8,430 matches
-
O paradigmă de programare este un stil fundamental de programare. O paradigmă permite specificarea unui model de rezolvare a unei probleme. În implementarea unei soluții, uneori limbajul de programare folosit oferă aceleași mecanisme ca și paradigma folosită. Într-o astfel de situație
Paradigmă de programare () [Corola-website/Science/315847_a_317176]
-
O paradigmă de programare este un stil fundamental de programare. O paradigmă permite specificarea unui model de rezolvare a unei probleme. În implementarea unei soluții, uneori limbajul de programare folosit oferă aceleași mecanisme ca și paradigma folosită. Într-o astfel de situație implementarea metodei si verificarea soluției se face simplu. Se poate
Paradigmă de programare () [Corola-website/Science/315847_a_317176]
-
O paradigmă de programare este un stil fundamental de programare. O paradigmă permite specificarea unui model de rezolvare a unei probleme. În implementarea unei soluții, uneori limbajul de programare folosit oferă aceleași mecanisme ca și paradigma folosită. Într-o astfel de situație implementarea metodei si verificarea soluției se face simplu. Se poate spune că paradigma de programare folosită este o clasă de limbaje. În acest sens putem spune că limbajul C include caracteristici ale paradigmelor imperativă
Paradigmă de programare () [Corola-website/Science/315847_a_317176]
-
unui model de rezolvare a unei probleme. În implementarea unei soluții, uneori limbajul de programare folosit oferă aceleași mecanisme ca și paradigma folosită. Într-o astfel de situație implementarea metodei si verificarea soluției se face simplu. Se poate spune că paradigma de programare folosită este o clasă de limbaje. În acest sens putem spune că limbajul C include caracteristici ale paradigmelor imperativă și procedurală, iar la acestea limbajul C++ adaugă și caracteristici ale paradigmei de orientare pe obiecte.
Paradigmă de programare () [Corola-website/Science/315847_a_317176]
-
și paradigma folosită. Într-o astfel de situație implementarea metodei si verificarea soluției se face simplu. Se poate spune că paradigma de programare folosită este o clasă de limbaje. În acest sens putem spune că limbajul C include caracteristici ale paradigmelor imperativă și procedurală, iar la acestea limbajul C++ adaugă și caracteristici ale paradigmei de orientare pe obiecte.
Paradigmă de programare () [Corola-website/Science/315847_a_317176]
-
se face simplu. Se poate spune că paradigma de programare folosită este o clasă de limbaje. În acest sens putem spune că limbajul C include caracteristici ale paradigmelor imperativă și procedurală, iar la acestea limbajul C++ adaugă și caracteristici ale paradigmei de orientare pe obiecte.
Paradigmă de programare () [Corola-website/Science/315847_a_317176]
-
vechi "-as" și desinența "-anom" în loc de așteptat la același caz în același grup la plural (cf. celtiberică "-aum"). Nu se știe mult despre conjugarea verbelor în galică. Nu s-au păstrat destul de multe atestări scrise care să se reconstruiască întreaga paradigmă pentru orice verb. Din materialul descoperit se pot trage niște concluzii care dau o perspectivă anume asupra morfologiei verbale ale acestei limbi. Desinența de persoană întâi la prezent singular a fost "-u", fapt demonstrat de formele verbale precum: "cluiou" „eu
Limba galică () [Corola-website/Science/316656_a_317985]
-
frecventat unele cursuri ale sale. Mircea Vulcănescu a avut o erudiție enormă, fiind considerat șeful „generației”, dar n-a publicat articole filosofice semnificative. În orice caz, a influențat filosofia românească prin eseul "Dimensiunea românească a existenței". În lucrarea sa, analizează paradigma conceptuală ce servește ca mijloc de evaluare a diveselor viziuni filosofice a românilor. Analizând anumite fraze românești, în care el invocă maniera fenomenologică, el pretinde să descopere viziunea inerentă asupra lumii. De exemplu, din analiza particularităților lingvistice a limbii române
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Analizele structuraliste ale teoriilor au fost aplicate de Ilie Pârvu în domeniul reconstruirii unor lucrări filosofice cruciale, precum "Tractatus" de Wittgenstein sau "Critica rațiunii pure". Ca metafizician, Pârvu a publicat lucrarea în două volume "Arhitectura existenței". În primul volum analizează paradigma structural-generativă din ontologie. În cel de-al doilea volum, el analizează metafizica analitică contemporană, marile programe ontologice contemporane constructive, precum cel al lui Carnap sau Quine, dar și diverse metafizici locale, precum ontologia evenimentelor și diferite teorii ale individualului. El
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
