9,631 matches
-
nord est. El este considerat, alături de Aśoka, unul dintre cei mai importanți promotori ai acestei religii. Sub conducerea lui s-a ținut un al patrulea conciliu la Jălandhara sau Kundalavana. Probabil că acest conciliu privea doar școala sarvăstivădinilor, care avea nenumărați adepți în această parte a Indiei. Cert este că autoritatea conciliului n-a fost recunoscută de theravădinii din Srī Lanka. Kanishka, cel mai important dintre regii Kușănași, a fost inițial adeptul unei tradiții non-buddhiste, dar, asemenea lui Aśoka, a trecut
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
cu vizita lui. Apoi copilul este condus cu alai la un templu brahmanic conform obiceiului. În momentul în care pune piciorul pe pragul sanctuarului, toate statuile, ridicându-se de la locurile lor, se prosternează la urmele pașilor săi și îi aduc nenumărate laude. Închinarea zeilor vrea să semnifice faptul că forțele naturii se supun spiritului uman. După patru luni, micul prinț intră în locuința tatălui său. 64 de ghicitori îi cercetează corpul și recunosc cele 32 de semne fundamentale și cele 80
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
toate eforturile sale sunt zadarnice. Măra, Moartea, este în același timp și Kăma, Erosul în ultimă instanță, Spiritul Vieții - căci în același timp viața însăși este amenințată de salvarea pe care bodhisattva se pregătește să o ofere lumii. Atunci, femei nenumărate îl înconjoară pe ascet, străduindu-se în van să-l ispitească cu goliciunea și farmecele lor. În cele din urmă, învins, Măra declară: „De șapte ani îl urmăresc pas cu pas. Nu-l pot prinde în greșeală pe Iluminatul desăvârșit
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
lucru l-au făcut și Apostolii, mai ales Petru și Pavel. În creștinism minunile au un unic scop, acela de a ajuta pe alții și de aceea sunt permise. Buddha nu pretinde că propovăduiește o doctrină originală. El repetă de nenumărate ori că urmează „calea veche”, doctrina atemporală, împărtășită de către „sfinții” și „desăvârșit treziții” vremurilor trecute. Putem vorbi de Buddha ca de un reformator doar în sensul strict etimologic al termenului: nu pentru a stabili o nouă ordine, ci a restaura
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
buddhismul este o religie fără credințe, rugăciune, cult, Dumnezeu, diferită de religiile teiste, care cer adepților să creadă necondiționat în adevărul celor spuse în cărțile sfinte, adevăruri ce nu pot fi discutate sau puse la îndoială. Buddha a subliniat de nenumărate ori că învățătura lui nu este o dogmă care pretinde să explice lumea și care trebuie „crezută”, ci o terapie ce duce la eliberarea de suferință. El le spunea discipolilor săi numai ceea ce credea că sunt în stare să înțeleagă
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
filosofiei occidentale. Bineînțeles, trebuie să avem în vedere și schimburile culturale care au exstat între cele două lumi. Principiul socratic „cunoaște-te pe tine însuți” este întâlnit și în cazul lui Buddha, pasajele scrierilor buddhiste care îndeamnă la autoreflecție fiind nenumărate. Între buddhism și creștinism există, de asemenea, numeroase asemănări. Conceptul de păcat, original în creștinism, și idealul evadării din robia acestuia, la fel ca și calea buddhistă care caută eliberarea omului din imperiul dorinței, exprimă intensitatea aspirației individului spre izbăvire
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
omului din imperiul dorinței, exprimă intensitatea aspirației individului spre izbăvire. Ambele sunt strâns legate de idealurile umanității și de strădania de a da un sens vieții. De mai bine de 2000 de ani, buddhismul și creștinismul reprezintă suporturi spirituale pentru nenumărate popoare și sursele idealurilor acestora. Profesorul Nakamura a enumerat trei factori care, după părerea sa, au permis buddhismului și creștinismului să acceadă la statutul de religii universale: combaterea credințelor și practicilor magice ale religiilor primitive, respingerea practicilor sacrificiale și transcenderea
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
trei ani nu scapi de aici, să fii sigur”... Ceea ce s-a și Întâmplat, așa a și fost... Știi? Ăștia s-au convins că eu, de fapt, sunt o victimă acolo, că sunt chiar nevinovat, și chiar mi-au dat nenumărate probe de simpatie. Nu-ți spun că mi-am făcut o aniversare la 24 de ani acolo În Închisoare... Și singurul cadou a fost acolo... ceva foarte consistent... o coajă de pâine. Domne, dacă-ți dădea o coajă de pâine
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
