8,467 matches
-
Muntenia, România. CADRU GEOGRAFIC Satul Râca este așezat pe paralela 45 și pe meridianul 33 grade latitudine nordică. Se află în sudul județului Argeș, cam la jumătatea drumului județean Popești-Căldăraru (Miroși), pe partea dreaptă a Pârâului Bucov, pe dealurile aceluiași pârâu. Relieful este alcătuit din partea nordică a câmpiei Găvanu -Burdea și este format din dealuri și văi înguste. La sud se mărginește cu comuna Siliștea-Gumești, din județul Teleorman, la nord, cu comunele Ungheni și Izvorul de Jos, la estare ca limită
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
Burzii și trecând prin comuna Siliștea-Gumești. Râul Bucov izvorăște din Humele și trece prin sat despărțind satul Bucov de Râca, vărsându-se în dreptul satului Tătărăști în râul Teleorman. Mai menționăm Barbeșul care pleacă din dreptul morii și se varsă în pârâul Bucov și Purcarul care străbate Râca, despărțind-o în două: Râca -Veche și Râca -Nouă și se varsă tot în Bucov.Aceste ultime două pârâiașe curg doar atunci când plouă mai mult sau când se topesc zăpezile. Văile mai importante sunt
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
Cataramă, Micislău, Novicior, Novat; Râul Ruscova cu afluenții: Budescu, Lutoasa, Bardiu, Covașnița, Drahmirov, Roșușul, Paulic, Pentaia, Repedea, Ialnic și Valea Frumușeaua. În suprafață parcului, pe șeaua dintre vârfurile Farcău și Mihăilecu se află Lacul Vinderelu, lac glaciar alimentat de izvorul pârâului omonim și de apele provenite din precipitații și topirea zăpezilor. Climă este una continental-moderată, în general rece și umedă în zonele înalte, cu interferente de aer cald tropical în zonele joase, cu veri răcoroase și ierni geroase (cu diferențiere de
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
cornișa dealului în partea de vest fiind ridicată pe vremuri o palisadă. Prima atestare documentară a cetății este în anul 1319, prima cercetare arheologică a fost făcuta între anii 1967 - 1969. Situl este mărginit în sud și est de apele pârâului Cernavodă, spre nord-vest aflându-se două șanțuri cu val. S-au descoperit materiale și urme ceramice atribuite așa-numitei culturi de Ciugud fapt ce a permis datarea întregii fortificații în secolul al XII-lea. În urma cercetărilor arheologice s-au descoperit
Cetatea Scurtă (Orlat) () [Corola-website/Science/326079_a_327408]
-
și se întinde pe o suprafață de 10 hectare. Rezervația naturală declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a zone protejate"), reprezintă un abrupt al pârâului "Valea Românească", acoperit pe alocuri de vegetație forestieră și ierboasă, unde în stratele de roci formate din gresii, pietriș și nisipuri, au fost descoperite importante depozite fosilifere atribuite Pleistocenului superior, constituite din resturi vertebrate ale unor specii de mamifere preistorice
Locul fosilifer Mălușteni () [Corola-website/Science/326123_a_327452]
-
tip galerie. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII., precum și cruci de Malta inscripționate (caracteristice secolelor IV-VI). Se află în arealul satului Ruginoasa din comuna Brăești la jumătatea distanței dintre "Vîrful Vulturilor" și punctul "La Oale" (marmite pe care pârâul Pârscovel le-a săpat în albia stâncoasă). În interior este fără elemente de datare, dar are în exterior o inscripție cu anul 1414. Se află în arealul satului Ruginoasa din comuna Brăești la 1,5 km nord-est de acesta. Reprezintă
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
