9,114 matches
-
fratricid, a continuat Iorga. Ba mai mult, nu-i poate da numele de Nicolae Brana, care este deja al unui pictor din Ardeal. El zice că nu-i trebuie altul decât: «Nicolae»“. Am rămas înmărmurită. Știu că Iorga n-a mințit. Prin urmare, declarațiile lui Tătărescu, comunicatul lui, toată înscenarea pe baze false prezentată Consiliului de Coroană, ce erau? O nouă infamie? Peste două zile, pictorul Stoenescu, care văzuse pe prințul Nicolae la Snagov, unde făcuse o galerie de pictură numai
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
lui Dinu ce se întâmplase. Acesta sosi și îl rugă să nu facă o ruptură ireparabilă, să-l lase, să-l aducă înapoi. „Încearcă, dar să știi că nu mai poate reveni, de mult lucrează pe ascuns în contra noastră, a mințit și înșelat toată vremea, nu mai e de ai noștri.“ Dinu, totuși, îl chemă la dânsul și îi spuse: „Vintilă consimte să uite ce ai făcut. Peste o oră avem co mitetul la club. Vino și tu și declară-te
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
păr întunecat, mai bine o chelie strălucitoare. * Mai are un singur dinte: de sămânță. * Are un dinte împotriva tuturor. * Dreptatea nu se împarte și nu se obține cu toporul. * Decât un prieten fals, mai bine un dușman sincer. * Meteorologii nu mint; vremea îi dezminte. * Vorbește cum poți și îmbracă-te cu ce ai. * Peștele de la braconaj se... impută. * În arenă, toreadorul devine fiară. * Vânătorii sunt mai sălbatici decât vânatul. * Capul sec se cunoaște după vorbele purtătorului. * Prostia este o povară fără
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
cu oiștea-n gard, iar pentru asta va da socoteală acarul Păun. * Pentru noi, Steaua Polară arată Drumul Robilor. * Călătorului îi stă bine cu emigrația. * Haina dezbracă pe om. * Era așa de frig, încât a înghețat și focul în sobă. * Politicienii mint de îngheață și Soarele. * A fost o inundație atât de mare, că nu se mai vedea nici pârâul. * Ca să dai, trebuie să ai. * Muncă multă, oboseală sigură. * Unii au ajuns oale și canistre. * Gura omului cu mâncare se astupă. * Dacă
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
dar acționează în nume propriu. * Pe politician să nu-l crezi nici atunci când tace. * E adevărat că și politica trebuie făcută de cineva, dar nu de oricine. * Prea mulți cred că a tăinui adevărul nu e același lucru cu a minți fățiș. * A tăinui hoția e la fel de grav cu practicarea ei. * Unii sunt săraci și murdari. * Insulta nu înjosește pe cel insultat. * Prin întuneric nu umblă curajoșii, dar mișună lașii. * Logoreicii își pun în valoare superficialitatea. * Cine ia vorba din gura
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
cea mai mare, adică totul. La fel și cei americani. * Vremurile nu țin seama de timpul probabil. * Și la Polul Nord dragostea e caldă. * Răceala de la Ecuator se suportă la fel ca și căldura de la Poli. * Nu numai gerul îngheață. * Unii mint de îngheață și apele secate. * Einstein a formulat teoria; realitatea există dintotdeauna. * Teoria ondulațiunii universale a fost formulată de Natură. * Singurătatea poate fi și o stare autocritică. * Toți aspiranții la glorie au fost inițial mari... speranțe; unii au rămas la
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
atenuat diferențele dintre sat și oraș, scoțându-se asfaltul din orașe. * La noi, socialismul era construit, dar nu fusese dat în folosință. * Peste prăpăstiile dintre oameni nu se pot construi poduri. * Nu granițele îi separă pe oameni, ci mentalitățile. * Vânătorii mint cu sânge rece, înfierbântați de vin fiert. * Ceasul cu sonerie trezește, dar nu deșteaptă. * Nu-ți regla ceasul după mersul trenurilor. * Cuvântul dat e lege; legea nu e același lucru. * Tratatul Ribbentrop-Molotov va dăinui cât Rusia. * A visa în doi
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
cea mai gravă insultă adusă nevoiașilor. * Cu îngăduința slujitorilor ei, diavolul a pătruns în biserică. * La noi, dezmățul politic se conjugă mai mult ca perfectul cu cel economic. * Guvernanții nu ne vor răul; doar ni-l provoacă. * Ei chiar ne mint, iar noi chiar îi credem; altfel, de unde atâta răbdare? * Letargia a devenit starea noastră naturală și mediul ideal al profitorilor. * În vreme ce străinii se uimesc de inteligența copiilor noștri, noi ne minunăm de prostia conducătorilor noștri. * La români, cuvântul „demnitate” a
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
