9,077 matches
-
alcooluri (vin, șampanie, coniac, whisky). Este produs exclusiv de "Napolact", și e un produs unic în lume datorită proprietăților de fermentație specifice grotei naturale de la Țaga, unde este depozitat pentru afinare. Grota nu avea decât 20 metri lungime iar gura peșterii este îngustă încât nu poate intra decât un singur om. Solul e mereu umed. În 1954 începu producția industrială, la intrarea în peșteră. În 1971, s-a mărit peștera, solul a fost betonat, s-a introdus curent electric. Temperatura în
Năsal (caș) () [Corola-website/Science/320845_a_322174]
-
naturale de la Țaga, unde este depozitat pentru afinare. Grota nu avea decât 20 metri lungime iar gura peșterii este îngustă încât nu poate intra decât un singur om. Solul e mereu umed. În 1954 începu producția industrială, la intrarea în peșteră. În 1971, s-a mărit peștera, solul a fost betonat, s-a introdus curent electric. Temperatura în grotă este constantă tot anul: 14 grade Celsius. Deși în prezent grota e cu mult mai mare decât înainte, bacteria responsabilă de fermentarea
Năsal (caș) () [Corola-website/Science/320845_a_322174]
-
pentru afinare. Grota nu avea decât 20 metri lungime iar gura peșterii este îngustă încât nu poate intra decât un singur om. Solul e mereu umed. În 1954 începu producția industrială, la intrarea în peșteră. În 1971, s-a mărit peștera, solul a fost betonat, s-a introdus curent electric. Temperatura în grotă este constantă tot anul: 14 grade Celsius. Deși în prezent grota e cu mult mai mare decât înainte, bacteria responsabilă de fermentarea cașului nu trăiește decât într-o
Năsal (caș) () [Corola-website/Science/320845_a_322174]
-
betonat, s-a introdus curent electric. Temperatura în grotă este constantă tot anul: 14 grade Celsius. Deși în prezent grota e cu mult mai mare decât înainte, bacteria responsabilă de fermentarea cașului nu trăiește decât într-o anumită zonă a peșterii, zonă care nu poate fi extinsă. În plus, bacteria se pune în mod natural pe caș, fără a fi nevoie să fie adăugată prin intervenția omului, așa cum se procedează de obicei în cazul brânzeturilor mucegăite. S-a încercat reproducerea bacteriei
Năsal (caș) () [Corola-website/Science/320845_a_322174]
-
fi extinsă. În plus, bacteria se pune în mod natural pe caș, fără a fi nevoie să fie adăugată prin intervenția omului, așa cum se procedează de obicei în cazul brânzeturilor mucegăite. S-a încercat reproducerea bacteriei și a condițiilor din peșteră în laborator, dar fără succes, ceea ce face din Năsal un caș unic în lume. Din această cauză, producția anuală este foarte limitată, iar cererea locală este redusă. Din nefericire, din cauza unei piețe nefavorabile, producătorul Napolact a anunțat că va conserva
Năsal (caș) () [Corola-website/Science/320845_a_322174]
-
pe Agia, revine în oraș, unde execută o femeie acuzată de vrăjitorie. În seara aceea, în timp ce ia cina cu prietenul său, Jonas (întâlnit la poarta din Nessus), primește o scrisoare de la Thecla, care îl roagă să o întâlnească într-o peșteră din apropiere. Acolo, Severian dă peste niște oameni-maimuță de care scapă cu greu. După ce taie mâna uneia dintre creaturi, scoate Gheara (o relicvă ajunsă accidental în posesia lui, fiind proprietatea unui ordin religios) și vindecă rana. Severian are prea puțin
Gheara Conciliatorului () [Corola-website/Science/320877_a_322206]
-
proprietatea unui ordin religios) și vindecă rana. Severian are prea puțin timp la dispoziție ca să analizeze acest miracol, deoarece trebuie să scape de o creatură necunoscută și de un grup de asasini conduși de Agia, care îl așteaptă afară din peșteră. Severian îi înfrânge și o lasă pe Agia să plece, în timp ce el revine în Saltus, unde este capturat de Vodalus, împreună cu Jonas. Vodalus își amintește că Severian i-a salvat viața și îi permite să intre în slujba lui. Împreună cu
Gheara Conciliatorului () [Corola-website/Science/320877_a_322206]
-
petrecut noaptea în celulă cu prietenii săi, discutând despre natură vieții de apoi și nemurirea sufletului omenesc, a băut cucuta. În filosofia lui Platon, ideile formau un tărâm al adevărului la care omenirea nu avea acces direct. Că și în peștera alegorică, realitatea îi învăluie pe oameni în reflecțiile imperfecte ale ideilor. Oamenii nu pot ajunge la esență lucrurilor prin simțul comun, pentru că nu văd decât refectii incomplete ale unor lucruri proiectate în întunericul cunoașterii. Că într-o peștera, ei sunt
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