Ruginoasa din comuna Brăești. Sunt două încăperi suprapuse, rezultate din adaptarea unei peșteri naturale. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII.Aflându-se pe Culmea Ghiocii, local mai poartă denumirea de "Piatra Ghiocii" și este localizată pe malul drept al pârâului Pârscovelul la 30 m deasupra acestuia, în fața vechii școli.. Se regăsesc aici zeci de desene comparabile cu scrierea pictografică. Se află în arealul satului Ruginoasa din comuna Brăești, la 200 de m deasupra satului.Sunt elemente de datare pentru secolele
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
Begu din comuna Pănătău la 2 km nord-vest de acesta, pe "Vârful Cămării". Actual distrusă de cutremure, era reprezentată de o singură încăpere. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII. Se află în arealul satului Nehoiașu din orașul Nehoiu între pârâul Siriu și lunca Pripor într-o fostă peșteră naturală amenajată, la 1,5 km de cătunul Jetu. Este obturată parțial și amenințată de prăbușiri. Sunt elemente de datare pentru secolele XVI-XVII. Se află în arealul satului Mlăjet din orașul Nehoiu
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
lacuri cu apă dulce formate în doline dezvoltate pe gresie, cu fund din nămoluri sedimentate. Din grupul inițial, Lacul Limpede este singurul care a supraviețuit colmatării. Este o rezervație forestiera de 216 ha ce se află în bazinul superior al pârâului Jgheab (afluent de stingă al Slănicului), pe fata estică a culmii Breazău. Este importantă pentru valoarea geofondului și genofondului forestier prin specia de Pin silvestru (Pinus sylvestri). Valoarea peisagistica și Mănăstirea Găvanu - cu interes istoric - completează valoarea rezervației. Mănăstirea Găvanu
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
de stejar și este acoperită cu trestie. Crucile din piatră au litere chirilice. Are o vechime de peste 300 de ani. Piatră Albă „La Grunj” este un monument al naturii cu statut de rezervație geologică situat la confluenta râului Slănic cu pârâul Jgheab, pe raza comunei Mânzălești. Este un martor de eroziune hidraulică și eoliană format prin acumulare de marna albă cinerită. Platoul Meledic este o rezervație naturală mixtă situată pe teritoriul comunelor Lopătari și Mânzălești. Se identifică atât prin multiple formațiuni
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
Se identifică atât prin multiple formațiuni carstice dezvoltate în sare, cât și prin uvale în care s-au cantonat lacuri carstice cu fund impermeabil, cele mai reprezentative fiind Lacul Mare și Lacul Castelului. În străfundurile platoului și în zona limitrofa pârâului Jgheab se află 47 de peșteri, dintre care „6S Meledic” aflată în partea nordică a platoului, este a doua peșteră în sare că lungime, din lume. Lacul Mare, pe marginea căruia se află o pensiune și un camping, are în
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
folosi ca material de construcție o parte din rocile sterile rezultate din edificarea carierelor. Aceste roci au un conținut de pirită de 1-3%, ceea ce face ca în contact cu apa să ia naștere acidul sulfuric, care va polua pentru totdeauna pârâul Corna și pârâul Abrud care traversează orașul Abrud. În plus, pe partea stângă apar formațiuni din gresii poroase cu o frecvență de 80-90%, care accentuează infiltrația în subsol a soluțiilor puternic nocive, fapt ce va determina contaminarea apelor freatice și
Justin Andrei () [Corola-website/Science/326175_a_327504]
-
de construcție o parte din rocile sterile rezultate din edificarea carierelor. Aceste roci au un conținut de pirită de 1-3%, ceea ce face ca în contact cu apa să ia naștere acidul sulfuric, care va polua pentru totdeauna pârâul Corna și pârâul Abrud care traversează orașul Abrud. În plus, pe partea stângă apar formațiuni din gresii poroase cu o frecvență de 80-90%, care accentuează infiltrația în subsol a soluțiilor puternic nocive, fapt ce va determina contaminarea apelor freatice și de adâncime din
