilor (1976) e o scriere „pentru copii”, în care răzbat pe alocuri unde de suavitate sau scânteieri ludice. În Adalbert Ignotus, ciclu baladesc despre un ciudat personaj, „păstor” peste mărunte sălbăticiuni, discursul poetic, de o calofilie discretă, etalează o prețiozitate livrescă și se desfășoară într-un zumzet metaforic, cu ocultarea sau evanescența tramei narative. Al doilea volum postum, Văzduhul de cuvinte, e cel mai viguros și promițător dintre toate. În
CAUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286143_a_287472]
-
Saltâkov-Șcedrin, Opere, VII, București, 1964. Repere bibliografice: Nicolai Costenco, Vladimir Cavarnali, „Poezii”, VBA, 1934, 7-8; Șerban Cioculescu, Operele premiate ale scriitorilor tineri needitați, RFR, 1934, 9; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 180; Călinescu, Ist. lit. (1941), 855; Nichifor Crainic, Cronica măruntă, G, 1944, 3; Ion Ciocanu, Poezia lui Vladimir Cavarnali, „Limba română” (Chișinău), 1991, 2; Gheorghe Gheorghiu, Eseistul Vladimir Cavarnali, LA, 1992, 28 mai; Gheorghe Gheorghiu, Un mag al plaiurilor basarabene, „Moldova literară”, 1995, 139; Dicț. scriit. rom., I, 499-500; Cimpoi
CAVARNALI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286146_a_287475]
-
palpită de senzualitate, frizând uneori chiar trivialul. Stilul c. transilvănean este mai lapidar, piesele sunt câteodată scurte notații, motive singulare, în schimb în sud se manifestă tendința către discurs, către acțiune, de unde și ideea de a vorbi despre o lirică „măruntă” și una „dezvoltată”. În c. românesc se poate totuși remarca o relativă unitate de conținut, deși preferințele pentru motivele din fondul comun sunt diferite de la o zonă la alta. S-a constatat că între text și muzică nu există o
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
organizat după rețeta romanului polițist, iar celelalte volume prezintă drame sentimentale ori familiale, retrospective biografice. Problematica investigată este cea a individului: împlinirea, calitatea morală, suferința, sacrificiul, căutarea fericirii într-un cuvânt. Discursul romanesc e centrat pe rutina cotidianului, pe gesturile mărunte, îndărătul cărora sunt depistate - și interpretate - chestiunile esențiale ale existenței: afectivitatea, preocuparea pentru realizarea profesională și, în general, umană (în versiunea eroismului nespectaculos și negrandilocvent, eroismul banalului), preocuparea pentru onoare, pentru demnitate, vocația pentru sacrificiu, dorința fiecăruia de a fi
CATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]
-
exprimare „citat” pentru autenticitate. Toate aceste insuficiențe par să „recomande” literatura prozatoarei ca pe o versiune ceva mai elevată a literaturii „populare”, de consum. De fapt, lucrurile nu stau chiar așa: scrierile acestea nu sunt simple „confecțiuni”. Acumularea de notație „măruntă”, psihologistă și comportamentistă, cu ambiția exhaustivității, puternic colorată de subiectivitatea personajelor-naratori, comentată glumeț ori doar alert, generează și secvențe antrenante, plauzibile, atractive nu numai pentru că au „nerv”, ci și prin autenticitate. De altfel, de la o carte la alta pot fi
CATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]
-
remarcată ca merituoasă atitudinea antilirică, sarcastică a autorului, care venea să se opună idilismului cotropitor al sămănătoriștilor. Dar bună parte din nenumăratele „chipuri și suflete” încondeiate de C. sunt de un maniheism inflexibil, iar în pagină se răsfață frecvent întâmplarea măruntă, anodină, faptul divers, o anecdotă, ceva hazliu sau chiar vulgar. În caracterizarea drastică a lui G. Călinescu - C. „nu e un scriitor, ci un bun foiletonist” - temeiul e greu de contestat. Mai nimic nu vine la el dinspre invenție și
CAZABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
