8,525 matches
-
Bănărescu 82 de taxoni de pești noi (o subfamilie, 23 de genuri și subgenuri și 58 de specii). A studiat mai ales sistematica, filogenia și zoografia peștilor din familiile Cyprinidae și Cobitidae. În 1965 a descoperit un fenomen unic de migrație speciei "Caspialosa pontica", care are loc o dată la 10-12 ani. A scris în calitate de autor și coautor peste 150 de lucrări de sistematică, faunistică, ecologie, etologie, zoogeografie, paleontologie, protecția naturii, publicate în țară și străinătate. A participat la constituirea Colecției științifice
Teodor T. Nalbant () [Corola-website/Science/331045_a_332374]
-
o zonă umedă (mlaștini turboase eutrofe dezvoltate pe strate de nisipuri și bogată în vegetație) aflată în lunca Oltului, care adăpostește și asigură condiții de cuibărire, hrana și viețuire pentru mai multe specii de păsări aflate pe traseul transilvan, în migrația lor prin Europa. Aria naturală reprezintă o zonă (râuri, lacuri, păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate și pajiști) încadrată în bioregiunea continentală a Podișului Hârtibaciului (subunitate geomorfologica a Podișului Târnavelor, ce aparține Depresiunii colinare
Hârtibaciu Sud - Est () [Corola-website/Science/331065_a_332394]
-
de grădină ("Emberiza hortulana"), vânturel de seară ("Falco vespertinus"), piciorong ("Himantopus himantopus"), sfrâncioc roșiatic ("Lanius collurio"), sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"), cormoran mic ("Phalacrocorax pygmeus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), lopătar ("Platalea leucorodia"), ploier auriu ("Pluvialis apricaria"); Specii de păsări cu migrație regulată: gâscă cenușie ("Anser anser"), gârliță mare ("Anser albifrons"), rață mare (Anas platyrhynchos), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), rață pestriță ("Anas strepera"), fâsă-cu-gât-roșu ("Anthus cervinus"), fâsă de pădure ("Anthus spinoletta"), fâsă de pădure ("Anthus trivialis"), drepneaua neagră ("Apus apus"), stârc cenușiu
Maglavit (sit SPA) () [Corola-website/Science/331312_a_332641]
-
județean a intrat și Casa memorială a poetului Petre Ghelmez din comuna Gogoșari. Segmentul expozițional afectat descoperirilor arheologice este axat pe rezultatele cercetărilor din siturile Giurgiu-Malu Roșu (paleolitic), Pietrele, Bucșani, Sultana (eneolitic), Mogoșești, Zimnicea, Popești (epoca metalelor), Oinacu, Izvoru (epoca migrațiilor) și reconstituie evoluția materială a comunităților umane din Câmpia Dunării. Piesele din ceramică, podoabele și obiectele de cult, împreună cu diverse mărturii despre ocupații și meșteșuguri conferă expoziției un interes deosebit. Dezvoltarea așezării de la Giurgiu către un statut urban s-a
Muzeul Județean „Teohari Antonescu” () [Corola-website/Science/331346_a_332675]
-
a Dealurilor Tulcei ("Dealurilor Beștepe-Mahmudia"), subunitate geomorfologică a Podișului Dobrogei, constituită din abrupturi stâncoase, păduri de foioase, pajiști naturale, pășuni, stepe, terenuri arabile cultivate, vii și livezi. Situl a fost instituit în scopul conservării unor specii de păsări aflate în migrație pe culoarul Via Pontica. Situl dispune de clase de habitate (păduri caducifoliate, tufărișuri, pajiști de stepă și silvostepă, ravene săpate în loess, stâncării, terenuri agricole, culturi cerealiere extensive) ce asigură condiții prielnice de hrană și cuibărire pentru populații de păsări
Beștepe - Mahmudia () [Corola-website/Science/334048_a_335377]
-
culoarul Via Pontica. Situl dispune de clase de habitate (păduri caducifoliate, tufărișuri, pajiști de stepă și silvostepă, ravene săpate în loess, stâncării, terenuri agricole, culturi cerealiere extensive) ce asigură condiții prielnice de hrană și cuibărire pentru populații de păsări cu migrație regulată, cât și pentru mai multe specii care iernează în arealul acestuia. La baza desemnării acestuia se află mai multe specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directiva 79