stat la agenție. Acest fenomen nu face distincția dintre actori. Dezvoltarea cooperării într-un sector poate determina o nouă cooperare într-un nou sector; este vorba despre așa numitul "proces de ramificație". În încercarea de a defini funcționalismul în contextul paradigmelor relațiilor internaționale, profesorul britanic Paul Taylor a descris, în 1975, câteva dintre principiile acestei abordări:
David Mitrany () [Corola-website/Science/316061_a_317390]
-
pe calculatorul utilizatorului la cerere ("on demand"), ca și cum ar fi vorba de servicii publice banale precum apa sau energia electrică. Executarea aplicațiilor de computer online în Internet, și nu pe stația de lucru ("workstation") proprie, reprezintă o nouă schimbare de paradigmă, urmașă a celei din anii 1980, când s-a trecut de la "mainframes" la conceptul client-server. Dacă interfața pusă la dispoziție de furnizorul ("provider") de "cloud computing" este de bună calitate, atunci utilizatorul e eliberat de sarcina de a fi un
Cloud computing () [Corola-website/Science/320115_a_321444]
-
și ale organizației pentru atingerea obiectivelor strategice. Interpretarea implicită sau explicită cea mai obișnuită a expresiei "obiectiv strategic" este câștigarea avantajului competițional, însă în general, obiectivele pot fi sociale sau economice. Domeniul managementului tehnologiilor a fost abordat, deasemenea, din alte paradigme de management și domenii ale științei, de exemplu, teoria organizației și managementul calității. Literatura sugerează că alinierea între strategia tehnologică și strategia organizației este crucială, această aliniere fiind obținută prin intermediul unui sistem formal de management al tehnologiilor. George Eisler (2002
Managementul tehnologiilor () [Corola-website/Science/320333_a_321662]
-
de un domeniu emergent sau în faza de dezvoltare conceptuală. De altfel, într-o cercetare recentă, T.Talonen (2008) emite opinia că este corect să se afirme că managementul tehnologiilor este mai mult un set de abordări conceptuale, decât o paradigmă exactă sau un domeniu exact al științei. Din cauza evoluției interdisciplinare și a naturii managementului tehnologiilor, există multiple tipologii și abordări pentru definirea funcțiunilor managementului tehnologiilor. În țări industriale dezvoltate a apărut profesiunea nouă de "manager de tehnologii". Acesta este un
Managementul tehnologiilor () [Corola-website/Science/320333_a_321662]
-
E1, acest lucru devenise mai puțin important în perioada în care SS7 a fost implementat; abordarea această oferea o viteză superioară de semnalizare și reducea timpii de așteptare ai canalelor de voce, oferind o mai bună utilizare a canalelor multiplexate. Paradigmă de semnalizare cu canal comun a fost portată în rețelele bazate pe IP prin standardele SIGTRAN ale IETF. Deși este o suită de protocoale de transport ce rulează peste IP, SIGTRAN nu este o variantă de SS7, ci doar o
Sistemul de semnalizare 7 () [Corola-website/Science/320638_a_321967]
-
a filosofilor. Prin această lucrare prof. Ioan Alexandru, un jurist cu evidente afinități interdisciplinare - și spun acest lucru gândindu-mă atât la "Tratatul de administrație publică," premiat de Academia Română pentru lucrările apărute în 2008, cât și la lucrarea "Interdisciplinaritatea - noua paradigmă în cercetarea și reformarea administrației publice," apărută la Editura Academiei Române, București 2010, - a înțeles că judecățile filosofice sau mai bine zis analiza filosofică, pot aduce lumină în zonele de graniță relativ obscure ale cunoașterii juridice. Evitând cu dibăcie o abordare
Ioan Alexandru (jurist) () [Corola-website/Science/320648_a_321977]
-
țara noastră, contribuind la descifrarea incertitudinilor din cele două domenii, la dezvoltarea teoriei din aceste compartimente și la ameliorarea activității de corectă interpretare și aplicare a normelor juridice. - membru de onoare al Academiei Române scria în prefața la lucrarea "Interdisciplinaritatea noua paradigmă în cercetarea și reformarea administrației publice :" Lucrarea de față are în vedere o ramură a științei extrem de importantă și anume știința administrației, chemată să răspundă unei problematici deosebit de variate și complexe. Ca urmare, prin natura ei, știința administrației este - trebuie
Ioan Alexandru (jurist) () [Corola-website/Science/320648_a_321977]
-
cerințele administrației. Trebuie să înțelegem că lumea de azi, fie și limitată la domeniul public, nu mai poate trăi fără cunoaștere, fără cultură, fără știință, fără informație, toate puse în slujba administrației, fără o știință a administrației concepută într-o paradigmă corespunzătoare realităților existențiale. Lucrarea neobositului cercetător în domeniu, profesorul Ioan Alexandru, de o originalitate incontestabilă, merită toate felicitările. Dedicată interdisciplinarității administrației publice, realizează o analiză pertinentă asupra situației existente, ca și a ceea ce trebuie să fie o administrație publică eficientă