nașterea lui boierească, în clasă perora mai mult despre altele decât despre știință. Una caracteristică: Într-o bună dimineață vine ordin de la minister ca profesorii de mate matici să înceapă a se sluji și de instrumente pe cari, de ani nenumărați, le rodeau praful într-un cabinet. Conul Alecu trebui să scoată și el teodolitul. Dar habar nu avea de teodolit. Nu pusese poate niciodată mâna pe el. În sfârșit teodolitul fu așezat în curte și, înconjurat de cei 6 elevi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pornit chiuind de bucurie, slobozind pistoale și caii, în fugă nebună, scoțând scântei din caldarâm. O astfel de „fantazie“ era cu putință în Bucureștiul de la 1871. Timp de ani de zile a stăpânit marginile orașului, a îngrămădit asupra lui urile nenumărate până ce a fost ucis ca un câine la alegerile pentru Cameră în 1875. Datorită acestor fapte, conservatorii erau priviți ca niște reacționari primejdioși. petiția de la iași În ziua de 2 mai 1871 un grup de oameni politici conservatori, în cap
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
3, precedată de următoarea notă: „Publicăm cu o vie plăcere scrisoarea ce ne adresează d. M. Pascaly, artist dramatic“. 87. Într-adevăr, Mihail Pascaly, care a adus o contribuție reală la dezvoltarea teatrului românesc în anii 1860-1880, a abuzat de nenumărate apeluri, memorii, declarații adresate marelui public în presa vremii, de polemici cu Matei Millo (conflictul cu marele actor data din 1862) ș.a., dar în parte aceste apeluri disperate au fost determinate de situația precară a artistului român de atunci. El
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
alții. Unul foarte popular era N.T. Orășanu, scriitorul umoristic, om al zilei din acest punct de vedere 319. Nae T. Orășanu scria la Ghimpele, ziarul umoristic al opoziției liberale, proprietatea unui domn Stoenescu. În timpul domniei lui Cuza a fost de nenumărate ori trimis la Văcărești, fiindcă pe vremea aceea exista arestul preventiv pentru delictul de presă. De câte ori Orășanu scria câte un articol violent sau atingător la Vodă, își trimitea imediat salteaua, plapoma și pernele la Văcărești. Directorul penitenciarului nu voia să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
național, modernizarea învățământului potrivit necesităților burgheziei în dezvoltare, înarmarea poporului, garantarea libertăților burghezo-democratice fundamentale, independența națională - unul dintre cele mai înaintate programe politice prezentate de liberalii români în epocă. 360. La 4/16 octombrie 1871 concesiunea Strousberg fusese anulată, după nenumărate dispute cu concesionarii și înfierbântate dezbateri parlamentare. În continuare, în Par lament, în toamna și iarna anului 1871 s-a discutat un proiect de lege prin care se prevedea ca societatea de acționari, reprezentantă a deținătorilor de obligațiuni emise de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
decît liniște, ca să poată munci, a fost mereu în criză de timp, așa că mai mult a lucrat... În concedii și ca pensionar. Murind, a fost îngropat, după dorință, sub orga mare a bisericii St. Florian din Viena, unde cîntase de nenumărate ori. Fapt rar, aproape neobișnuit, mi-a telefonat Bălăiță. Vrea să-i împrumut „Viața Românească”, fiindcă a auzit că ar fi acolo o „șopîrliță” la adresa lui. E vorba de nota lui I. Negoițescu, intitulată „Cîteva cuvinte despre George Bălăiță”, care se
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
că lefuzorul deja a năucit-o, tata fiind, se înțelege, cel vinovat de aducerea în casă a „hodorogelii” aceleia, pentru care neglijează uneori treburile din gospodărie. Dependența de difuzor am resimțit-o eu însumi. Ca student, în vacanțe, am stat nenumărate ore cu urechea lipită de el, deși pentru mine nu mai era de mult o noutate. N-aveam altă sursă de știri și divertisment. În schița mea arătam eficiența difuzorului în campania de colectivizare: emisiunile locale, desfășurate prin stația de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mai autoritar, zicîndu-i: „Acuma dialog înseamnă: eu vorbesc, tu să taci!” în loc să rîdă de democrația lui Pește, Sergiu a înghițit în sec, s-a foit ușor pe scaun și-a dres vocea, a privit în propriile hîrtii și... a amuțit. *Nenumărate sînt fețele demagogilor! Iată „Filichi”: a prins din zbor o idee de-a lui Nancu (care pledase pentru o atitudine combativă și se împotrivise faptului de „a fi pe linie”) și a dezvoltat-o pe cont propriu, imprimîndu-i accente propagandistice
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
mare... Din cauza lui trebuie să mă despart de nevastă-mea. M-a distrus...” A început să plîngă. Lumea așezată la ghișee a început să se uite curioasă la noi. Atunci l-am poftit afară. Pe drum a reluat însă, de nenumărate ori, aceleași fraze compuse din insulte, fără a reuși barem o dată să-mi răspundă la întrebarea: „Ce legătură e între faptul că eu l-am sprijinit pe M. și presupusa lui înclinație pentru nevastă-ta?” Mergînd alături, alcătuiam o pereche
