8,581 matches
-
pe modelul MP 89 pe care îl înlocuiau, ele se disting de trenurile de pe linia 4 prin absența cabinei de conducere. Au totuși un pupitru de urgență. Între mai 2011 și martie 2012, RATP a transferat ramele MP 89 cu mecanic de pe linia 1 pe linia 4 pe măsură ce au intrat în serviciu ramele automate MP 05, înlocuind astfel ramele MP 59 ale liniei 4. Spre deosebire de ramele MP 59, ramele MP 89 nu au separări între vagoane, ceea ce permite o mai bună
Metroul din Paris () [Corola-website/Science/298360_a_299689]
-
compușii organici. Are un rol important în reacțiile acido-bazice, acestea bazându-se pe schimbul de protoni între molecule. Fiind singurul atom pentru care soluția analitică a ecuației lui Schrödinger este pe deplin cunoscută, prezintă un rol major în fundamentarea teoriei mecanicii cuantice. Hidrogenul este un gaz puternic reactiv și își găsește aplicații datorită capacității sale chimice de reducător. Hidrogenul se folosește în industria petrochimică la producerea benzinelor, în industria chimico-alimentară pentru hidrogenarea grăsimilor (de exemplu producerea margarinei), în prelucrările mecanice ale
Hidrogen () [Corola-website/Science/297141_a_298470]
-
fiind folosită de mulți țărani ca formă de nesupunere. Primele începuturi de industrie în Vînju Mare se pierd în trecutul îndepartat, fiind reprezentative îndeletnicirile meșteșugărești. De la ”râjniță”, s-a trecut la moara pe apă instalată pe pârâul Orevița. Pe măsură ce forța mecanicii a crescut, s-a construit o moară cu vapori iar mai târziu una cu motor cu explozie. Localitatea Vînju Mare a fost reședință de plașă între cele două războaie mondiale, iar din 1945 până în 1968, reședință de raion. Din anul
Vânju Mare () [Corola-website/Science/297201_a_298530]
-
producător”, literal „născător”, deoarece la vremea denumirii, se credea, greșit, că toți acizii aveau nevoie de oxigen în compoziția lor. primele experimente cunoscute despre relația dintre ardere și aer a fost realizat de către Filon din Bizanț, un scriitor din domeniul mecanicii din Grecia Antică, secolul al II-lea î.Hr.. În lucrarea sa, "Pneumatica", Filon a observat că inversarea unui vas deasupra unei lumânări aprinse și înconjurarea gâtului vasului cu apă a avut ca efect ridicarea apei. Filon a presupus incorect că
Oxigen () [Corola-website/Science/297158_a_298487]
-
Niels Henrik David Bohr (n. 7 octombrie 1885, Copenhaga - d. 18 noiembrie 1962), fizician danez de origine evreiască (din partea mamei), care a avut contribuții esențiale la înțelegerea structurii atomice și a mecanicii cuantice. a fost profesor de fizică și directorul Institutului de Fizica Teoretică din Copenhaga. A fost autorul modelului atomic care îi poartă numele. A adaptat teoria cuantică la studiul structurii atomice și s-a preocupat de cercetări de fizică nucleară
Niels Bohr () [Corola-website/Science/298052_a_299381]
-
mecanicii cuantice, a cărei aplicație, inter alia, a dus la descoperirea formelor izotopice ale hidrogenului"". În timpul studenției l-a întâlnit pe Niels Bohr, la Göttingen, în 1922. O colaborare rodnică a avut loc între ei. A propus formularea matricială a mecanicii cuantice, prima formulare a mecanicii cuantice, în 1925. Principiul incertitudinii, descoperit în 1927, precizează că determinarea poziției și vitezei unei particule conține erori, produsul acestora fiind o constantă știută. Împreună cu Bohr, formulează Interpretarea Mecanicii Cuantice de la Copenhaga. A formulat modelul
