10,156 matches
-
pictura de "plein-air" de la von Uhde și a adoptat realismul practicat de către Hollosy. Arthur Verona a fost convins că numai cine desenează bine poate picta. El nu a renunțat nici la formă, nici la linie și a fost incapabil să picteze altceva decât ceea ce a văzut, astfel el nu și-a putut însuși o rețetă anume. Ca urmare, chiar dacă în lucrările pe care le-a realizat se poate vedea o puternică influență impresionistă prin strălucirea luminii redate, prin cromatica desfășurată sau
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
artistice ale vremii sale, oamenii erau atrași mai mult de literatura semănătoristă și astfel aveau tendința de a aprecia mai ales melancolia unor lucrări intitulate " Toamna", lirismul fetelor pierdute " Între nalbe" sau optimismul debordant al "Horelor" pe care le-a pictat. Verona a rămas însă inflexibil la succesul de public sau al criticii de artă și și-a urmărit pasiunea în direcția picturii monumentale. Posesorul unei firi active și entuziaste, dublate de un entuziasm exuberant, muncitor și adeseori tenace, Arthur Verona
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
românesc și a ceea ce are țăranul român mai prețios în tradiția sa seculară. A învățat permanent și a dovedit că era posesorul unui meșteșug plin de virtuozitate cu care s-a îndreptat spre mari compoziții murale laice sau bisericești. A pictat portrete scânteietoare prin eleganță sau sobre cu amprente melancolice sau triste și a fost fără îndoială pictorul peisajelor calde, iluminate de prezența oamenilor veseli, frumoși și sănătoși. În compozițiile lui Verona transpare tendința sa spre monumental și sculptural, lucru care
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
sa "Isus și samariteana, Isus potolind valurile, Sfântul Gheorghe". Din tematica istorică pot fi enumerate " Judecata boierilor înainte de moartea lui Ștefan cel Mare, Portretul lui Mihai Viteazul" și studii pentru portretele lui Bogdan I, Carol I și Neagoe Basarab. A pictat flori, naturi statice și moarte (vezi ) precum și nuduri. Dintre portrete se remarcă "Autoportret", portretul lui "Nicolae Henri Verona", "Emil Mihail Brancovici", "Portretul d-ului L. C, Portretul doamnei V, Portretul Patriarhului Miron Cristea" și cel al "Ecaterinei Verona". Verona a
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
naturi statice și moarte (vezi ) precum și nuduri. Dintre portrete se remarcă "Autoportret", portretul lui "Nicolae Henri Verona", "Emil Mihail Brancovici", "Portretul d-ului L. C, Portretul doamnei V, Portretul Patriarhului Miron Cristea" și cel al "Ecaterinei Verona". Verona a mai pictat peisaje de iarnă și peisaje din zona Brăilei. În atmosfera artistică bucureșteană a acelor vremuri, sprijinul pentru încurajarea unei "tendințe naționale" era fără discuție o realitate de netăgăduit. În paralel cu evenimentele organizate de "Tinerimea artistică", exista o efervescență datorată
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
dramatic tensionate de gravitate, imagini dezolante despre mizeria umană și desene din timpul războiului. În anul 1910 a realizat la comanda Ministerului Lucrărilor Publice o lucrare de mari dimensiuni pe un perete de interior al edificiului administrativ. A ales să picteze un imens peisaj intitulat "Valea Oltului", pe care o pictase de altfel cu ceva timp în urmă. Pictura a dispărut în timpul celui de al doilea război mondial din cauza bombardamentelor la care a fost supus Bucureștiul în anul 1944. Peisajul a
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
desene din timpul războiului. În anul 1910 a realizat la comanda Ministerului Lucrărilor Publice o lucrare de mari dimensiuni pe un perete de interior al edificiului administrativ. A ales să picteze un imens peisaj intitulat "Valea Oltului", pe care o pictase de altfel cu ceva timp în urmă. Pictura a dispărut în timpul celui de al doilea război mondial din cauza bombardamentelor la care a fost supus Bucureștiul în anul 1944. Peisajul a fost unul dramatic, realizat pe o suprafață de douăzeci de
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
acestei tehnici, dovadă stând faptul că după circa cinci decenii această lucrare era grav avariată, el a fost conștient de valoarea ei și de aceea a afirmat toată viața că pictura monumentală își are locul în frescă. Arthur Verona a pictat fresca din Turnul lui Țepeș din București imediat după finalizarea lucrărilor de construcție ale acestuia. Arthur Verona a realizat pictura murală a plafoanelor palatului lui Gheorghe Cantacuzino care este astăzi Muzeul Enescu și cele ale colecționarului Ioan Kalinderu. La palatul
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
