9,079 matches
-
soartă favorabilă, deoarece a fost profanată și arsă de către turci în anul 1821. În 1828 se ridică noua biserică din lemn - a treia, pictată de Nicolae Zograf și Ioan Andronicescu din Sibiciu. Între ctitori este menționat și starețul Elisei de la Poiana Marului. Pronaosul a fost pictat în 1855, de către Gheorghe Vasilescu și Dumitrache Mentupciu. Tradiția afirmă despre catapeteasmă - fără dovezi certe - precum că ar fi fost adusă de la Sankt Petersburg. Secularizarea averilor mănăstirești sub Cuza Vodă, lasă lăcașul aproape numai cu
Mănăstirea Găvanu () [Corola-website/Science/312440_a_313769]
-
volumul "România pitorească" (1901). După ce trece Bistrița, el urcă Ceahlăul pornind din "„larga fâneață de pe poalele Ceahlăului”" de la schitul Durău. Liniștea este străpunsă de sunetul toacei. Grupul din care făcea parte scriitorul urcă pe munte de pe cărarea ce ducea din poiana schitului. De pe Curmătura Arșiții scriitorul vede schitul Durău "„cuibărit ca în fundul unei prăpăstii”". Drumeții coboară de la Cascada Duruitoarea pe albia răului și sosește la Durău pe când se înnopta, iar lumea începuse a se neliniști de întârzierea lor.
Mănăstirea Durău () [Corola-website/Science/312438_a_313767]
-
al creștinătății. Bucovina este "pământ sfânt, a cărui apărare ne-a costat pe noi râuri de sânge, veacuri de muncă, toata inteligență noastră trecută, toate mișcările cele mai sfinte ale inimii noastre". Mănăstirea "Înălțarea Domnului" se află într-o frumoasă poiana de pe Culmea Giumalăului, cu vedere spre Muntele Giumalău, Poiana Fierului, situată la 4 km pe traseul turistic ce leagă Pasul Mestecăniș de vârful Giumalău. Mănăstire său inițial schit, a luat ființă în anul 1992 prin donarea suprafeței de pământ de către
Mănăstirea Mestecăniș () [Corola-website/Science/312492_a_313821]
-
ne-a costat pe noi râuri de sânge, veacuri de muncă, toata inteligență noastră trecută, toate mișcările cele mai sfinte ale inimii noastre". Mănăstirea "Înălțarea Domnului" se află într-o frumoasă poiana de pe Culmea Giumalăului, cu vedere spre Muntele Giumalău, Poiana Fierului, situată la 4 km pe traseul turistic ce leagă Pasul Mestecăniș de vârful Giumalău. Mănăstire său inițial schit, a luat ființă în anul 1992 prin donarea suprafeței de pământ de către familia Iacoban, din com. Iacobeni, jud. Suceava. Sub îndrumarea
Mănăstirea Mestecăniș () [Corola-website/Science/312492_a_313821]
-
cu activitatea teatrală, Dumitru Caraciobanu a debutat în anul 1961 ca actor de film la studioul cinematografic "Moldova-film" în filmul "Omul merge după soare". A avut parte de roluri principale cum ar fi: Fane Felinar ("Așteptați-ne în zori"), Turculete ("Poienele roșii"), Preda ("Lăutarii"), Mahmud-bei ("La porțile satanei") ș.a. A fost un actor foarte popular în anii '60-'70 datorită rolurilor interpretate în filme. Dumitru Caraciobanu a trăit o poveste de dragoste cu actrița moldoveancă Ecaterina Malcoci , dar nu s-a
Dumitru Caraciobanu () [Corola-website/Science/312886_a_314215]
-
datează din anul 1730. Are două hramuri, acestea fiind „Cuvioasa Paraschiva” și „Sfântul Nicolae”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: CJ-II-m-B-07767. Se pare că satul Stolna a luat ființă prin stabilirea aici (într-o poiană mai la nord de vatra satului de astăzi) a unei familii de iobagi români, care au fugit de pe moșia grofului din Vlaha în secolul al XIV-lea. Localitatea este atestată documentar în 1448 cu numele Sztholna când aparținea de capitlul
Biserica de lemn din Stolna () [Corola-website/Science/312910_a_314239]
-
ceea ce se tâlcuiește: ,în ceea ce privește ocuparea forțată din partea mea a pământului Mânăstirii din Berindu, nu corespunde adevărului, ba chiar e cunoscut de toți că nu posed nimic din acel teritoriu”. Până când satul a fost situat în locul numit Pustă, mânăstirea aceasta din poiana Vad, dintre pădurile apropiate de sat, a servit și ca biserică parohială, căci averea mânăstirii era aceeași cu a parohiei de pe vremea lui Klein. În 1762 a trebuit să fie mutat satul în locul unde este acum, primind aici și o
Biserica de lemn din Berindu Deal () [Corola-website/Science/312950_a_314279]
-
din România. Aici s-a turnat scena în care Mihai Viteazul intră în castel, învingător după lupta de la Șelimbăr, pentru a revendica tronul Transilvaniei. Scena turnirului în care au luptat Mihai Viteazul și Sigismund Báthory a fost realizată într-o poiană de la poalele Castelului Bran. Majoritatea cadrelor în care apare marea au fost filmate la 2 Mai (jud. Constanța). Este vorba de scena în care trupele române ajung să se oprească la mare (Marea Neagră) sau cea în care Selim Pașa pune