Werner Heisenberg () [Corola-website/Science/298062_a_299391]
-
inter alia, a dus la descoperirea formelor izotopice ale hidrogenului"". În timpul studenției l-a întâlnit pe Niels Bohr, la Göttingen, în 1922. O colaborare rodnică a avut loc între ei. A propus formularea matricială a mecanicii cuantice, prima formulare a mecanicii cuantice, în 1925. Principiul incertitudinii, descoperit în 1927, precizează că determinarea poziției și vitezei unei particule conține erori, produsul acestora fiind o constantă știută. Împreună cu Bohr, formulează Interpretarea Mecanicii Cuantice de la Copenhaga. A formulat modelul structurii protono-neutronice a nucleului atomic
Werner Heisenberg () [Corola-website/Science/298062_a_299391]
-
consecințele presiunii ideologice au fost dramatice, exemplele cele mai cunoscute fiind acele ale "pseudoștiințelor burgheze": genetica și cibernetica. La sfârșitul celui de-al cincilea deceniu, au fost, de asemenea, încercări de a suprima teoriile relativității speciale și generale, precum și a mecanicii cuantice, considerate idealiste. Până în cele din urmă, fizicienii sovietici de frunte au afirmat, în mod hotărât, că fără folosirea acestor teorii, ei nu ar fi în stare să facă bomba nucleară. Lingvistica a fost singurul domeniu al științei sovietice la
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
primiseră un premiu Nobel și unsprezece au obținut medalia Fields. În secolul al XVII-lea, René Descartes a definit o metodă de obținere a cunoștințelor științifice, în timp ce Blaise Pascal a rămas celebru pentru activitatea sa în domeniul probabilității și al mecanicii fluidelor. Secolul al XVIII-lea a fost marcat de activitatea biologului și a chimistului , care a descoperit rolul oxigenului în ardere, în timp ce și D’Alembert au publicat ". În secolul al XIX-lea, Augustin Fresnel} a devenit fondatorul opticii moderne, Sadi
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
asistam la trecerea (transformarea) energiei dintr-o forma în alta formă. De exemplu, energia potențială a unui pendul aflat în mișcare oscilatorie se transformă în energie cinetică, și invers. Legile conservării reprezintă noțiuni fundamentale ale fizicii, ale teoriei relativității și mecanicii cuantice. Variația energiei interne a unui sistem termodinamic, la trecerea lui dintr-o stare inițială dată, într-o stare finală dată, nu depinde de stările intermediare prin care trece sistemul, ci numai de stările inițială și finală: ΔU = U - U
Legea conservării energiei () [Corola-website/Science/317235_a_318564]
-
a intervenit în Parlament și a obținut alocarea de la bugetul statului a unei sume de bani pentru continuarea filmărilor. În plus, Banca Națională a României și Bancorex au oferit sponsorizări. Nicolaescu a adus o echipă de filmare din Republica Moldova, cu grup electrogen, electricieni, mecanici de cameră, șarfeur și travlingiști, cu care a continuat și finalizat filmările.
