8,622 matches
-
academice ale lui Heyne din perioada 1785-1812, a fost publicată sub titlul "Opuscula academica". Unele dintre cele mai valoroase lucrări conținute în acest volum sunt cele referitoare la coloniile grecești, precum și cele privind istoria și arta etruscilor. Deasemenea, este remarcabilă monografia sa "Antiquarische Aufsätze" (1778-1779) - o valoroasă colecție de eseuri în legătură cu istoria artei antice.
Christian Gottlob Heyne () [Corola-website/Science/319724_a_321053]
-
a Revoluționarilor din România. În lucrarea „Presa românească de la începuturi până în prezent, dicționar cronologic 1790-2007”, coordonată de I.Hangiu, lui Ion Marin și ziarului său „Ultima oră” li se dedică un amplu capitol în volumul IV, 1989-2007, pg.611-613. În monografia intitulată „Rotativa de plumb a tranziției” - Începuturile presei postdecembriste românești „Adevărul” și „Expres”, editura „Fundația România 2000”, apărută în anul 2008, alături de ziariști precum Ion Cristoiu, Cornel Nistorescu, Cristian Tudor Popescu, Sergiu Andon și Mircea Bunea. În revista de referință
Ion Marin (publicist) () [Corola-website/Science/319731_a_321060]
-
modul de abordare științifică în studierea legilor cosmice, în înțelegerea mersului evoluției cosmice a omenirii, a trăsăturilor caracteristice, a cauzelor și rolului omului în cele mai complexe procese ale ei o oferă filozofia Realității Cosmice, expusă în 14 cărți ale monografiei, cunoscute ca Etica Vie. Această operă a familiei Roerich (în colaborare cu nume până acum necunoscute de noi) prezintă o expunere a principiilor de bază ale noii gândiri - gândirea cosmică. A.A. Nikonov, academician al AȘR, președinte al VASHNIL (Academia
Etica Vie () [Corola-website/Science/319728_a_321057]
-
lungi și cu picioare scurte, "copoi unguresc negru" etc. Schimbările structurale din Ungaria în sec. XIX., desecările, diminuarea suprafețelor silvice au restrâns vânătoarea cu copoi din zonele montane ale Transilvaniei și Slovaciei. Prima înregistrare oficială datează din 1886 într-o monografie dedicată originii raselor de câini din Ungaria, cu denumirea "magyar kopó" (copoi maghiar). În 1899 a fost înființată Asociația Chinologică Maghiară. Până în 1944, înregistrarea copoilor o făcea Magyar Vizsla Klub (Clubul Vișlei Maghiare). În Ardealul de Nord, în anii 1940
Copoi ardelenesc () [Corola-website/Science/319821_a_321150]
-
pentru realizarea unui proiect global de editare a cărților școlare. A participat la peste 500 de lansări de cărți în școli, copiii având prilejul să-l cunoască personal și să obțină autografe pe numeroasele sale volume de autor. • "Ruginoasa" (1969), monografie despre istoria localității sale de adopție, unde se află azi Muzeul „Al.I. Cuza“. Debut editorial. • "La porțile Orientului", românul Războiului de Independență (1980) - Editură "Junimea"; • "Metropola de pe șapte coline", reportaje și anchete (1985) - Editură "Junimea"; • "Taciturnul", românul muntelui Ceahlău
Boris Crăciun () [Corola-website/Science/319049_a_320378]
-
1942, la Universitatea din București, susține teza "Filosofia lui Tolstoi", în fața comisiei compuse din D. Gusti, Mihai Ralea, Ștefan Ciobanu, Constantin Narly și Gheorghe I. Brătianu, fiind declarat doctor în Filosofie și Litere „Magna cum laude”. Tipărită în 1944, această monografie filosofică reprezintă una dintre cele mai solide contribuții care au fost aduse cunoașterii metafizicii celui care a fost numit pe drept cuvânt „Patriarhul literaturii ruse”. În anul 1944 se transferă la București în calitate de director al liceului din Buftea și profesor
Vasile Harea () [Corola-website/Science/319143_a_320472]
-
realizate de acești mari maeștri ai picturii românești până la vârsta de 30 de ani, excepție făcând "Chivuțele" lui Steriadi, sunt expuse prin muzee sau au făcut obiectul criticii de artă. În comentariile pe care Vasile Florea le-a făcut în monografia pe care i-a dedicat-o lui Baltazar în anul 2015 apare cu fermitate mențiunea că: Ținând cont de evantaiul generos al preocupărilor artistice pe care le-a avut, care se regăsesc de altfel și în mod tipic la majoritatea