pentru viața unui scriitor nu exclude punctul de vedere estetic, întrucât, în viziunea lui, istorismul bine orientat vizează tocmai surprinderea mobilurilor creativității, punerea în lumină a personalității creatorului, dezvăluirea procesului interior de „plăsmuire” artistică. Adevăratul istoric literar nu cultivă biografismul mărunt; nu orice fapte prezintă interes și, prin urmare, e de reținut doar ceea ce e în măsură a facilita accesul la eul profund, la acele resorturi ale spiritului unui scriitor prin care, în terminologia dragomiresciană, se declanșează „genialitatea creatoare”. În primele
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
de Asociația Scriitorilor din Timișoara pentru Amintiri inventate și pentru Iubirea, Chiajna și eu. Mărirea și decăderea lui Alior Sfoiag. Romanele și culegerile de proză scurtă ale lui C. se axează pe descrierea și căutarea de semnificații în lumea faptului mărunt, a existențelor mediocre sau ratate. Scriitorul are, în ciuda aparent insignifiantelor subiecte, un spirit de observație care radiografiază cu precizie momente, conștiințe, destine aparținând intervalului totalitarist din istoria noastră. Unele scrieri sunt simple exerciții umoristice ori ironice, cu pretexte fantastice. Ultimele
CERNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286175_a_287504]
-
I, București, 1990; Evadare din paradis, Timișoara, 1993; Jocul de-a Robinson, Timișoara, 1997. Repere bibliografice: Constantin Cubleșan, Necesitatea de a fi tu însuți, TR, 1966, 36; Nicolae Manolescu, Conformismul și inconformismul prozei, CNT, 1966, 36; Marian Popa, Ofensiva faptului mărunt, GL, 1966, 38; Eugenia Tudor, Laurențiu Cerneț, „Omul de un milion”, GL, 1967, 1; Sânziana Pop, „Experiențele lui Ionete”, LCF, 1968, 11; Magdalena Popescu, „Arșița”, GL, 1968, 33; Viola Vancea, „Câteva luni de trăit”, RL, 1971, 50; Cornel Ungureanu, „Câteva
CERNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286175_a_287504]
-
Artistică și Hyperion (un timp a exercitat funcția de director al acesteia), director general al Departamentului pentru limbi, redactor la săptămânalul „Glasul națiunii”. În nuvele, C. cultivă un realism care polarizează îndeosebi aspecte comune ale vieții, obișnuitul, tot ce e mărunt și sentimental. Poeziile din Fereastră deschisă (1965), Floare rară (1972), Mijlocul verii (1975), Poeme de dragoste (1993), Alte poeme de dragoste (1995) sunt intimiste, în stilul neopetrarchist al lui Emanoil Bucuța. Ponderea activității lui C. o dă însă critica literară
CIOCANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286247_a_287576]
-
1. Viața și opera „gemenilor M&D”" Astfel au fost supranumiți doi dintre cei mai rafinați cercetători ai învățării sociale. Expresia făcea aluzie la Master Degree. Dar cei doi cercetători - Miller și Dollard - erau savanți care depășeau cu mult acest mărunt titlu academic. Au lucrat mereu împreună. Se completau reciproc. Născut pe 3 august 1909, Neal Elgar Miller a frecventat cursurile Universității Washington (licențiat în 1931), Stanford (masterat în 1932) și Yale (doctorat în 1935). Obținând doctoratul în psihologie, Miller a
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
mioritică unită cu o neașteptată vizualitate, de vigoare aproape argheziană, dă un timbru aparte poemelor din Puiul de rouă (1941), scrise la moartea copilului său. La polul opus poeziei, proza reprezintă scena de desfășurare a unei realități dure. Necazuri, Răfuieli mărunte, Notele unui om necăjit cresc din amărăciuni și ostilități, A. rămânând adesea la relatarea faptului brut, primitiv. O privire trist-resemnată, pătrunsă de compasiune, prinde scene din viața micilor slujbași, luminând fie amarul singurătății, ca în romanul Orașul dărâmaților (rămas în
ALEXIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285253_a_286582]