Triunghiul morții (film) () [Corola-website/Science/317238_a_318567]
-
de tip Wheland (ion benzenoniu)(concept 3), proces ce are loc cu distrugerea sistemului conjugat al inelului aromatic (al 4-lea concept). El introduce simbolul C centrat în mijlocul inelului interior, anticipând astfel notarea Eric Clar. Prin aceasta se anticipează principiile mecanicii cuantice, de vreme ce recunoaște că afinitățile (electronii) au aceeeași orientare, nu sunt punctiforme la nivel de atom, au o distribuție uniformă ce poate fi alterată prin introducerea uneo substituenți pe nucleul aromatic. Prin intermediul mecanicii cuantice Hückel explică stabilitatea, caracterul aromatic, separînd
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
Eric Clar. Prin aceasta se anticipează principiile mecanicii cuantice, de vreme ce recunoaște că afinitățile (electronii) au aceeeași orientare, nu sunt punctiforme la nivel de atom, au o distribuție uniformă ce poate fi alterată prin introducerea uneo substituenți pe nucleul aromatic. Prin intermediul mecanicii cuantice Hückel explică stabilitatea, caracterul aromatic, separînd pentru prima dată electronii de legătură în electroni sigma și electroni pi. În cadrul chimiei organice prin regula Hückel se estimează care moleculă plană poate avea caracter aromatic. Prin mecanica cuantică, folosind teoria orbitalilor
Aromaticitate () [Corola-website/Science/317535_a_318864]
-
număr cu prefixul "U" (de la U-Bahn). În plus, fiecare linie poate fi identificată după o culoare. În prezent, există cinci linii: U1, U2, U3, U4 și U6. Linia de metrou U5 este planificată ca fiind prima linie de metrou fără mecanic din Austria. Construcția acesteia ar avea loc în perioada 2018-2023. Metroul vienez are trei origini: Conversia de la Stadtbahn în 1898 (linia U4 și părți ale liniei U6), conversia de la un premetrou (părți ale U2 și părți ale U6), și nou-construita
Metroul din Viena () [Corola-website/Science/317674_a_319003]
-
logodită cu regizorul Ian Cinnamon. Pe 8 aprilie 2011 anunță, pe pagina sa de Facebook, că își încheie cariera de actriță porno. Marina Ann Hantzis s-a născut pe 14 martie 1988 în orașul Sacramento, statul California, în familia unui mecanic de origine greco-americană. Părinții au divorțat atunci când avea 5 ani, iar ea a rămas în custodia mamei, care, în anul 2000, s-a recăsătorit. Cu această ocazie, familia Marinei s-a mutat în sudul țării. Marina nu își agrea tatăl
Sasha Grey () [Corola-website/Science/317679_a_319008]
-
viață nu este nicdecum o slăbiciune a acestora ci mai degrabă un avantaj. Este, de asemenea, unul din motivele pentru care femeile sunt mai înclinate spre viață, având o esență biofilă, iar bărbații au o esență necrofilă, fiind atrași de mecanic și artificial, atracție care se manifestă prin conflict, violență și binențeles război (Miroiu, 2004, p. 164). Feminismul radical a apărut în SUA, odată cu mișcările politice din anii ’60. Deși implicate de asemenea în proteste și manifestații, femeilor din organizațile “revoluționare
Feminismul radical () [Corola-website/Science/317749_a_319078]
-
formula 22. Dacă le înlocuim în ecuațiile de mai sus, obținem: Dacă folosim operatorul lui Liouville formula 24, atunci: Interesul deosebit al parantezei lui Poisson este acela că permite trecerea ușoară la cuantificarea din formalismul algebric al lui Heisenberg al [[mecanică cuantică|mecanicii cuantice]]. În general este suficient să facem o substituție de forma: în care, formula 27 desemnează un comutator pentru obținerea relațiilor de comutare a operatorilor din formalismul lui Heisenberg, luând paranteza lui Poisson a observabilelor clasice. Aceeași strategie se aplică la
Paranteza lui Poisson () [Corola-website/Science/317866_a_319195]
-
a dat denumirea de complexitate, de unde derivă și "număr complex", cuvântul latin traducând ideea de întrețesere sau întrepătrundere. Prin extensie, adjectivul simplectic este untilizat în sintagmele "forme simplectice", "mulțimi simplectice", etc. Cadrul geometriei simplectice a dat o nouă viziune asupra mecanicii clasice. Ea permite un studiu de comportare global al unui sistem mecanic, de tratare a simetriilor și a consecințelor lor, precum și studii calitative, de exemplu, existența traiectoriilor periodice sau caracterul stabil sau haotic al unei evoluții. În mecanica clasică, poziția