care realizarea unor astfel de compoziții le impun, ba din potrivă pare că le-a căutat. Deși racursiurile utilizate, compozițiile dificile și pozițiile teatrale cu grandoarea căutată a personajelor înfățișate, par să aducă pictorului satisfacție Totul contrastează cu lirismul peisajelor pictate cu o reală efuziune la Brăila, pe Olt sau la Herța. Admirator al Renașterii, al clasicismului și chiar al barocului, Arthur Verona spre deosebire de pictorii educați în spiritul artei bizantine, a considerat că pictura decorativă este inevitabil subordonată arhitecturii. El a
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
cromatică adaptată unei iluminări reduse a interiorului. Arta renascentistă și mai apoi barocul au folosit pictura murală tocmai pentru a amplifica luminozitatea și spațiul interior al unei clădiri arhitecturale. În anul 1926, Comisia Monumentelor Istorice i-a dat comanda să picteze capela de la Castelul Bran. Ion D. Ștefănescu a menționat că Arthur Verona care era membru al comisiei, apăra așa zisa poezie a artei românești și patina vremii, opunându-se cu vehemență restaurărilor deficitare care au dus adesea la distrugeri iremediabile
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
pentru faptul că nu avea pictură, nici în interior și nici în exterior. Totuși, după Revoluția din decembrie 1989, un fiu al satului pe nume Mihai Chiriac, stabilit în SUA , a avut inițiativa ca acest lăcaș de cult să fie pictat, deși acesta nu fusese niciodată pictat. În anul 2002, cu banii donați de el, s-au început lucrări de reparații la biserică. S-au reparat zidurile exterioare și acoperișul și s-a decapat tencuiala interioară în vederea executării picturii. Primindu-se
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
nici în interior și nici în exterior. Totuși, după Revoluția din decembrie 1989, un fiu al satului pe nume Mihai Chiriac, stabilit în SUA , a avut inițiativa ca acest lăcaș de cult să fie pictat, deși acesta nu fusese niciodată pictat. În anul 2002, cu banii donați de el, s-au început lucrări de reparații la biserică. S-au reparat zidurile exterioare și acoperișul și s-a decapat tencuiala interioară în vederea executării picturii. Primindu-se aprobări din partea comisiei speciale a Patriarhiei
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
banii donați de el, s-au început lucrări de reparații la biserică. S-au reparat zidurile exterioare și acoperișul și s-a decapat tencuiala interioară în vederea executării picturii. Primindu-se aprobări din partea comisiei speciale a Patriarhiei Române, biserica a fost pictată de către prof. univ. dr. Nicolae Sava. Pictura a fost finalizată în august 2009, prin aceasta fiind afectată nota sa de unicitate ca "biserică albă", adică fără pictură. Pe pereții biserici a fost pictat un tablou votiv (în care apar Ștefan
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
speciale a Patriarhiei Române, biserica a fost pictată de către prof. univ. dr. Nicolae Sava. Pictura a fost finalizată în august 2009, prin aceasta fiind afectată nota sa de unicitate ca "biserică albă", adică fără pictură. Pe pereții biserici a fost pictat un tablou votiv (în care apar Ștefan cel Mare, Doamna Maria și copiii Alexandru, Bogdan, Petru, Olena, Maria și Bogdan Vlad), o reprezentare a Bătăliei de la Baia și o imagine a târgului Baia (în care sunt reprezentate toate cele trei
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
după trecerea la Domnul a academicianului Ion C. Inculeț și a soției sale, principesa Ruxandra Bașotă. Cei care au finalizat construcția au fost frații Ion I. Inculeț și Georgel I. Inculeț, fiii marelui om politic Ion C. Inculeț. Biserica este pictată în ceară, cu o tematică deosebită și inedită, pictura fiind realizată în anul 1947 de către prof. univ. Ștefan Constantinescu de la Facultatea de Belle Arte din București. Biserica a fost sfințită în anul 1947, apoi, în anul următor, ca urmare a
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Bârnova () [Corola-website/Science/308895_a_310224]
-
al VIII-lea francez, nu au avut șanse de a se perpetua în opera unui alt artist român, așa cum nu au fost repetate nici măcar în opera lui Sava Henția. A participat la Războiul de Independență (1877-1878), timp în care a pictat numeroase scene de campanie, fiind considerat un adevărat reporter de război. Din acea perioadă au rămas desenele "Soldat călare", "Trecerea Dunării la Corabia", "Lângă Lagărul din Calafat". Alte desene au devenit ulterior compoziții executate în acuarelă și ulei, între care
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
și "Târgul Moșilor". Portretele au fost pentru Sava Henția una din direcțiile definitorii pe care a mers în desfășurarea stilului realist pe care l-a practicat. După perioada în care a fost pictor corespondent al Războiului din 1877, Henția a pictat cu preponderență portrete până la sfârșitul vieții. Se știe că el a debutat ca un bun portretist de factură realistă în reprezentarea omului, deziderat pe care nu l-a părăsit în întreaga sa carieră. După întoarcerea din Franța a făcut o