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
lucrări asupra vechei noastre picturi"”. Toate desenele pe care pictorul le-a făcut au o valoare de sine stătătoare datorată fineții execuției și dezvăluie calitățile de decorator ale artistului. Acesta a publicat în perioada anilor 1908-1909 în "Buletinul monumentelor istorice" monografii tematice precum: "Frescurile de la Hurezi", "Decorațiunile de la paraclisul Mitropoliei din București" și "Frescurile de la Colțea". Printre ultimele lucrări de grafică pe care pictorul le-a realizat au fost copiile făcute la Mănăstirea Hurezi și la Filipeștii de Pădure. În acestea
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Formă (1990), Voros lobogo, Studioul Tv Arad, Intersat Arad, Studioul Tv Timișoara (1997), Rea Socialistă, familia, Elore, Dolgozo-No, Învățământul liceal, Jelen, Braseoilapok, Utunk, A Het, Utunk, Informația Bucureștiului, Who’s Who în România (2001), manual de Limba Română Cl. XII, Monografia orașului Arad (1999), cataloagele expozițiilor Filialei UAP Arad, etc. Trăsătură lângă trăsătură, decupând suprafețe pe albul colii, punându-le în relație, construind din secțiuni de mișcare și din fragmente de formă. O statică savantă sprijină dinamica interioară a compozițiilor. Constant
Lucian Cociuba () [Corola-website/Science/315672_a_317001]
-
artă cluj, (ro) colecția de artă contemporană - muzeul de artă arad (ro) galeria prefecturii din kanagawa - (jp) academia centrală de artă kuala lumpur (malaysia) muzeul florean - baia mare, maramureș (ro) muzeul național de artă taiwan (china) referințe bibliografice: arad art - monografia artiștilor profesioniști ai u. a. p. arad - 2001 - pag. 70 -71 tokyo classified - iulie 13 / 2001 - pag 6 tokyo zine - august 2001 - pag. 14 catalog adrian sandu laborator 2004 catalogul expoziției retrospective kinema ikon 1970 - 2005, pag. 224 - 225 catalog adrian
Adrian Sandu () [Corola-website/Science/315882_a_317211]
-
de ani de la reînnoirea din 1611 a Bisericii "Sf. Nicolae" din Suceava, eveniment important pentru istoria orașului. Cu acest prilej, istoricul și arheologul Ion Mareș, director adjunct al Complexului Muzeal Bucovina, a elaborat lucrarea "Biserica „Sfântul Nicolae” Suceava", cea dintâi monografie închinată acestui locaș. Lucrarea a fost prefațată de arhiepiscopul Pimen Zainea al Sucevei și Rădăuților. Biserica prezintă trăsăturile arhitecturii moldovenești a vremii, având plan dreptunghiular. Edificiul are contraforturi mari, între ele fiind adăugate contraforturi de dimensiuni mai mici. În exterior
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
1944 și 1949 a publicat texte în "Bis", "Agora", "Timpul", "Arcade", "Națiunea", "Universul". Între 1949 și 1960 nu i s-a permis să publice cu numele lui dar a publicat sub pseudonim (Anton Coman), din cauze politice. Singurele excepții erau monografiile consacrate unor sculptori sau pictori: "Octav Băncilă" (1954), Abgar Baltazar (1956), "Viața și opera lui Rembrandt van Rijn") (1957), "Nicolae Grigorescu" (1959), "Ștefan Luchian" (1960). Mai târziu va scrie articole sau cărți despre cei mai importanți artiști plastici români, cum
Petru Comarnescu () [Corola-website/Science/316617_a_317946]
-
special autori dramatici, dar a tradus și din limba rusă. Într-o perioadă în care majoritatea intelectualilor români erau francofili sau germanofili, Petru Comarnescu a făcut o figură aparte, orientîndu-se spre spațiul cultural american. Este de asemenea autorul mai multor monografii sau prefețe publicate la editura Meridiane, consacrate unor mari pictori români sau străini. Jurnalul său, publicat postum, într-o selecție foarte redusă, numără aproape 5000 de pagini, grosul acestui jurnal a rămas inedită.