Justin Andrei () [Corola-website/Science/326175_a_327504]
-
ea se aplică minaretului fostei moschei construite de otomani în această fortăreață. se ridică în apropierea Porții Jaffei, în punctul cel mai înalt al orașului vechi al Ierusalimului, desupra locului unde începe valea Ben Hinom (Ghey Ben Hinom) și izvorăște pârâul Nahal Tzolev. Poziția strategică a locului a fost motivul pentru care s-a ridicat aici o fortificație care avea menirea să apere cetatea dinpre apus. În cursul istoriei orașului citadela a jucat un rol central în apărarea lui și a
Turnul lui David () [Corola-website/Science/326347_a_327676]
-
cea din vara anului 1958, când profesorul Davidhazy Coloman, conduce o echipă a României la un concurs organizat în Ungaria, în apropiere de lacul Balaton, căpitan al echipei fiind Neagu Alexandru. Primul Campionat Republican pe Echipe și Noapte, octombrie 1964, Pârâul Rece. Primii arbitri trasatori atestați, în număr de 41 au absolvit cursul din decembrie 1966, organizat la Căminul Alpin din Bușteni. Anul 1967, primul concurs de Orientare - Schi de Noapte, la Gărâna, munții Semenic, organizat de timișoreni. Primele titluri de
Federația Română de Orientare () [Corola-website/Science/322649_a_323978]
-
azi amprenta civilizației coloniștilor germani stabiliți in Transilvania, edificiul a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO (1999). Localitatea Câlnic se află în sudul județului Alba, în partea de vest a Depresiunii Apoldului, într-o zonă colinară străbătută de valea pârâului Câlnic, afluent al râului Secaș. Spre sud, așezarea este străjuită de Dealurile piemontane ale Sebeșului, prelungiri ale Munților Cindrelului. Înspre nord se învecinează cu Podișul Secașelor. Orașele cele mai apropiate sunt Sebeșul (13km spre NV) și Sibiul (49km spre SE
Cetatea din Câlnic () [Corola-website/Science/322689_a_324018]
-
sunt Sebeșul (13km spre NV) și Sibiul (49km spre SE). Satele din împrejurimi: Petrești, Săsciori, Căpâlna, Rahău, Reciu, Gârbova, Cărpiniș, Miercurea Sibiului, au interesante situri și monumente istorice. Localitatea este o așezare de tip adunat, formată pe terasele inferioare ale pârâului omonim, altitudinea în centrul satului fiind de 328 m. Zona cea mai veche a vetrei locuite, Strada Principală, se desfășoară pe malul stâng, constituind axa principală a satului. La Câlnic săpăturile arheologice demonstrează o continuitate de viețuire, începând cu așezarea
Cetatea din Câlnic () [Corola-website/Science/322689_a_324018]
-
sorginte slavo-română, după cum susține Nicolae Drăganu. Toponimul a fost preluat de sași (Kelling) și de unguri (Kelnek). Numele de Câlnic este frecvent întâlnit în întreg spațiul locuit de români, mai cunoscute fiind cele din Caraș-Severin sau Gorj. Malul stâng al pârâului era locuit predominant de comunitatea săsească, iar pe malul drept, în zona mediană a satului se află cetatea, fostă reședință nobiliară, biserica evanghelică și casa parohială. Pe același mal drept, la sud și sud-vest de centru s-a dezvoltat cartierul
Cetatea din Câlnic () [Corola-website/Science/322689_a_324018]
-
biserică ortodoxă, construită între 1960-1969, pe locul vechiului lăcaș ce data din 1792. Cetatea are un amplasament întrucâtva atipic. Fortăreața nu domină împrejurimile de la înălțimea unei coline, ci se situează într-un punct de joasă altitudine, în imediata apropiere a pârâului Câlnic. Deși aflată la mică distanță de strada principală și centru, evoluția urbanistică a localitătii nu a ajuns să o înglobeze tramei stradale, așa cum s-a intâmplat în numeroase cazuri din mediul săsesc. Cetatea, așa cum poate fi observată astăzi, este