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pagină. Se poate deci elimina copierea lor manuală. În speranța că voi primi În curând vești, vă rog să transmiteți D-nei Dimitriu respectuoase omagii, iar pentru Dvs. aceleași sentimente. Ovidiu Ionescu 6 (București, 14.8.1975) Stimate Domnule Dimitriu, De nenumărate ori am discutat Între noi despre Fălticeni, despre frumoasa Dvs. activitate, mai ales după venirea Dvs. În București, când, plecat fiind, nu am avut plăcerea să vă văd. 4 Tăcerea care i-a neliniștit pe frații Gabriela Georgescu și Ovidiu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
aceste elemente, „iubitorul” culturii făticenene nu vroia să țină cont și vorbea neautorizat În numele instituției. Avea mai mult Înclinații pentru calomnii Împotriva noastră, Înțelegându-se perfect cu „colegii” care ne voiau alungați de la „Galerie” cât mai repede posibil. 11 În nenumărații ani cât a bătut monedă pentru preocupările sale culturale, Toporan nu a evocat niciodată figura Doinei Bucur. Că cerea date despre poetă pentru Dicționarul lui Mircea Zaciu, nu era rău. Dar insistența de a-l vizita pe Ovidiu Ionescu acasă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
că tăcerea ei ar avea alte cauze. Suntem destul de Îngrijorați de evoluția stării ei și cred că până la urmă vom reuși să o hotărâm pentru o internare În vederea unei intervenții chirurgicale, deși nici nu vrea să audă de așa ceva. Spitalizările nenumărate i-au creat o repulsie pentru spitale și medici. Este o situație grea pe care nu știu cum o vom trece până În final. Revenind la scopul acestor rânduri, aș ruga să reflectați la ceea ce avem de făcut. În așteptarea rândurilor Dv. vă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
oboseală” a muzeografului de la „Galerie”, a fost de a-l primi. Chiar plecat din Fălticeni, nu uitam orașul atâtor amintiri, realizări, Înfrângeri și mai ales lovituri, la care urmașul meu s-a raliat cu o seninătate uluitoare. Drept mulțumire pentru nenumăratele ajutoare ce i-am dat, a depus eforturi susținute să nu am acces la fondurile documentare ale „Galeriei”. Cred că directorul Muzeului Județean, avea dreptate când le-a spus oficialităților culturale de la Fălticeni, că obstrucția ce mi se făcea, echivala
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
șef la Editura „Junimea” din Iași. 245 Am trimis Într-adevăr lucrarea la Editura Sport-Turism, dar au ținut-o În sertar luni de zile. Explicația? Un „binevoitor” din Suceava, a recomandat acestei edituri să refuze publicarea. Motive? Se pot fabrica nenumărate, la comandă! Într-o zi, pe stradă, un „boss” m-a Întrebat ca din Întâmplare, dacă am dat un manuscris la tipărit. Am dedus imediat că „Îndrăzneala” mea fusese discutată În cercuri alese... Era răsplata pentru munca mea cinstită, mult
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
o pun În cele trimise despre Weimar (Foto e În fața casei Goethe - ușa de intrare). Cu mulțumiri Despre „șezătoarea” ați primit ceva? Dacă aveți mai multe foto Iorga la Hârtop - aș vrea să am și eu una. 613 Am făcut nenumărate eforturi pentru includerea „Galeriei” În circuitul turistic intern și internațional, dar OJT-ul s-a arătat insensibil. Azi, „Galeria” e trecută printre obiectivele ce se recomandă a fi vizitate, la inițiativa... OJT-ului. 979 65 Buftea, 15 iunie 1974 Iubite
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Comitetul Comunității s-a adresat tovarășului Cuciureanu Gheorghe, dar acesta a refuzat să dea aprobarea cerută, răspunzând scurt: Pentru pocăiți nu dau niciun fel de aprobare pentru cumpărarea unui astfel de imobil. Din anul 1969 până în 1978 s-au făcut nenumărate cereri la amintitul Consiliul Popular, dar de fiecare dată răspunsul din partea tovarășului Cuciureanu Gheorghe a fost același: La pocăiți nu aprob. După aceea, Comitetul Comunității s-a adresat Consiliului Popular al județului Suceva, dar nici de acolo nu s-a
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
însă a spune adevărul și a demasca nedreptatea e încă și mai periculos. Cu stimă, un grup de artiști de circ din România. Dan Ionescu, [aprilie] 1983, difuzată la 1 mai 1983 Stimate domnule Vlad Georgescu, S-a vorbit de nenumărate ori de la acest microfon despre unul dintre cele mai îngrijorătoare aspecte ale revoluției culturale românești, și anume despre dărâmarea sistematică a monumentelor istorice din țara noastră, mai ales în urma desființării, în decembrie 1977, a Direcției Patrimoniului Cultural Național. Din nefericire
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]