Petru Comarnescu () [Corola-website/Science/316617_a_317946]
-
i s-a decernat Ordinul Național Serviciul Credincios în Grad de Mare Cruce. Dan Setlacec s-a stins din viață la 23 iulie 2009, în locuința sa din București. Din anul 1992 s-a ocupat de istoria medicinei românești, publicând monografia "Medicina românească - medicină europeană", în două volume: vol. I 1859-1916, vol. II 1918-1940 (Ed. Humanitas, București, 1995).
Dan Setlacec () [Corola-website/Science/316673_a_318002]
-
folosit la mai multe părți ale Cetății Suceava, construită mai târziu, ne-ar îndreptăți să admitem aceasta”". În perioada 1952-1956, un colectiv de arheologi a efectuat cinci campanii de săpături și au decopertat ruinele. Ei au publicat rezultatele cercetărilor în monografia arheologică "„Cetatea Șcheia”", lucrare care a apărut în anul 1960, sub egida Institutului de Arheologie al Academiei RPR, avându-i ca autori pe Gh. Diaconu și Nicolae Constantinescu. Prin Hotărârea de Guvern nr. 1445 din 28 noiembrie 2007, perimetrele pe
Cetatea Scheia () [Corola-website/Science/316794_a_318123]
-
1992 - 1996); Ambasador al României în Barbados și Jamaica, cu reședința în Caracas(1993 - 1996); Ambasador al României în Haiti, cu reședința în Caracas (1994 - 1996); Ambasador al României în Venezuela (2004 - 2006). Autor a peste 30 tratate, cursuri și monografii în domeniul științelor juridice; Autor a peste 100 de articole și comentarii de jurisprudență; articole și interviuri în presa centrală și locală din țară și străinătate, precum și la posturile de televiziune, mai ales, în perioada mandatului parlamentar și diplomatic (peste
Ioan Leș () [Corola-website/Science/315115_a_316444]
-
desfășoară o intensă muncă de valorificare și interpretare a clasicilor literaturii române de pe poziții estetice. Îngrijește primele ediții "Ion Creangă" și "Mihai Eminescu", însoțindu-le cu ample studii introductive și comentarii, creației lui Ion Creangă consacrându-i și o substanțială monografie "Ion Creangă" (1953, 1966), în care analizează legătura organică a operei crengiene cu folclorul, caracterul popular al operei lui Creangă etc. Semnează un șir de drame de idei: "Cântecul Lăpușniței" (1953), "Păsăruici nezburătoare" (1957), "Casă trainică" (1963), "Ion al lui
Ramil Portnoi () [Corola-website/Science/318540_a_319869]
-
din Iugoslavia din 1986, iar din 1989 este recunoscut că maestru în fotografie al UFI. Unul dintre cei doi care au primit diplomă de specializare în vechi tehnici fotografice de la profesorul Branibor Debelikovici. Între 1977-83 a lucrat aproape exclusiv la monografii de orașe și regiuni. După 1983 s-a ocupat de reportaje fotografice. Președinte al Foto-Kino Uniunii din Șerbia între 1982-1983. Din anul 1992 este președinte al Uniunii Fotografilor din Iugoslavia. A fost redactor fotograf pentru revistele: "Nova zadruga" (1984-85), "Râd
Milinko Stefanovici () [Corola-website/Science/318765_a_320094]
-
Moisil și Dan Barbilian, precum și alți savanți notorii precum Șerban Țițeica sau Nicholas Georgescu-Roegen. Ei erau angajați în cercetarea fundamentală, folosind matematica ca instrument formal de analiză conceptuală. Rezultatele lor au fost pulicate în antologia "Problema determinismului" și în anumite monografii, precum "Principii de cunoaștere științifică" de Onicescu, "Metoda statistică" de Georgescu-Roegen sau "Gândirea matematică" a lui P. Sergescu. În primul deceniu de totalitarism, viața filosofică românească a fost dominată de persecuția tuturor filosofilor interbelici importanți. Lucrețiu Pătrășcanu (1900-1954) a fost
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
ei și-au continuat preocupările, dar de asemenea au scris pe multe alte subiecte. Protagoniștii acestei școli sunt Mircea Flonta (n. 1932), Ilie Pârvu (n. 1941), Vasile Tonoiu (n. 1941) și Marin Țurlea (n. 1940). Mircea Flonta a scris o monografie valoroasă pe tema distincției analitice/sintetice în filosofia contemporană, și un studiu intitulat "Presupoziții în știința exactă". Poate fi considerat primul filosof analitic din România. El înțelege filosofia ca studiul critic al presupozițiilor. Activitatea sa a continuat după 1989 și