și în peștera alegorică, realitatea îi învăluie pe oameni în reflecțiile imperfecte ale ideilor. Oamenii nu pot ajunge la esență lucrurilor prin simțul comun, pentru că nu văd decât refectii incomplete ale unor lucruri proiectate în întunericul cunoașterii. Că într-o peștera, ei sunt prizonieri, înlănțuiți de propriile superstiții și de ignoranța lor. Pentru a se elibera, ei trebuie să rupă aceste lanțuri și să iasă, la lumina soarelui. Vor fi la început orbiți de lumina, dar pe măsură ce se obișnuiesc, vor înțelege
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
și să iasă, la lumina soarelui. Vor fi la început orbiți de lumina, dar pe măsură ce se obișnuiesc, vor înțelege repede care este adevărată realitate și vor începe să înțeleagă esență. Omul trebuie să se elibereze de ignoranța și să părăsească peștera pentru a ajunge la lumina cunoașterii. În ciuda acestor stări, putem accede la adevăruri absolute pentru că sufletele au primit cunoașterea ideilor înainte de naștere. Cu ajutorul rațiunii, putem recupera din inconștientul nostru cunoașterea înnăscută, dar uitată. În acest sens, cunoașterea este rememorarea. Platon
Grecia clasică () [Corola-website/Science/320929_a_322258]
-
respiră aer din aceeași butelie cu aer comprimat. Procedeul este folosit atât în caz de urgență în vederea ridicării rapide la suprafața apei, cât și ca procedeu de salvare în cazul unor scufundări cu grad ridicat de periculozitate cum ar fi peșteri, epave, sub gheață, sau în zone de vegetație subacvatică. Respirația în tandem este o metodă de a reveni la suprafață în siguranță în cazul apariției unei defecțiuni la aparatul de respirat sau datorită greșelilor scafandrului de a planifica în mod
Respirație în tandem () [Corola-website/Science/315286_a_316615]
-
este situată pe teritoriul Comunei comunei Gârda de Sus, județul Alba, în Munții Bihorului. Peștera Poarta lui Ionel este situată în versantul drept al Văii Ordancușa, la o altitudine de 800 m, în calcare triasice. Se poate ajunge la ea prin Valea Arieșului, din comuna Gârda de Sus, urmând cale de 2,5 km drumul
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
drept al Văii Ordancușa, la o altitudine de 800 m, în calcare triasice. Se poate ajunge la ea prin Valea Arieșului, din comuna Gârda de Sus, urmând cale de 2,5 km drumul DJ750 ce pornește din centrul comunei spre Peștera Scărișoara pe Valea Ordâncușa Peștera este semnalată de J. Vass încă din 1857, iar în 1921 este cercetată de P. Chappuis, R. Jeannel si Emil Racovita. În anul 1986 în timpul filmărilor pentru lung metrajul Flăcări pe comori în regia lui
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
o altitudine de 800 m, în calcare triasice. Se poate ajunge la ea prin Valea Arieșului, din comuna Gârda de Sus, urmând cale de 2,5 km drumul DJ750 ce pornește din centrul comunei spre Peștera Scărișoara pe Valea Ordâncușa Peștera este semnalată de J. Vass încă din 1857, iar în 1921 este cercetată de P. Chappuis, R. Jeannel si Emil Racovita. În anul 1986 în timpul filmărilor pentru lung metrajul Flăcări pe comori în regia lui Nicolae Mărgineanu, cascadorul speolog Viorel
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
1857, iar în 1921 este cercetată de P. Chappuis, R. Jeannel si Emil Racovita. În anul 1986 în timpul filmărilor pentru lung metrajul Flăcări pe comori în regia lui Nicolae Mărgineanu, cascadorul speolog Viorel Roru Ludușan explorează a doua intrare în peșteră, un aven care debușază în galeria principală în zona intrării. În film a fost introdusă o secventă din acest loc.Tot atunci identifica și intrarea în Galeria Polaris dar din lipsă de timp nu o explorează. Abia în 1988, în timpul
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
care debușază în galeria principală în zona intrării. În film a fost introdusă o secventă din acest loc.Tot atunci identifica și intrarea în Galeria Polaris dar din lipsă de timp nu o explorează. Abia în 1988, în timpul explorărilor din peștera vecina, Zgurăști, membrii Alpin Speo Club Polaris Blaj, la o tură de încălzire se cațără pe hornul din finalul peșteri și explorează Galeria Polaris. Cu această ocazie Viorel Ludușan realizează o hartă detailată a peșterii. În anul 1989, tot ei
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
identifica și intrarea în Galeria Polaris dar din lipsă de timp nu o explorează. Abia în 1988, în timpul explorărilor din peștera vecina, Zgurăști, membrii Alpin Speo Club Polaris Blaj, la o tură de încălzire se cațără pe hornul din finalul peșteri și explorează Galeria Polaris. Cu această ocazie Viorel Ludușan realizează o hartă detailată a peșterii. În anul 1989, tot ei realizează amenajarea turistică a peșterii. În 1999, peștera Poarta lui Ionele a fost declarată monument al naturii și inclusă pe