Ioan Alexandru (jurist) () [Corola-website/Science/320648_a_321977]
-
fost aceea a unei complezențe strategice caracterizată adesea prin ignorarea problemelor de apărare și a managementului rațional al resurselor până în momentul apariției unei crize, și din aceste motive Australia s-a găsit nepregătită în momentele unor provocări militare majore. Analizând paradigmele liberală și realistă ale teoriei relațiilor internaționale și conceptul de interes național se evidențiază un număr de alte teme importante ale culturii strategice australiene. Aceste teme includ: acceptarea statului suveran ca principal actor al politicilor internaționale, caracterul central al noțiunilor
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
cu autoritatea regală de a demite funcționari corupți. În timpul de cele mai multe dinastiei Joseon, Coreea a fost împărțită în 8 provincii (do; 도; 道). Granițele opt provincii "a rămas neschimbată timp de aproape cinci secole 1413 - 1895, si a format o paradigmă geografic care este încă reflectată astăzi în diviziunile Peninsula Coreeană administrative, dialecte, si distincții regionale.Numele tuturor opt provincii sunt păstrează și astăzi, într-o formă sau alta. Populația de Joseon Coreea este controversată. Guvernul înregistrările de gospodării sunt considerate
Dinastia Joseon () [Corola-website/Science/317233_a_318562]
-
în 1962, a format o bază pentru înțelegerea inovațiilor, a modului de adoptare a acestora, a factorilor sociali care sprijină adoptarea și a modului în care inovațiile se propagă în grupurile sociale. Totuși, trebuie menționat că, sub aspect istoric, bazele paradigmei difuzării inovațiilor au fost puse de Bryce Ryan și Neal C.Gross într-o lucrare din 1943 în care s-a constatat că diferitele contacte sociale, interacțiunea socială și comunicarea interpersonală sunt influențe importante asupra comportării în adoptarea inovației. Teoria
Difuzarea inovației () [Corola-website/Science/316372_a_317701]
-
naștere la o nouă teorie și practică economică. În 1996 Lubich primește Gradul Onorific în Științe Sociale de la Universitatea Catolică din Lublin din Polonia. Profesorul Adam Biela vorbea despre "Revoluție Copernicană în Științele Sociale, adusă de ea la viață prin 'paradigma unității' ce aduce o nouă dimensiune psihologică, socială și economică pe care societatea post-comunistă a zilelor noastre o așteaptă în această faza dificilă și nouă a tranziției". În 1996 Lubich a fost premiată cu Premiul UNESCO pentru educație și pace
Chiara Lubich () [Corola-website/Science/322399_a_323728]
-
cândva erau considerate juste și determinau de fapt strategia cercetării, în stadiul actual al cunoștințelor s-au dovedit eronate. Se poate spune deaceea că o "natură dată obiectiv" este principial inexistentă, pentru că natura poate fi abordată doar în limitele unor paradigme constituite în cursul cercetării practice. Ținând seama de datele actuale ale științei cu privire la fenomenele reale, cercetătorii sunt astăzi în cea mai mare măsură de acord că realitatea poate fi transpusă în simboluri (de ex. semnele și formulele matematice) și că
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
cariere exemplare, opera lui Marin Gherasim este și mărturia unui timp și a unei opțiuni. Ea descrie convingător atît ruptura față de ideologizarea deceniului șase, cît și de pictura precaută, cuminte și neutră. în definitiv, atestă fuga unei întregi generații din paradigma retiniană și intrarea precipitată în accea a unui spiritualism larg, ale cărui dimensiuni vor trebui cîndva analizate mai amănunțit. Pavel Șușară Este și motivul pentru care nimeni n-a băgat de seamă că, în timp ce se spulberau biserici cu nemiluita, în
Marin Gherasim () [Corola-website/Science/316858_a_318187]
-
bizantinismului”, al tradiției autohtone, regăsind deci caracterul funciarmente iconic al imaginii, condiția ei de a întrupa, a da chip unei ordini cu sens și finalitate a lumii - această pictură încearcă o sinteză monumentală între modernitate și tradiție, conturând o posibilă, paradigmă culturală a locului. O vitalitate ce a făcut sensibil parcursul axial al expoziției,de la Vatră la Synthronon, însumând semnificațiile tuturor ciclurilor. Acest parcurs , firește, simbolic, include temele eroului și jertfei pentru glie, privite de pictor în osmoză cu gravitatea arhitectonică
Marin Gherasim () [Corola-website/Science/316858_a_318187]
-
(n. 8 ianuarie 1972 - București) aparține tinerei generații de indologi și traducători din sanskrită, formate în noua paradigmă socială - “post revoluționară”. Și-a început studiile de indianistică în 1990 cu dr. Amita Bhose la Universitatea București, alături de care a studiat sanskrită, bengali, literatură și filosofie indiană. A urmat apoi un stadiu de doi ani (1996-1998) în India, aprofundând
Vlad Șovărel () [Corola-website/Science/328918_a_330247]