9,631 matches
-
copiii ei. Venise vremea să se bucure, așa cum toți merităm o viață mai bună. Acum se înarmă cu răbdare multă, o virtute menționată și de Dumnezeu ca fiind o calitate pentru noi toți și căută să înlăture din mintea ei mentalitatea materialistă care o dominase până recent, observând cu stupoare că unele persoane avare făceau din bani și lux unicul Dumnezeu, uitându-și adeseori și morții, gândind că pot să își schimbe soarta fără ajutorul Creatorului. Se bucura de tot confortul
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
la care selecția să nu fie asigurată de un critic de film. La Transilvania a fost prezentat în premieră românească Occident al lui Cristian Mungiu, care a luat și Marele Premiu. Singura problemă cu care se confruntă TIFF ține de mentalitatea culturnicilor autohtoni : dacă Ministerul Informațiilor a dat 300 de milioane de lei, CNC-ul a contribuit cu un premiu nesemnificativ (3 000 de dolari !), iar Ministerul Culturii și Cultelor nu a catadicsit să sprijine nici cu un leu această primă
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
de lei), DaKINO s-a deschis printr un scandal, provocat de tânărul critic de film Andrei Gorzo (unul dintre cei doi preselecționeri), care a denunțat ingerința directorului festivalului, Dan Chișu, în decizia finală. Dincolo de acest incident mai degrabă tipic pentru mentalitățile deja amintite , a devenit limpede că DaKINO (ajuns la a XII-a ediție) a obosit fără a-și atinge scopul ; cârligul publicului, s-a dovedit încă o dată la această ediție, nu îl constituie filmele de scurtmetraj, ci (tot) cele de
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
trec cele trei personaje, dar eu văd chestia asta mai mult ca un bun decupaj al story-ului, ca „liantș al personajelor etc. și aici aș avea o mică nemulțumire ; nu, de ce mică : una mare, pentru că se referă la o anumită mentalitate... macho ! Personajul feminin - de altminteri, jucat perfect de Ioana Flora este de umplutură. Filmul e de fapt un buddy-movie în care a fost aruncată, pentru culoare, o fătucă. Las că-mi dau seama de ce a fost aruncată (e un amestec
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
delincvent potențial) și până la apartamentul părinților lui Adi (prietenul Otiliei), încărcat de lucruri și oameni (era ziua mamei lui Adi), totul este la fel de claustrofob (oamenii ca niște pești în acvariu). Iar discuția de la masă o secțiune de zece minute în mentalitatea epocii surprinde genial această realitate : este un cadru fix, cu replici și gesturi din off, în care Otilia, înghesuită în viețile unor străini, ascultă conversațiile lor. Nu e nevoie de mai mult pentru a înțelege tot : și rezistența pasivă, și
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
vocea statului care cheltuiește cu discernământ banul public pentru educarea generațiilor de români. Vocea aceasta trebuie asumată de un adevărat ministru al educației. Dacă are curaj! Și asta nu face ministrul. În primul rând ( și cel mai greu) trebuie schimbate mentalitatea și viziunea asupra învățământului. Asta înseamnă că trebuie să concepem un învățământ pentru timpul prezent și, cu puțină preocupare, pentru următorii 20-30 de ani. ,,De aici vor pleca toate modificările pe care le intuim deja sau cele pe care le
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
trebui să educe și să pregătească spiritele pentru a accepta decizii adesea nepopulare. în fine, fiecăruia dintre noi, care va trebui să accepte nu să revină la epoca cavernelor, ci să-și modifice comportamentul, o anumita concepție despre confort, o mentalitate cu privire atât la aproapele nostru, cât și la natură. Așadar, supraviețuirea speciei umane privește nu numai pe oamenii de știință ori pe cei politici, ci pe fiecare dintre noi. Oamenii de știință pot și trebuie să traducă ceea ce știu
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Și eu îți spun ție, scumpa mea: Mama nu iestem? ... 77/1948 Vineri, 17 septembrie [1948] Scumpa, scumpa mea heimatlos (apatridă), iată, după lege, nu mai ești cetățean român: e ca și cum am avea două patrii, două religii, două inimi, două mentalități, două aspi rații diferite, noi două, draga mea, care toată viața am avut două inimi într-una singură, o viață comună, viața, pe de-a-ntregul a noastră. Simt că-mi vine să plâng în hohote, dar mă stăpânesc de rușine
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
de un atașament profund. Aici toată lumea ar fi de acord și ar fi încântată! Îți spun sincer, nu mi-ar plăcea să te măriți cu un străin, cum nu-mi place să te știu frecventând oameni de teatru. Numește asta mentalitate burgheză, numește-o cum vrei, dar e un sentiment mai puternic decât mine. IV Joi, 6 iulie [1950] Ceartă-mă, draga mea, ceartă-mă. Știi ce am făcut astăzi? Cum cactușii și florile mele se ofileau văzând cu ochii, și