Cetatea din Câlnic () [Corola-website/Science/322689_a_324018]
-
copie din secolul al XVII-lea, sunt fixate hotarele între satul Egyházfalva (stăpânit de consistoriul din Arad) și satul Sânmiclăuș pe care l-a primit Banul Mikud de la regele ungur Béla IV (1235-1270). Hotarul între celor doua posesiuni "începea la pârâul Peșeleu (Valea Săndulești) aproape de capela din satul Sânmiclăuș, înaintând la cetatea patrulateră Saxodonia (fostul castru roman Potaissa)...". În 1279 se înființează Comitatul Turda (unul din cele 7 comitate ardelene). Nobili maghiari își construiesc case în tot orașul. Începând cu a
Istoria Turzii () [Corola-website/Science/322828_a_324157]
-
pentru prima dată în anul 1334, sub numele de "Polyán". În anii 1608 și 1638 se numea tot Polyán, ca în anul 1733 să fie numită "Poyána", iar în 1854 "Aranyos-Polyán". La 3 km sud-vest de Poiana, lângă fântâna și pârâul ""Lișca"" (""Liskakut""), pe un loc arabil mai ridicat (unde a existat satul dispărut Élecsfalva) s-a descoperit o așezare rurală romană (vestigiile așezării se compun din: substrucții de ziduri, pietre, cărămizi, țigle, olane, ceramică, unelte etc). Așezarea romană "Lișca" este
Poiana, Turda () [Corola-website/Science/322873_a_324202]
-
este o lucrare hidrotehnică prin care apa este preluată din surse naturale de apă, pentru alimentarea cu apă. Sunt constituite din pânze sau cursuri de apă subterană, alimentate din apele provenite din precipitații, din apele de supafață, (râuri, pârâuri, lacuri), din apele de condensare provenite de la mari adâncimi (condensarea făcându-se în părțile superioare ale scoarței terestre) sau din ape infiltrate artificial. După modul lor de cantonare și scurgere se clasifică astfel: Sunt în general mult mai abundente, fiind
Captarea apei () [Corola-website/Science/322088_a_323417]
-
oamenii lui Urrea au surprins forțele lui Johnson. Șase texiani, între care Johnson, au scăpat; restul au fost capturați sau uciși. Aflând de la spioni locali unde se află Grant, dragonii mexicani i-au prins într-o ambuscadă pe texiani pe pârâul Agua Dulcela 2 martie. Doisprezece texiani au murit, între care și Grant, patru au fost luați prizonieri și șase au scăpat. Deși Urrea avea ordine să-i execute pe cei prinși, el i-a trimis la Matamoros ca prizonieri. La
Revoluția Texană () [Corola-website/Science/322201_a_323530]
-
cei circa 300 de oameni ai săi traversau o prerie. Aflând de luptele de la Refugio, Urrea era hotărât să nu-i lase pe texiani să ajungă la adăpostul vreunei păduri aflate la circa 2,4 km în față, pe malurile pârâului Coleto. Când forțele mexicane i-au înconjurat, texianii au format un pătrat aglomerat și gol în centru pentru a se apăra. Au respins trei șarje în timpul acestei bătălii de pe Coleto, care s-a soldat cu circa 9 texiani morți și
Revoluția Texană () [Corola-website/Science/322201_a_323530]
-
Bălți, Odesa etc. Face legătura dintre cartierele Poșta Veche, Ceucari cu centrul orașului, intersectând magistralele Calea Basarabiei și Petricani. Pe o parte a ei se întinde zona verde a parcului silvic din valea Țiganca cu câteva lacuri formate în cursul pârâului Bulbocica, iar pe partea opusă - blocuri de locuitde 1-3 etaje, construite în anii '50, și de 4-8 etaje în ultimii 30 de ani. Chișinău. "Enciclopedie" (pag. 438 - 439) - Chișinău, 1996
Strada Calea Orheiului din Chișinău () [Corola-website/Science/329576_a_330905]