Beștepe - Mahmudia () [Corola-website/Science/334048_a_335377]
-
specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl dispune de clase de habitate naturale (ape dulci continentale, mlaștini, smârcuri, turbării, pajiști ameliorate și culturi cerealiere extensive) ce asigură condiții prielnice de hrană și cuibărire pentru populații de păsări cu migrație regulată, cât și pentru mai multe specii care iernează în arealul acestuia. La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 147/ CE din 30 noiembrie 2009 și "Directivă 79
Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești () [Corola-website/Science/334143_a_335472]
-
Sud). Aceasta reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri de amestec, pajiști naturale, stepe, râuri, lacuri, vii și livezi) aflată pe malurile Dunării; ce asigură condiții prielnice de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări în timpul migrațiilor. Situl dispune de clase de habitate constituite din păduri mixte, păduri caducifoliate, ape dulci continentale (stătătoare și curgătoare), pajiști ameliorate și culturi cerealiere extensive. La baza desemnării acestuia se află mai multe specii avifaunistice protejate la nivel european prin "Directiva
Allah Bair - Capidava () [Corola-website/Science/334250_a_335579]
-
corpului, dorsal are două, prima cu radii țepoase și punctată cu negru. Greu de confundat cu speciile înrudite datorită desenului longitudinal. Atinge maturitatea sexuală la vârsta de 2-3 ani și 12-16 cm (lungimea standard). Se reproduce în perioada aprilie-mai întreprinzând migrații în susul râurilor pe distanțe mici în grupuri foarte numeroase spre locurile de depunere. Fiecare femelă depune icrele în prezența mai multor masculi, pe substrat tare, în curent, sub formă de benzi. În primii 2-3 ani de viață, răspărul este mai
Răspăr () [Corola-website/Science/334222_a_335551]
-
continentele în afară de Australia și Antarctida; astfel, ea este una din păsările cu cel mai extins areal. "A. flammeus" se reproduc în Europa, Asia, America de Nord și de Sud, Caraibe, Hawaii și Galápagos. Unii indivizi migrează, sezonier, la sud. Au loc și migrații ocazionale înspre locuri mai abundente în rozătoare. Ciuful de câmp atinge maturitatea sexuală la vârsta de un an. În Europa și America de Nord sezonul de depunere a ouălelor începe la mijlocul lunii martie culminând în aprilie. În acest răstimp, păsările se pot
Ciuf de câmp () [Corola-website/Science/334354_a_335683]
-
dintre continente (ex. Euroasia-Africa) asupra dezvoltării lumii vii, deosebirile și asemănările dintre lumea vie de pe uscat și cea maritimă , cum s-a dezvoltat lumea vie din Marea Roșie, legile migrării de ființe vii din Mediterană în Marea Roșie prin Canalul de Suez („Migrația Lessepsiană”), de asemenea a efectuat cercetări în Brazilia în Pădurea tropicală umedă atlantică. Preocupat de modificările ireversibile produse în natură, inclusiv de către activitatea omului, Dov Por a inițiat activități de muzeologie și documentare a lumii vii din Israel și a
Francis Dov Por () [Corola-website/Science/335101_a_336430]
-
și se întâlnesc aproape numai peștii adulți. Niciodată nu intra în regiunile mocirloase ale râului. Porcușorul de nisip trăiește în cârduri mari de câteva sute de exemplare, stă nemișcat pe fundul apei, ducând o viață sedentară. În epoca reproducerii face migrații scurte. Mai puțin fotofob decât alte specii ale genului "Romanogobio", este mai activ în amurg sau în zilele înnorate, dar și în timpul zilei. Lungimea obișnuită 6-11 cm, maximal 16 cm. Femele sunt mai mari. Poate trăi 5 ani. Porcușorul de