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
este cercetător la Institutul de Istorie a Religiilor (Academia Română), conferențiar asociat la Centrul de Studii Ebraice, masterat (Universitatea din București) și președinte al Asociației Române de Istorie a Religiilor. Domeniile sale predilecte sunt etnologia, antropologia culturală, istoria religiilor și a mentalităților. Este doctor În științe umaniste (Universitatea din București) și membru al Uniunii Scriitorilor din România. Cărți publicate În limba română : Grădina de dincolo. Zoosophia, Dacia, 1980 ; Motive și semnificații mito-simbolice În cultura tradițională românească, Minerva, 1989 ; Cutia cu bătrâni (roman
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
imaginea evreilor „În literatura lor populară” <endnote id="(300)"/>, dar și un „studiu de psichologie populară” (În 1892) intitulat Evreii În literatura populară română, prin care a Încercat să contureze portretul-robot al evreului, așa cum apare el În folclorul, literatura și mentalitatea populară românească. În anexă (intitulată „Evreul În literatura populară universală. Tablou comparativ”), autorul a prezentat peste patru sute de proverbe și zicători referitoare la evrei, culese mai ales din centrul și estul Europei <endnote id="(3)"/>. Studiul lui Schwarzfeld este totuși
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Între portretul Îndeobște negativ al „evreului imaginar” - portret compus În România cam din aceleași stereotipii ca În Europa Occidentală - și imaginea, de regulă moderată, cu care a fost receptat „evreul real”. Nu pierd din vedere faptul că, de multe ori, mentalitatea populară face o diferență calitativă Între, pe de o parte, străinul (evreul) local, indigen, din cadrul comunității (in group), cu care țăranul român a coabitat relativ bine, relativ rău - În orice caz, fără excesele cunoscute În vestul și centrul Europei - și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Boia observă pe bună dreptate că, de fapt, „nu românul este În mod particular ospitalier, ci țăranul român, și nu numai țăranul român, ci țăranul pur și simplu” <endnote id="(82, p. 177)"/>. Cu alte cuvinte, ospitalitatea este proprie societăților/mentalităților tradiționale. Trebuie spus, de asemenea, că sentimentul de ospitalitate care operează În societățile tradiționale este În bună măsură determinat de considerente magice și rituale. „Cândva, străinul-xenos era nu numai un personaj ce inspira teamă ori curiozitate - scrie Andrei Cornea -, ci
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pentru ca el și morții lui să primească acolo ( În lumea de dincolo). Vezi, În acest sens, tradiția creștin-ortodoxă de pomenire a morților prin oferirea de pomeni săracilor și străinilor. „Cine dă, lui Își dă”, rezumă un proverb românesc toată această mentalitate <endnote id="(259, p. 311)"/>. În coordonatele ospitalității tradiționale pare să se contureze logica unui „contract” ritual, a unei reciprocități magice (Do ut des = „Îți dau ca să-mi dai”). În aceste condiții, ospitalitatea rituală nu este determinată neapărat de sentimente
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
situat, de regulă, pe poziții doctrinare foarte rigide, exclusiviste și, prin urmare, intolerante față de doctrinele altor religii (mozaism, islamism) sau față de diversele erezii creștine. Acceptarea diferenței confesionale s-a materializat În câteva zicale populare, care indică un anume tip de mentalitate tolerantă : „câte bordeie, atâtea obiceie”, fiecare om fiind lăsat „În legea lui”, dacă nu chiar „În plata Domnului”. În acest sens, este simptomatic faptul că În spațiul cultural românesc nu s-au născut mișcări eretice, care apar de regulă acolo
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Este aceasta un bine, este aceasta un rău ?”, se Întreabă filozoful român și tot el Își răspunde : mai degrabă „este un rău” <endnote id="(485, pp. 358-360)"/>. Tot În anii ’20, cărturarul de stânga Mihai Ralea credea și el că mentalitatea evreilor este „progresistă, justițiară și democrată”, doar că - neavând impulsuri naționaliste - el considera aceste trăsături psihoideologice ca fiind benigne <endnote id=" (204, p. 66)"/>. Aceasta, spre deosebire de ultranaționalistul Corneliu Zelea Codreanu, de pildă, pentru care democrația era „masonă”, pentru că e „pusă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prejudecată din zona bio(i)logicului, care a supraviețuit În mod miraculos din Evul Mediu până În pragul secolului XX <endnote id="(503 și 88, p. 256)"/>. Culoarea roșcată a părului, a bărbii și a pielii (datorată pistruilor) este percepută de mentalitatea populară ca fiind o anomalie fizică, una care denotă o anomalie psihică sau morală corespun zătoare. „De omul roș, spân și Însemnat - spune o superstiție moldovenească - să te ferești, că-i buclucaș” <endnote id="(34, p. 25)"/>. Cel cu barbă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vestul Europei <endnote id="(33, p. 189)"/>. În Maramureș se folosea un descântec special Împotriva deochiului provocat de evrei : De-i de jid, Crepe-i boașele ; De-i de jidaucă, Crepe-i țâțele... <endnote id="(13, p. 284)"/>. Interesant este că, pentru mentalitatea populară, evreul (și mai ales cel „roșu”) provoacă deochiul, dar - dacă el Însuși suferă de această boală - nu poate fi vindecat prin descântece. Acest tabu este transmis descântătoarelor prin tradiția orală : „Jidovilor și țiganilor să nu descânți [de deochi] - sună