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
Vrâncioaia este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Bodești, Muncei, Ploștina, Poiana, Spinești și Vrâncioaia (reședința). Comuna se află în partea de vest a județului, într-o zonă montană, cuprinzând bazinul hidrografic al râului Văsui, un afluent al Putnei. Este deservită de șoseaua județeană DJ205L, care o leagă spre nord de Păulești
Comuna Vrâncioaia, Vrancea () [Corola-website/Science/310943_a_312272]
-
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,93%). Pentru 3,07% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei, funcționau în plaiul Vrancea al județului Putna comunele Poiana, Spinești și Văsui. În Poiana, comună cu un singur sat, trăiau 496 de locuitori și existau o biserică și patru mori de apă. Comuna Spinești avea, în satele Bodești și Spinești, 928 de locuitori, o biserică și o școală. Comuna
Comuna Vrâncioaia, Vrancea () [Corola-website/Science/310943_a_312272]
-
majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,93%). Pentru 3,07% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei, funcționau în plaiul Vrancea al județului Putna comunele Poiana, Spinești și Văsui. În Poiana, comună cu un singur sat, trăiau 496 de locuitori și existau o biserică și patru mori de apă. Comuna Spinești avea, în satele Bodești și Spinești, 928 de locuitori, o biserică și o școală. Comuna Văsui era formată din satele
Comuna Vrâncioaia, Vrancea () [Corola-website/Science/310943_a_312272]
-
Socec din 1925 consemnează cele trei comune în aceeași plasă Vrancea. Comuna Spinești avea aceeași alcătuire și 1000 de locuitori, în timp ce comuna Văsuiu avea 445 locuitori și era formată doar din satul de reședință; tot în unicul ei sat, comuna Poiana avea 575 de locuitori. În 1931, comuna Văsuiu s-a desființat, câte un sat cu numele "Văsuiu" figurând atât la comuna Spinești, cât și la comuna Poiana. În 1950, comuna Spinești a dispărut, fiind inclusă în comuna Păulești, la rândul
Comuna Vrâncioaia, Vrancea () [Corola-website/Science/310943_a_312272]
-
era formată doar din satul de reședință; tot în unicul ei sat, comuna Poiana avea 575 de locuitori. În 1931, comuna Văsuiu s-a desființat, câte un sat cu numele "Văsuiu" figurând atât la comuna Spinești, cât și la comuna Poiana. În 1950, comuna Spinești a dispărut, fiind inclusă în comuna Păulești, la rândul ei arondată raionului Năruja din regiunea Putna. În 1952, raionul s-a desființat, iar comuna Păulești a trecut la raionul Focșani din regiunea Bârlad și apoi (după
Comuna Vrâncioaia, Vrancea () [Corola-website/Science/310943_a_312272]
-
regiunea Putna. În 1952, raionul s-a desființat, iar comuna Păulești a trecut la raionul Focșani din regiunea Bârlad și apoi (după 1956) din regiunea Galați. Între timp, comuna Spinești a fost desființată și satele incluse în comuna Păulești; comuna Poiana a luat la un moment dat numele de "Vrâncioaia" și în 1968 a trecut la județul Vrancea, primind și satele fostei comune Spinești. În comuna Vrâncioaia se află biserica de lemn „Sfântul Nicolae”, monument istoric de arhitectură de interes național
Comuna Vrâncioaia, Vrancea () [Corola-website/Science/310943_a_312272]
-
Biserica "Nașterea Maicii Domnului" din Poiana este un lăcaș de cult ortodox din satul Poiana, aflat la periferia orașului Dolhasca (județul Suceava). Ea a fost construită la mijlocul secolului al XIX-lea de către boierii Răftivanu și se remarcă prin cele patru turle albe care au forma a
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Poiana-Dolhasca () [Corola-website/Science/309552_a_310881]
-
Biserica "Nașterea Maicii Domnului" din Poiana este un lăcaș de cult ortodox din satul Poiana, aflat la periferia orașului Dolhasca (județul Suceava). Ea a fost construită la mijlocul secolului al XIX-lea de către boierii Răftivanu și se remarcă prin cele patru turle albe care au forma a patru degete de la o mână. Biserica a fost inclusă
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Poiana-Dolhasca () [Corola-website/Science/309552_a_310881]
-
au forma a patru degete de la o mână. Biserica a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare . La jumătatea secolului al XIX-lea, pădurea era extrem de întinsă pe teritoriul actualului sat Poiana, faldurile ei părând a fi fără margini. În preajma anului 1840, stăpânirea moșiei revenise fraților Lupu și Nicolae Răftivanu, care moșteniseră un întins perimetru arabil și de păduri, de peste 300 de hectare. Prin Poiana Răftivanului trecea și o variantă a drumului