Geometrie simplectică () [Corola-website/Science/317822_a_319151]
-
este consecința unei cantități care se conservă. Dacă un sistem este invariant la o translație, înseamnă că, pe direcția respectivă impulsul se conservă. Dacă un sistem este invariant la o rotație în jurul unei axe, atunci, momentul cinetic se conservă. În cadrul mecanicii clasice Newtoniene, este imposibil de a enunța o teoremă generală care să înglobeze exemplele de mai sus, în afară de cazurile în care sistemele posedă simetrii foarte complicate. Teorema lui Noether afirmă că: odată ce avem un grup de transformări a parametrilor care
Geometrie simplectică () [Corola-website/Science/317822_a_319151]
-
În mecanică, prin ecuațiile lui Hamilton, sau simplu prin Hamiltonian, se înțelege o reformulare a mecanicii clasice, introdusă în 1833 de matematicianul irlandez William Rowan Hamilton, care la rândul său provine din ecuațiile lui Lagrange, o reformulare anterioară a mecanicii clasice introdusă de Joseph Louis Lagrange în 1788. Metoda lui Hamilton diferă de metoda lui Lagrange
Mecanică hamiltoniană () [Corola-website/Science/317831_a_319160]
-
În mecanică, prin ecuațiile lui Hamilton, sau simplu prin Hamiltonian, se înțelege o reformulare a mecanicii clasice, introdusă în 1833 de matematicianul irlandez William Rowan Hamilton, care la rândul său provine din ecuațiile lui Lagrange, o reformulare anterioară a mecanicii clasice introdusă de Joseph Louis Lagrange în 1788. Metoda lui Hamilton diferă de metoda lui Lagrange prin faptul că în loc să exprime ecuațiile diferențiale de ordinul doi pe un spațiu "n-dimensional" ("n" fiind numărul gradelor de libertate ale sistemului), le
Mecanică hamiltoniană () [Corola-website/Science/317831_a_319160]
-
Lagrange, ecuațiile lui Hamilton furnizează un mod nou și echivalent de a privi mecanica clasică. În general, aceste ecuații nu dau o cale mai convenabilă în rezolvarea problemelor particulare, ci mai de grabă oferă perspective de înțelegere mai profundă a mecanicii clasice și legăturile ei cu mecanica cuantică, precum și legături cu alte domenii științifice. Hamiltonianul descrie energia totală a unui sistem. Pentru un sistem închis, el este suma energiei cinetice și a energiei potențiale a sistemului. Hamiltonianul reprezintă un set de
Mecanică hamiltoniană () [Corola-website/Science/317831_a_319160]
-
funcțională liniară continuă pe algebra Poisson, înzestrată cu a topologie corespunzătoare, astfel încât, pentru orice element "A" al algebrei, " A"² este un număr real nenegativ. O generalizare a celor expuse mai sus este dată de dinamica Nambu. O bună ilustrare a mecanicii Hamiltoniene este dată de Hamiltonianul unei particule încărcate într-un câmp electromagnetic. În coordonate carteziene, adică formula 41, Lagrangianul nerelativist clasic al particulei în câmpul electromagnetic este: unde e este sarcina electrică a particulei (nu neapărat sarcina electronului), formula 43 este potențialul
Mecanică hamiltoniană () [Corola-website/Science/317831_a_319160]
-
În matematică, ecuația Hamilton-Jacobi descrie o condiție necesară de extrem geometric în generalizarea problemelor "calculului variațional". În fizică, ea este o reformulare a mecanicii clasice și ca atare echivalentă cu alte formulări, precum mecanica newtoniană, mecanica lagrangiană și mecanica hamiltoniană. În particular, ecuația Hamilton-Jacobi este folositoare la identificarea mărimilor care se conservă într-un sistem mecanic, ceea ce este posibil chiar și în cazul în
Ecuația Hamilton–Jacobi () [Corola-website/Science/318026_a_319355]
-
forma prezentată aici (ecuațiile (3.4),(5.9)) și precizează cazurile posibile care apar în soluția problemei lui Pfaff. În același an, G.Darboux dă o soluție mai rapidă, dar similară ca spirit, problemei lui Pfaff. În prezentările moderne ale mecanicii clasice, care pornesc de la invarianții integrali ai lui Poincaré o formă specială a teoremei lui Darboux din lucrarea joacă un rol central(vezi de exemplu manualele , . În 1909, Carathéodory a prezentat o formulare "geometrică" a termodinamicii, în care conținutul principiului
Teorema de integrabilitate a lui Frobenius () [Corola-website/Science/318009_a_319338]