parte din roman privește însă relatarea frământărilor escrocului de nevoie, ale mincinosului obligat, ale hoțului care furase în scopuri nobile, ale individului terorizat de gândul că o greșeală cât de mică îl va da de gol, că nu va putea minți convingător pe toată lumea. Excepțională este înfățișarea amestecului de stări contradictorii care-l bântuie pe erou, a temerilor nefericitului mistificator că va fi dibuit, alternând cu speranța că nu i se va întâmpla această nenorocire, apoi iar cu spaime, cu îndoieli
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
că în acea împrejurare, luat repede și țintuit de privirea ironică a poetului, m-am lepădat, nu ca Petru, de trei ori, ci numai o dată, de profesiunea pe care tocmai începusem s-o practic, de bine de rău. Nu am mințit totuși în ce privește plăcerea cititului, care o întrecea, cum o întrece și acum, pe aceea a scrisului. Întrevederea noastră cu Arghezi, dacă o pot numi astfel, a fost întreruptă de intrarea unui grup de elevi din Gorj, veniți cu profesoara lor
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
pentru a-l impresiona pe Vettori și poate și pe alți cititori români cărora Vettori le-ar fi putut arată scrisoarea. Ceea ce rezultă dintr-o analiză a documentelor referitoare la Machiavelli, pentru perioada anilor 1512-1513, nu este că el a mințit cu privire la propriile sale condiții, ci că oamenii de știință moderni înșelați de frumosul sau stil epistolar și stimulați de un romantism ce pare a fi aproape organic genului biografic au fost tentați să redimensioneze și să atenueze tonul aspru al
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
într-o Europă "despiritualizată și cinic-utilitaristă" unde "noi ne străduim, cu penibilul inerent oricărei derute nevertebrate, să devenim ceea ce nu suntem: niște "europeni de nicăieri", fără rădăcini istorice și metafizice, gata să ne iluzionăm în numele unor minciuni occidentale și să mințim în numele unor iluzii occidentalizate". Discreditarea lui Eminescu, pe care o propunea revista Dilema ("terfelit într-o anumită presă românească"), nici măcar nu era originală în contextul corului de denigratori de aiurea ai marilor valori universale, comentează Răzvan Codrescu: "în ordine culturală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
am îndrăznit să-mi manifestez bucuria fața cu dânsul despre căderea Sevastopolului. Aș putea să povestesc an cu an, zi cu zi, tot ce am văzut, am simțit și m-a mișcat în frageda mea copilărie, căci țin mai bine minte întâmplările de acum 40 ani decât acele de ieri, dar nu voi să întrețin cetitorii cu fapte puțin importante, și de aceea trec repede la al 20-lea an al vieței mele când îmi sfârșisem învățătura și mă credeam acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
către Galați unde m-am angajat la Institutul de Proiectări Metalurgice (Ipromet). La Brașov, la Uzina de Autocamioane Steagul Roșu unde am fost repartizat inițial, cu toate activitățile mele suplimentare, obștești, multiple muzicale, grafice, scriitoricești și organizatorice, am fost mereu mințit și amânat până când s-a milostivit un tovarăș de la Partid, tovarășul Mirică, să-mi spună că eu nu voi primi niciodată locuință și degeaba sper și mă las mințit, deoarece și părinții mei și părinții soției mele, au locuință în
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
5-6 anișori. „Sunt maistrul Focșa de la Uzina Steagul Roșu și vreau să vorbesc cu Domnul Oprișan”. „Tăticu când doarme, nu-i acasă!” Toți au făcut mare haz de această pățanie. Copilul însă a trăit o mică tragedie: a trebuit să mintă urmare a cererii tatălui său. Mai târziu însă s-a întâmplat ceva mult mai grav. Venind de la serviciu pe la ora prânzului, Oprișan e întâmpinat în prag de soția sa, care ținea în mână și îi arăta cu insistență o pereche
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
strălucind de emoție, îi cântam în fața bradului împodobit, cântece frumoase, cu voci înalte și calde de copii: „O brad frumos”, „Moș Crăciun cu plete dalbe”, „Noaptea Sfântă”, colinde... Erau unii dintre „oamenii mari” care spuneau că nu e bine să mințim copii și să-i facem să creadă în ceva ce nu există. Acel ceva însă, trăia viu și adevărat în sufletele noastre de copii, chiar dacă nu întotdeauna era sprijinit de toți cei mari. Era minunat să aștepți și să trăiești
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