-
dar și la „Masca” (1911), unde îi apar câteva note critice sub pseudonimul Willy. A. va considera că, în presă, debutul semnificativ se produce la „Noua revistă română” (1913), cu poezia Post amorem, dedicată lui T. Arghezi. Cu o slujbă măruntă la o bancă din Craiova, reușește între timp să tipărească placheta de versuri Motive și simfonii (1910) și broșura Naționalism...? Libertatea de a ucide... (1910; ediția din 1922 va purta titlul Personalitatea. Drepturile ei în artă și viață). Împreună cu soția
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
și alta personală, vizând impunerea în conștiința publicului cititor a unei imagini a sistemului politic din Moldova ce corespundea propriilor concepții de guvernare"94. Aș face o simplă adăugire ce ține de nuanță: prin "personală" nu trebuie înțeleasă o motivație măruntă, cât mai ales o opțiune ideologică întemeiată pe o teorie politică ce încerca să legitimeze autoritarismul monarhic. Dar un asemenea punct de vedere nu dezaprobă cele susținute mai sus: Descrierea Moldovei rămâne prima încercare sistematică de definire a unui specific
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
antice Dar să ne întoarcem la nașterea acestui mit. Odată certificată de atestarea sa biblică, existența unicornului trebuia să fie documentată. Cum altfel, decât recurgând la sursele antice? Care nu sunt foarte bogate în această privință, dar și cel mai mărunt element, și cea mai nesemnificativă coincidență, și o eroare de percepție evidentă sunt folositoare atunci când e nevoie ca adevărul de netăgăduit al Bibliei să fie confirmat. Antichitatea nu a dezvoltat un interes deosebit pentru unicorn; apariția sa în textele vechi
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Lupul "nu proastă între toate jiganiile să numiia"15. Personajul este precedat, prin urmare, de o bună faimă a științei sale: el aparține unei elite nu prea numeroase a înțelepților (alături de Brehnace, Șoim), cazuri rare într-o lume a vicleniilor mărunte și a jocurilor de culise. Tocmai din această pricină Vulpea se hotărăște să-l piardă: ea știe că Lupul nu poate judeca eronat întreaga situație, prin urmare, nu ar avea de făcut decât să-l determine sau să-l constrângă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
i le va povesti? Și giurământul nostru cel frământat cu zăhar și dospit cu toapsăc amar cine i-l va da?" 10 (s.m.) În acest stadiu al acțiunii, Șoimul este dispus să se folosească, cu bună știință, de un vicleșug mărunt, doar pentru a-și atrage prada în capcană. El este, deocamdată, străin de valori și noțiuni de etică pe care le va descoperi și prețui ceva mai încolo. Situându-se de partea răului, Șoimul nu poate avea, în viziunea maniheistă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mult și mai tare își arată)"17. Iată, cel care, cu foarte puțin timp în urmă, clocea planuri meschine pentru a-l captura pe Inorog devine deodată fidelul propriei conștiințe, declarându-se adeptul unei înfruntări corecte, fără ascunzișuri și tertipuri mărunte. Hameleonul sesizează pe loc schimbarea de atitudine a Șoimului, faptul că acesta s-a hotărât să pună preț pe valorile etice de la care, până atunci, făcuse rabat fără tresărire: "Iară acmu cunosc că Șoimul, poate fi, din școala fizicăi în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
copt, se răstoarnă pe un prosop ud și se rulează. După ce s-a răcorit, se desface și se umple cu una sau două cutii mici cu paté de ficat, două gălbenușuri tari, o linguriță de muștar, piper, albușul tocat mărunt, verdeață, un gogoșar murat sau crud și un castravete murat tocat mărunt. Se înfășoară rulada cu hârtie și se dă la frigider, timp de două ore, pusă în pungă de nylon. RULADĂ CU PRUNE USCATE 1,5 kg mușchi filé
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]