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
mare parte din arealul său de distribuție. La nivel local există populații amenințate de poluare, mai ales de deversările de ape reziduale de origine organică, și de schimbările de mediu, cum ar fi modificarea albiilor, crearea de obstacole în calea migrației (baraje, diguri) și retragerea excesivă a apei în timpul perioadelor cu debit scăzut. În România și Republica Moldova este o specie rară și pe alocuri vulnerabilă cu declin numeric continuu. În România au fost desemnate mai multe situri pentru conservare porcușorului de
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
DQA1*05:01 ; DQB1*02:01 care este numită "Super-B8" sau "haplotipul ancestral" și A*03:01 ; C*07:02 ; B*07:02 ; DRB1*15:01 ; DQA1*01:02 ; DQB1*06:02 Aceste haplotipuri pot fi folosite pentru a urmări migrațiile populației umane. Ele sunt adesea ca un fel de „amprentă digitală” al unui eveniment care a avut loc în cursul evoluției. Haplotipul Super-B8 se găsește numai în acele zone în care au migrat vest-europenii. „A3-B7-DR2-DQ1” este mult mai larg răspândit
Antigen leucocitar uman () [Corola-website/Science/331574_a_332903]
-
descoperite, inclusiv în stepă, terenuri agricole și mlaștini. Sunt păsări migratoare cu zone de reproducere și de iernare separate. Pleacă spre zonele de iernare din sud în septembrie-octombrie și se întorc în zonele de reproducere în aprilie-mai. Timpul și amploarea migrației depinde de abundență sezonieră a prăzii în zonele de reproducere și de iernare. Se hrănesc în principal cu rozătoare mici, mai ales cu șoareci de câmp ("Microtus") și lemingi ("Dicrostonyx", "Lemmus"). Se hrănesc și cu păsări (porumbei de pădure, presuri
Șorecar încălțat () [Corola-website/Science/331758_a_333087]
-
hip-hop dar și de poveștile părinților, legate de locurile de origine ale familiei sale. Aceștia proveneau din orașul Lydda, de unde au fugit în 1948 când teritoriile respective au fost ocupate, devenind ulterior parte din statul Israel, fapt ce a determinat migrația forțată a populației palestinene. Familia lui Hammad s-a refugiat inițial în Gaza, după care în Iordania, pentru ca mai târziu să emigreze definitiv SUA. Toate aceste contexte disparate și-au pus amprenta asupra lui Hammad, fiind ulterior transpuse în opera
Suheir Hammad () [Corola-website/Science/331858_a_333187]
-
materiei discului protoplanetar. Totuși, slaba densitate a materiei detectate în această regiune i-a condus pe unii oameni de știință să-și imagineze o formare a acestor obiecte mai aproape de Soare, urmată de o „migrare” pe poziția lor actuală, în urma migrației proprii a lui Neptun. Câțiva repezenanți ai acestei familii:
Cubewano () [Corola-website/Science/335553_a_336882]
-
Moldova care nimicesc intens dăunătorii agricoli. A identificat originea geografică a ornitofaunei din Republica Moldova, nucleul fiind compus din specii palearctice de vest și transpalearctice. Ion Ganea a elaborat bazele teoretice ale dirijării comportamentului păsărilor cu ajutorul repelenților bioacustici. A elucidat legitățile migrației păsărilor călătoare cu ajutorul mijloacelor de radiolocație (prin intermediul radarului), în scopul preîntâmpinării ciocnirii păsărilor cu aparatele de zbor. A întocmit o hartă-panou, care reflecta timpul apariției diferitelor specii de păsări deasupra teritoriului Republicii Moldova, înălțimea, direcția și viteza zborului lor. Un loc
Ion Ganea () [Corola-website/Science/335649_a_336978]
-