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
de strălucire din cauză că o astfel de materie era considerată pe atunci „dexteritate”. Artistul, din cauza handicapului pe care-l avea, a întâmpinat mari dificultăți în comunicarea cu elevii, cu care se înțelegea prin scris. Cel care cu ceva vreme în urmă picta portrete strălucitoare, ca cel în care a înfățișat în anul 1872 - la Paris, o "Italiancă în costum popular" (astăzi la Galeria Muzeului de Artă al României, inv. 200) sau studiile de academie din 1873 dintre care se remarcă cu prisosință
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
care a înfățișat în anul 1872 - la Paris, o "Italiancă în costum popular" (astăzi la Galeria Muzeului de Artă al României, inv. 200) sau studiile de academie din 1873 dintre care se remarcă cu prisosință "Nud bărbătesc", a început să picteze fără tragere de inimă, portrete în stilul tradițional. La recomadarea doctorului Carol Davila, în august 1877 a fost "„atașat la Ambulanța Marelui Quartier General pe tot timpul resbelului”", în calitate de corespondent, autoritățile fiind rugate "„a da adjutorul de care va avea
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
Popp de Szathmári, G.D. Mirea, Nicolae Grigorescu și probabil și cu Henric Trenk pentru a face parte din echipa atașată Cartierului General pe întreaga durată de desfășurare a războiului. A participat la Războiul de Independență (1877-1878), timp în care a pictat numeroase scene de campanie, fiind considerat un adevărat reporter de război. Din acea perioadă au rămas desenele "Soldat călare", "Trecerea Dunării la Corabia", "Lângă Lagărul din Calafat". Alte desene au devenit ulterior compoziții executate în acuarelă și ulei, între care
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
Brebu și decorat biserica din această localitate, precum și cea de la Milcov. Între anii 1901-1902, Sava Henția a luat parte la lucrările de restaurare din Mănăstirea de la Brebu, participând la refacerea picturii tâmplei și altarului. În ultimii ani de viață a pictat iconostasele de la Răhău (1894 - 1899) și Vințu de Jos (1899), și a realizat pictură murală în biserica ortodoxă de la Sebeș, județul Alba și în cea de la Săsciori. De asemenea, în interiorul bisericii ortodoxe de zid a cimitirului (sec. XVIII) din municipiul
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
a calităților lui Sava Henția în vederea realizării de mari compoziții care au multe personaje integrate în cadrul unui peisaj este relevată de mulțimea lucrărilor pe care le-a făcut în ulei din tematica războiului. Pe lângă scenele din război, Sava Henția a pictat și aspecte din viața țăranilor bulgari, scene exotice din Nicopole cu peisaje care reflectă pustiirea războiului sau picturi de gen ca "Turc cu narghilea" și "Vânzători de covoare". Cele mai bune realizări din această perioadă sunt "Lagărul", cunoscut și cu
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
compoziției, dominând imaginea cu oamenii care sunt cuprinși în ea. Pictura cu tematică istorică l-a preocupat pe Henția încă de la începuturile sale în pictură. Sub influența profesorului său de la Școala de Belle Arte din București, Theodor Aman, Henția a pictat în anul 1870 tabloul intitulat "Ostașii lui Mihai Viteazul izgonind pe turci la Giurgiu" și pânza de mici dimensiuni, mai nereușită, care-l reprezintă pe Mihai Viteazul intrând la Alba Iulia urmat de oșteni purtători de drapele. În anul 1876
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
anul 1870 tabloul intitulat "Ostașii lui Mihai Viteazul izgonind pe turci la Giurgiu" și pânza de mici dimensiuni, mai nereușită, care-l reprezintă pe Mihai Viteazul intrând la Alba Iulia urmat de oșteni purtători de drapele. În anul 1876 a pictat portretul în picioare a lui Tudor Vladimirescu inspirată din lucrarea similară a lui Aman, dar mai puțin reușită. Tablourile cu subiecte istorice au rămas ca preocupare, și după campania din 1877 l-a care a luat parte, până la sfârșitul vieții
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
la Expoziția Română de la Sibiu cu o compoziție de mari dimensiuni intitulată " Intrarea triumfală a lui Traian în Sarmisegetuza". Lucrarea a primit aplauzele criticii de artă și ale publicului, dar nu a supraviețuit timpului - este astăzi pierdută. În 1880 a pictat compoziția "Legenda Meșterului Manole" care prezintă scena vizitei lui Neagoe Basarab împreună cu Doamna Despina la șantierul Mănăstirii de la Curtea de Argeș. Mircea Popescu a considerat acest tablou un studiu făcut în vederea realizării unei compoziții de mari dimensiuni, deoarece un desen din anul
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]