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
jidov” sau despre deochi provocat de : Stâng ochi de jidov, Stâng ochi de jidovoaică <endnote id="(151, pp. 136-137)"/>. Piaza rea cu care este asociat evreul este dublată În acest caz de piaza rea atribuită ochiului stâng. Într-adevăr, pentru mentalitatea magică, ochiul stâng este - În opoziție cu cel drept - Încărcat de o simbolistică malefică, maladivă și demonică <endnote id="(152, p. 197)"/>, În perfect acord cu simbolistica generală a stângii și a dreptei <endnote id="(139, p. 267)"/>. Câteodată, „omul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aici, dar cred că un lucru trebuie spus tranșant : la origine, nu atât „evreul real” mirosea urât, cât „evreul imaginar”. Explicația antropologică Prejudecata că străinul/evreul ar fi urât mirositor este, cred, o problemă de receptare a alterității la nivelul mentalității populare, conform principiului „cel diferit miroase diferit”. Cu alte cuvinte, (se crede că) evreul miroase diferit pentru că (se crede că) el este diferit. Și evreul nu este pur și simplu un om diferit ; el este prototipul omului diferit. Creștinii sfinți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(211)"/>. În fine, În 1944, vizitând orașul spaniol Córdoba, Mircea Eliade vede o fată „uluitor de frumoasă”. În percepția istoricului religiilor, ea nu putea fi decât evreică, având un „accentuat tip iudaic” <endnote id="(907, p. 254)"/>. În mentalitatea populară, există un fel de specializare pe criterii etnice a femeii. Vezi și zicalele din folclorul românesc, de tipul „O am pe româncă,/ Pentru că știe să gătească/ Și pe țigancă,/ Pentru că știe să iubească” <endnote id="(403)"/> sau „La tinerețe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Alexandru Ghica Vodă recomanda autorităților „a nu autoriza căsătoriile mixte” - nu doar cele contractate Între creștini și evrei, dar și cele dintre ortodocși și creștini de alt rit -, ca fiind contrare canoanelor bisericești <endnote id="(322, p. 212)"/>. Evident, această mentalitate avea mai multe secole vechime. Iată ce scria În anii 1630 călugărul italian Niccolo Barsi, după două călătorii prin Moldova : „Pe vremea domnilor de odinioară, dacă un moldovean s-ar fi căsătorit cu o catolică sau un catolic s-ar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu Israel ! Legătura ta cu jidanul e trădare de neam ! Repară-ți greșala, rupe-o cu jidanul !” etc. <endnote id="(718)"/>. Pentru gândirea tradițională, rodul unei căsătorii mixte era considerat blestemat. În 1901, Ion Luca Caragiale batjocorea acest tip de mentalitate compunând o ridicolă „expunere de motive” pentru Înființarea unei iluzorii - dar, În epocă, foarte posibile - organizații ultranaționaliste, „Societatea «Românii verzi»” : „Bărbatul care are copii cu o femeie de alt neam, sau viceversa, crește la sânul lor niște monștri, care jumătate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1961) susține că, În orice structură de piață primitivă, nu numai evreii, dar orice mici negustori tind să fie percepuți ca „hoți”, „escroci”, „lipitori” etc. <endnote id="(542, p. 261)"/>. Veronika Görög- Karady este Îndreptățită să sublinieze faptul că, pentru mentalitatea populară, „a Înșela era parte integrantă a activității de comerț, În mod tradițional percepută ca opunându-se muncii cinstite. Țăranii, precum și majoritatea muncitorilor identificau munca cu efortul fizic ; de aici aversiunea lor față de gulerele albe” <endnote id="(107, p. 122
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-se muncii cinstite. Țăranii, precum și majoritatea muncitorilor identificau munca cu efortul fizic ; de aici aversiunea lor față de gulerele albe” <endnote id="(107, p. 122)"/>. Într-o pseudo-cronică de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, Silviu Angelescu a rezumat În această privință mentalitatea românească din epoca premodernă : „Neguțătorul nu-i nici țăran să are câmpul, nici meșteșugar să facă vreun lucru văzut și trebuitor, nici cărturar să-i deprindă pe oameni care-s cele bune și frumoase ale vieții. Neguțătoru-i doar Înșelător nărăvit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]