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Poiana-Dolhasca () [Corola-website/Science/309552_a_310881]
-
era extrem de întinsă pe teritoriul actualului sat Poiana, faldurile ei părând a fi fără margini. În preajma anului 1840, stăpânirea moșiei revenise fraților Lupu și Nicolae Răftivanu, care moșteniseră un întins perimetru arabil și de păduri, de peste 300 de hectare. Prin Poiana Răftivanului trecea și o variantă a drumului ce înainta spre comuna Bosanci. Într-o poiană aflată pe un vârf de deal împădurit, boierul Lupu Răftivanu a construit un han care a dispărut odată cu apariția căii ferate ce face legătura între
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Poiana-Dolhasca () [Corola-website/Science/309552_a_310881]
-
În preajma anului 1840, stăpânirea moșiei revenise fraților Lupu și Nicolae Răftivanu, care moșteniseră un întins perimetru arabil și de păduri, de peste 300 de hectare. Prin Poiana Răftivanului trecea și o variantă a drumului ce înainta spre comuna Bosanci. Într-o poiană aflată pe un vârf de deal împădurit, boierul Lupu Răftivanu a construit un han care a dispărut odată cu apariția căii ferate ce face legătura între Pașcani și Suceava. Pe la anul 1850 hanul de aici a fost reconsolidat cu piatră și
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Poiana-Dolhasca () [Corola-website/Science/309552_a_310881]
-
perioada 1846-1848, boierii Răftivanu au construit și o biserică impunătoare cu patru turle, ce servește astăzi ca biserică parohială și de cimitir. Prezența hanului și a bisericii a determinat formarea unei localități ce a purtat o lungă perioadă numele de Poiana Răftivanului. Vechimea bisericii este atestată și de un clopot care datează din 1847. Conform tradiției, boierul Lupu Răftivanu a scăpat din război fără degetul mare de la mână, care fusese zdrobit de un glonte. În semn de mulțumire către Dumnezeu că
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Poiana-Dolhasca () [Corola-website/Science/309552_a_310881]
-
reușit să se salveze câteva oseminte ale boierilor care au fost apoi îngropate în curte. În anii de după cel de-al doilea război mondial, boierul Manu Stere a fost obligat să lase în paragină conacul boieresc, chiliile și moșia din Poiana Răftivanului și să plece în lumea largă. În anul 1948, în timpul păstoririi parohului Neculai Gherghina, au început lucrări de reparație ale bisericii, pe cheltuiala localnicilor. S-au efectuat lucrări de consolidare a temeliei. Bătrânul Gheorghe Toader Beraru (născut în 1906
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Poiana-Dolhasca () [Corola-website/Science/309552_a_310881]
-
țigări sau cu băutură în biserică, chiar și coșurile cu bucate și cu vin se sfințesc numai afară. În anul 1985, la îndemnul autorităților de atunci care le spuneau sătenilor că trebuie să distrugă tot ce-i boieresc, locuitorii din Poiana și cei din satele vecine au distrus zidul împrejmuitor al bisericii, din care nu a mai rămas decât temelia. Ei au luat cărămizile și le-au folosit la construirea de case. Ulterior, s-a construit un gard nou, metalic. În
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Poiana-Dolhasca () [Corola-website/Science/309552_a_310881]
-
(n. 10 februarie 1919, satul Poiana Largului, județul Neamț - d. 16 iunie 2013) a fost un cunoscut duhovnic și stareț al Mănăstirii Petru Vodă din județul Neamț și . Una dintre controversele referitoare la este legată de aniversările a 90, respectiv 92 de ani, când, conform unor
Iustin Pârvu () [Corola-website/Science/309594_a_310923]
-
și . Una dintre controversele referitoare la este legată de aniversările a 90, respectiv 92 de ani, când, conform unor înregistrări video postate pe YouTube, un grup de măicuțe de la Mănăstirea Petru Vodă i-au cântat starețului „Sfânta tinerețe legionară”. La Poiana Teiului din județul Neamț, Iustin Pârvu este cetățean de onoare, are un bust ridicat în curtea primăriei, iar o școală îi poartă numele.
Iustin Pârvu () [Corola-website/Science/309594_a_310923]
-
unui ""tratament medical"" în scop politic polițienesc", nu pentru vindecarea unei posibile afecțiuni psihice, ci pentru lichidarea felului de gândire care nu intră în acord cu ideologia partidului aflat la putere. Psihiatria politică a fost aplicată în spitalele de la Voila, Poiana Mare, secțiile de specialitate de la Târgu Mureș și Târgu Ocna, serviciul de Psihiatrie judiciară din Spitalul Nr. 9 "Gheorghe Marinescu" din București. "Asociația Psihiatrică Mondială" ("World Psychiatric Association") a reacționat prin elaborarea unui cod etic ("Declarația de la Hawaii", 1977, prin
Psihiatrie () [Corola-website/Science/309723_a_311052]