prin cercetare, educație și extinderea mobilității pe piața europeană a muncii. Norvegia își va extinde cooperarea cu statele beneficiare în sfera justiției și afacerilor interne. Aceasta va include eforturi comune de abordare a provocărilor cu care se confruntă Europa datorită migrației. Se va stabili și un fond regional de aproximativ 850 de milioane NOK (100 milioane Euro). Cu ajutorul acestuia vor fi abordate provocările transfrontaliere din Europa. În plus, 8 milioane de Euro au fost alocați pentru Fondul Global pentru Munca Decentă
Granturile SEE si norvegiene () [Corola-website/Science/335723_a_337052]
-
, o ramură a poporului maghiar, începe din secolul al XII-lea. Secuii au trăit inițial în comunități împrăștiate de-a lungul frontierelor Regatului Ungariei. Migrația lor organizată cu destinația în Ținutul Secuiesc de astăzi, partea de est a Bazinului Carpatic, a început în jurul 1150 și a durat mai mult de un secol. Primul eveniment istoric în legătură cu grupurile de secui care locuiau în Transilvania a fost
Istoria secuilor () [Corola-website/Science/335714_a_337043]
-
Unii cercetători au văzut în acest nume o origine nesemitică, tradiție a unor presupuși mercenari filisteni sau huriți,care a fost ulterior înghițită de clanul vest semitic al lui Caleb (Kalev), care imigrase aici dinspre deșertul Neggev sau prezența unei migrații kenite sau kenizite dinspre Neghev. Pentru ei (Joseph Blenkinsopp) cuvinte legate de keniziți ar fi apropiate de limba hurită, de unde și presupunerea ca Anakiții ar fi fost niște huriți.În eposul biblic ei sunt considerat urmași ai Nefilimilor (Cartea lui
Hebron () [Corola-website/Science/335702_a_337031]
-
de evrei sefarzi, au emigrat intre altele, în provincii otomane, inclusiv în Palestina, pentru evrei Țara Sfântă sau Țara Israelului. Un număr de renumiți cabaliști evrei s-au stabilit la Hebron.În urmatoarele doua secole s-a produs și o migrație semnificativă de familii tribale beduine din Peninsula Arabică spre Palestina. Multe din ele s-au așezat în trei sate diferite din Wadi Al Khalil (Depresiunea Al Halil) și urmașii lor au format cu timpul majoritatea populației orașului Hebron. Comunitatea evreiască
Hebron () [Corola-website/Science/335702_a_337031]
-
pe parcursul celor patru ani de capturi a celor trei specii, "Hypsignathus monstrosus" (7%), "Epomops franqueti" (4%) și "Myonycteris torquata" (3%). În plus, un studiu a arătat ca epidemia din Luebo din 2007 în Republica Democrată Congo a fost legată de migrația masivă a liliecilor frugivori, sugerând cu tărie că oamenii pot fi infectați de lilieci. În mod similar, anticorpi și secvențe nucleotidice ale virusului Marburg au fost găsite în organele indivizilor unei specii de lilieci frugivori ("Rousettus aegyptiacus") în Gabon, Republica
Boala virală Ebola () [Corola-website/Science/332525_a_333854]
-
construit probabil sub domniile împăratului Tacit sau Diocletian. După distrugerile suferite în veacurile următoare a fost refăcut în timpul împăratului Iustinian, așa cum a dovedit Vasile Pârvan în urma săpăturilor arheologice executate în 1914. A fost definitiv distrus către sf. sec. VI în urma migrației slavo-avare. Zidul este, în ordine cronologică, cel mai recent. Zidul de epocă greacă și poate un altul de epocă romană timpurie nu se cunoaște, dar existența lor este bănuită.
Orașul antic Tomis () [Corola-website/Science/332676_a_334005]
-
cetățenilor Ungariei cu descendență slovacă este între : 100,000 și 110,000 de oameni. Numărul cetățenilor maghiari ce pot purta o conversație în limba slovacă este 56.107. Slovacii au fost prezenți pe teritoriul Ungariei medievale, încă din perioada primelor migrații slave constituind o parte a unității statale slave Moravia Mare. Fiind un grup etnic ce se ocupa cu agricultura, slovacii au trecut printr-un încet proces de maghiarizare în perioada Regatului Ungariei, iar mai apoi de germanizare în perioada habsburgică
Slovacii din Ungaria () [Corola-website/Science/332770_a_334099]