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
în 1988, în timpul explorărilor din peștera vecina, Zgurăști, membrii Alpin Speo Club Polaris Blaj, la o tură de încălzire se cațără pe hornul din finalul peșteri și explorează Galeria Polaris. Cu această ocazie Viorel Ludușan realizează o hartă detailată a peșterii. În anul 1989, tot ei realizează amenajarea turistică a peșterii. În 1999, peștera Poarta lui Ionele a fost declarată monument al naturii și inclusă pe lista ariilor protejate din România. este locul in care ies la lumină apele ce se
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
Speo Club Polaris Blaj, la o tură de încălzire se cațără pe hornul din finalul peșteri și explorează Galeria Polaris. Cu această ocazie Viorel Ludușan realizează o hartă detailată a peșterii. În anul 1989, tot ei realizează amenajarea turistică a peșterii. În 1999, peștera Poarta lui Ionele a fost declarată monument al naturii și inclusă pe lista ariilor protejate din România. este locul in care ies la lumină apele ce se pierd în ponoarele și dolinele de pe valea oarbă dintre Iapa
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
Blaj, la o tură de încălzire se cațără pe hornul din finalul peșteri și explorează Galeria Polaris. Cu această ocazie Viorel Ludușan realizează o hartă detailată a peșterii. În anul 1989, tot ei realizează amenajarea turistică a peșterii. În 1999, peștera Poarta lui Ionele a fost declarată monument al naturii și inclusă pe lista ariilor protejate din România. este locul in care ies la lumină apele ce se pierd în ponoarele și dolinele de pe valea oarbă dintre Iapa (Dealul Frumos) si
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
din Zgurăști au apărut în Poarta lui Ionele după 24 de ore, confirmând legătura dintre ele, dar și viteza extrem de mica de curgere a apei datorată imenselor lacuri în care staționează. Apa saturată cu calcar dizolvat precipită pe distanța dintre peșteră și vărsarea în Ordincușa, 150 m mai jos și formează frumoase cascade de travertinși gururi. Intrarea în peșteră se face printr-un portal înalt de 22 m. După primii 10 m, coborând panta de grohotiș întâlnim izbucul sub peretele stâng
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
viteza extrem de mica de curgere a apei datorată imenselor lacuri în care staționează. Apa saturată cu calcar dizolvat precipită pe distanța dintre peșteră și vărsarea în Ordincușa, 150 m mai jos și formează frumoase cascade de travertinși gururi. Intrarea în peșteră se face printr-un portal înalt de 22 m. După primii 10 m, coborând panta de grohotiș întâlnim izbucul sub peretele stâng activ tot timpul anului. La 50 m de la intrare, galeria peșterii cotește în unghi drept la stânga. Urmează o
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
frumoase cascade de travertinși gururi. Intrarea în peșteră se face printr-un portal înalt de 22 m. După primii 10 m, coborând panta de grohotiș întâlnim izbucul sub peretele stâng activ tot timpul anului. La 50 m de la intrare, galeria peșterii cotește în unghi drept la stânga. Urmează o săritoare care se urcă ușor datorită aderenței podelei, în fapt un perete vechi de gur. Galeria e foarte înaltă, 32 m. Peștera își pastrează profilul avand podeaua acoperită de pietriș sau bazine de
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
stâng activ tot timpul anului. La 50 m de la intrare, galeria peșterii cotește în unghi drept la stânga. Urmează o săritoare care se urcă ușor datorită aderenței podelei, în fapt un perete vechi de gur. Galeria e foarte înaltă, 32 m. Peștera își pastrează profilul avand podeaua acoperită de pietriș sau bazine de tip gur. După 20 m apare un nou cot de 90° la stânga. În fundul galeriei se coboară spre fundul unui lac periodic, de obicei sec. La ploi puternice sau topirea
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]
-
20 m apare un nou cot de 90° la stânga. În fundul galeriei se coboară spre fundul unui lac periodic, de obicei sec. La ploi puternice sau topirea zăpezii pe aici apare un puternic curent de apă care inundă întreaga podea a peșterii de la acest nivel. Dacă la ultimul cot escaladăm marele dom de pe partea dreaptă, după 12 m. ajungem în galeria superioară. Este mult mai strâmtă și urcă în trepte. Găsim și câteva formațiuni modeste, stalactite, stalagmite, scurgeri parietale. Peștera este inundată
Peștera Poarta lui Ionele () [Corola-website/Science/315479_a_316808]