a calității la o intreprindere metalurgică din Sibiu, am avut mari neînțelegeri cu directorul ei, tovarășul Boacă. I s-a dus vestea că a spus în perioada aceea într-o ședință de lucru cu factorii de decizie din întreprindere: „să mințiți și să furați dar să iasă planul!” Cu toții au mințit și au furat, dar planul nu a ieșit. Ca urmare, în scurt timp după aceea, directorul Boacă a dispărut, a fost înlocuit cu un alt „tovarăș”. Nu numai STAS-urile
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
mari neînțelegeri cu directorul ei, tovarășul Boacă. I s-a dus vestea că a spus în perioada aceea într-o ședință de lucru cu factorii de decizie din întreprindere: „să mințiți și să furați dar să iasă planul!” Cu toții au mințit și au furat, dar planul nu a ieșit. Ca urmare, în scurt timp după aceea, directorul Boacă a dispărut, a fost înlocuit cu un alt „tovarăș”. Nu numai STAS-urile ci toate celelalte norme, instrucțiuni și legi, erau supuse aceleiași
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
nu mai rămăsese nimica din ei. Mă duc la cumnată-miu’, mă, tu i-ai halit? Dă unde? Ia mai uită-te odată, că acolo trebuie să fie! Scotocesc io iară și, într-adevăr, să mă bată Moș Crăciun dacă mint, era undeva, în fundul raftului, o cutiță de conserve mică al dracului. Bag-seamă că strachina cu dovlecei intrase la apă sau, cum se zice, se contractase de la frig. Dacă am umblat io la potențiometru, bag-seamă. Da’ era o caniculă de nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
adevăratul șef, pentru că el negociază cu profii toată ziua, stă bot în bot cu ei pe la cancelarie. Deja se crede unul de-al lor. Nu știu de ce spun asta ca și cum m-aș desolidariza de el, pentru că pe mine, de ce să mint, m-a ajutat odată la mate să nu mă lase ăla, mi-a pus o vorbă. Ce băiat bun e, îi zicea. Deși, pe vremea aia, cu greu mi-ar fi găsit cineva vreo calitate. Aici a fost boier, pentru că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
ar îndrepta undeva. Că s-ar deplasa. Sus, peste câțiva rugi de muri, peste cătină, măceșe. Piatra nu avansează. Mergem pe islaz. Teren prost, denivelat. E unul cu caprele. Îl alungăm p-ăla cu caprele lui d-acolo. L-a mințit Jderilă că, dacă vrea să se facă căprar, trebuie să fută-n cur niște capre. Așa trebuie. Dacă vrea. E mare islazul, are unde să se ducă. Mai ales de aici, de sus, lumea se vede cu totul altfel. România
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Mustața pleoștită e decorul perfect al dezvăluirilor astea. Vorbește ca și cum permanent și-ar cere scuze, oftează. Cu idioții ăștia de clasa a XII-a face pregătiri și-l enervează, deși nu vrea să lase impresia asta. Dramolete. Puști care își mint părinții că vin la pregătire săptămânal, deși ei nu catadicsesc să treacă decât de vreo două ori pe lună, când vrea mușchiulețul lor. De fapt, pentru orice ins de optșpe ani, pregătirea e mijlocul cel mai simplu și eficient de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
lăsat de izbeliște. - Cum dracu’ poți tu să scrii? De unde urechea, auzul fin? E un miracol. Tu scrii ca să demonstrezi că nu e adevărat că nu auzi. Nu știu de ce am venit la el. Să-mi povestească câte ceva, să mă mintă frumos, să mă amăgească iar că doar scriind poți supraviețui. Că n-am nevoie de altceva. Ce să faci în lumea asta, doar să te lași pe spate ca un înțelept tibetan și să aștepți așa, ceva imprecis, să se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
luat după a-mata, și uite cum arată, ca o murătură. De fiecare dată, Maia intervenea calm și cu o prezență de spirit de invidiat: Fată dragă, nepoată-mea era în fața casei, a ta trebuia să fie alături de tine. Ține, minte Ruxandră un lucru, noi ne certăm, mâine fetele se joacă împreună. Ce va rămâne, doar pizmă și vorbe de ocară ! Du-te acasă, schimbă fata și trimite-o înapoi să le dau brânzoaice calde. Aceasta era Maia mea, Maia noastră
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
la „Hanul lui Mânjoală“. Iar peste drum, la primărie, sta vătășelul scurt și Îndesat care mă tot ațâța cu ispitele lui de pezevenghi bătrân, codoșul văduvelor și nevestelor cu bărbații duși la munte și rele de muscă, pe care aș minți dacă v-aș spune că nu le-am așteptat În odaia mea, tremurând de dorinți ca un june stătut, cum eram. În curte cu mine locuia notarul satului, cu tinerețile și sănă tatea lui mâncate de nopți petrecute prin șantanele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]