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
la Râmnic. Se mai consemnează: “Triod” (cirilice), din 1804 (Blaj), “Liturghier”, din 1814 (Sibiu), “Octoih Mare” - 1846 (Budapesta), “Molitvelnic” (cirilice) - 1849 (Sibiu), “Minee” pe 12 luni” - 1853-1854 (Șaguna Andrei), “Liturghier” - 1902 (Sibiu) și “Evanghelie” - 1907 (Sibiu). Bibliografie 1. Chindriș Cristian - Monografia Protopopiatului Lăpuș, Facultatea de Teologie Ortodoxă Cluj Napoca, Teza de licență, Cluj Napoca, 1995 2. Gabor Valer - Monografia comunei Vima Mică, București 2003 3. Giurescu C. Constantin, Giurescu C. Dinu - Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi, Editura Albatros 1975
Biserica de lemn din Peteritea () [Corola-website/Science/316038_a_317367]
-
1846 (Budapesta), “Molitvelnic” (cirilice) - 1849 (Sibiu), “Minee” pe 12 luni” - 1853-1854 (Șaguna Andrei), “Liturghier” - 1902 (Sibiu) și “Evanghelie” - 1907 (Sibiu). Bibliografie 1. Chindriș Cristian - Monografia Protopopiatului Lăpuș, Facultatea de Teologie Ortodoxă Cluj Napoca, Teza de licență, Cluj Napoca, 1995 2. Gabor Valer - Monografia comunei Vima Mică, București 2003 3. Giurescu C. Constantin, Giurescu C. Dinu - Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi, Editura Albatros 1975 4. Kadar Jozsef - Szolnok-Dobokavarmegye monographiaja, Kiadja Szolnok-Dobokavarmegye Kozonsege Deesen 1901 (Monografia Comitatului Solnoc-Dăbâca, Editura Publicațiilor Comitatului
Biserica de lemn din Peteritea () [Corola-website/Science/316038_a_317367]
-
Cluj Napoca, 1995 2. Gabor Valer - Monografia comunei Vima Mică, București 2003 3. Giurescu C. Constantin, Giurescu C. Dinu - Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi, Editura Albatros 1975 4. Kadar Jozsef - Szolnok-Dobokavarmegye monographiaja, Kiadja Szolnok-Dobokavarmegye Kozonsege Deesen 1901 (Monografia Comitatului Solnoc-Dăbâca, Editura Publicațiilor Comitatului Solnoc-Dăbâca, Dej 1901) 5. Lupuț Irina - Monografia satului Peteritea, lucrare metodico-știintifică pentru obținerea gradului didactic I, manuscris dactilografiat 1999 6. Oroveanu Ț. Mihai - Organizarea administrativă și sistematizarea teritoriului RSR, Editura Științifică și enciclopedica 1980 7
Biserica de lemn din Peteritea () [Corola-website/Science/316038_a_317367]
-
Giurescu C. Constantin, Giurescu C. Dinu - Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi, Editura Albatros 1975 4. Kadar Jozsef - Szolnok-Dobokavarmegye monographiaja, Kiadja Szolnok-Dobokavarmegye Kozonsege Deesen 1901 (Monografia Comitatului Solnoc-Dăbâca, Editura Publicațiilor Comitatului Solnoc-Dăbâca, Dej 1901) 5. Lupuț Irina - Monografia satului Peteritea, lucrare metodico-știintifică pentru obținerea gradului didactic I, manuscris dactilografiat 1999 6. Oroveanu Ț. Mihai - Organizarea administrativă și sistematizarea teritoriului RSR, Editura Științifică și enciclopedica 1980 7. Păscu Ștefan - Voievodatul Transilvaniei, Editura Dacia Cluj 1979 (vol. ÎI, III, IV
Biserica de lemn din Peteritea () [Corola-website/Science/316038_a_317367]
-
chirilice "„1797 Am zugrăvit Petre”". În interior se păstrează scene din Vechiul Testament, nume de proroci, mironosițe, Sfinții Apostoli și Mântuitorul Iisus Cristos. Pe cerimea naosului mai există anul 1857, probabil atunci a fost consacrată pentru a doua oară, după cum menționează monografia satului, sau atunci să fi fost pictată. Existența acestei biserici a fost asigurată datorită lucrărilor efectuate în anii 1960 și 1972 prin eforturile părintelui Petru Radu, care a slujit timp de cinci decenii în parohia Dealu Mare, filia Drăghia, fiu
Biserica de lemn din Drăghia () [Corola-website/Science/316046_a_317375]