11,959 matches
-
26 octombrie 1974 Gh. Rădășanu împlinea 90 de ani. A fost sărbătorit de colegii lui mai tineri și mai bătrâni, mai puțin de gospodarii satului pe care el i-a înstărit dându-le ultoane și dezvoltând în ei dragostea de pomi roditori. * La 2 matie 1976 ora 1 noaptea la Bogata având lângă el pe Bogdan, Lolica și nora Steluța Gh.Rădășanu închide și el ochii lui blânzi și albaștrii pentru totdeauna. Se odihnește în cimitirul din Bogata alături de soția lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Pamplona. Din tren, privesc solul mediteranean al Cataloniei, roșiatic de la soarele ce-l arde mereu. îl asemăn cu cel al Greciei. Arbori, arbuști, mulți crescuți după legile naturii, alții plantați de oameni. Sunt și multe plantații de viță de vie, pomi fructiferi, legume, dar există și mult pământ arid presărat cu smocuri cenușii de ierburi ce se încăpățânează să trăiască. Alegoric, sunt ca acele persoane care trăiesc la limita existenței, îmbrăcate sărăcăcios, neluate în seamă de nimeni, care nu cer nimic
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
reacționă imediat soțul. Partea cea mai întunecată a parcului ambasadei este pe latura stângă a perimetrului îngrădit, adică acolo unde am observat că se pregătește grătarul, unde circulația noastră este mai puțin frecventă, unde s-au păstrat cei mai mulți arbuști și pomi fructiferi. Mi-am dat seama că acea zonă este bine asigurată, având un vecin bun, mai puțin vizitat de persoane de diferite categorii sau cu ținute îndoielnice. Nu am auzit niciodată, nici în zilele trecute de sărbătoare, zgomote de natură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
de specialiștii răuvoitori, care ar reuși să intre în curte la vecin și de acolo printr-un salt rapid să fie pe teritoriul nostru. Eu, tovarășul consilier, încă din primele zile am avut inițiativa de a tăia acești copaci și pomi, dar toți mi-au spus că este interzis să tai copaci, fără autorizarea peruanilor. Da, toate marile orașe ale lumii își protejează mediul ambiant și nu acceptă tăierea copacilor, a pomilor, uneori chiar a ramurilor, dar, în acest caz, noi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
am avut inițiativa de a tăia acești copaci și pomi, dar toți mi-au spus că este interzis să tai copaci, fără autorizarea peruanilor. Da, toate marile orașe ale lumii își protejează mediul ambiant și nu acceptă tăierea copacilor, a pomilor, uneori chiar a ramurilor, dar, în acest caz, noi nu facem decât toaleta copacilor. Nu tăiem nici măcar o ramură, ci doar o parte din vârful ei care trece peste gard la vecin și, în plus, numai acele ramuri care sunt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
doi tehnicieni tăiau de zor, sub controlul atent al ambasadorului. Rezultatul a fost cel așteptat și ca dovadă că lumea era mulțumită, la propunerea familiei conducătoare, masa comună de revelion a fost mutată de pe terasă pe iarba proaspăt cosită de sub pomii încărcați cu fructe exotice. Perioada dintre 23 decembrie și luni, 5 ianuarie, a fost din punct de vedere diplomatic un fel de vacanță, ceea ce mi-a dat posibilitatea să cunosc cu adevărat cel puțin partea istorică a Limei, să vizitez
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Iași. Profund cunoscător al problemelor unităților din subordine, am putut soluționa probleme importante ale acestui sector, mai ales că regiunea Iași se număra printre regiunile cu un procent ridicat de terenuri instabile, versanții cărora trebuiau stabilizați prin alegerea speciilor de pomi care asigură o protecție maximă a acestor terenuri. Simțeam plăcere să colaborez cu un astfel de om, cu o vastă cultură și experiență în domeniu. Iar rezultatele au fost pe măsura unei colaborări de înltă competență. Pentru activitatea sa deosebită
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
cercetări agricole din Orșova condus de academician Ionescu-Sisești, iar rezultatele și-au găsit aplicare practică în direcțiile menționate mai sus. La Orșova a organizat o minifermă pomicolă la Ocolul agricol, unde s-a ocupat îndeaproape cu aclimatizarea unor soiuri de pomi, pe care le-a experimentat și introdus în circuitul plantațiilor pomicole din plasa Orșova. A fost un inginer agronom atașat cu trup și suflet țăranului care a avut în domnia sa un sincer îndrumător pentru promovarea și practicarea unei agriculturi moderne
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
mic, care nu împlinise încă un an, și am început să îndesăm în el jucăriile râvnite. Mă țineam la plecare și eu de el, târând în mână un Moș Crăciun care la sfârșit de decembrie fusese pus sus, în vârful pomului de iarnă... Eram uluit și fără glas, fără să înțeleg nimic. De ce plângea Doamna? De ce totul s-a întors pe dos din rânduiala pe care începusem s-o respect cu sfințenie? Erau întrebări fără răspuns, căci acasă mama era mai
PLECĂRI FĂRĂ ÎNTOARCERE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1705]
-
În prelungirea casei s-a construit bucătăria de vară, cuptorul de pâine, o pivniță cu demisol și pod pentru cereale. Șura s-a Înălțat și s-a acoperit cu țiglă; În curte s-a săpat o fântână, s-au plantat pomi și apoi viță de vie. În grădinița din fața casei, de circa un metru lățime și patru metri lungime râdeau florile În fiecare primăvară. În primii ani amenajarea grădiniței era În grija Tatei. Pe măsură ce m-am ridicat i-am preluat această
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
și insignă. Un prieten și vecin, doctor în psihologie acum, fost comandant de poliție județeană în anii '80-90, mai mare cu patru ani decât mine, m-a îmbolnăvit de-a binelea de citit. Mergeam la biblioteca sătească așa, ca la pomul lăudat, cu sacul; serios, la propriu. Cum pe atunci nu existau pungi de plastic, mergeam cu un sac de iută și băgam în el 15-20 de cărți, și pe câmp, cu oile, le devoram. Apoi, treceam la examen. Prietenul meu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
principiu a fost de acord, pentru că nu necesită niciun fel de fonduri. Ei bine, pe strada asta am făcut eu cele trei lucruri cică obligatorii: am făcut o casă; am făcut nu un copil, ci doi; am plantat nu un pom, ci o întreagă livadă plus o boltă de viță. Și nu mai plec de aici, dragă Adrian, pentru că am descoperit că există la Curtea de Argeș la fel de multe oportunități de a te afirma și de a te rata ca și la București
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
a părăsit satul, atâta vreme cât nu au fost în stare să facă și ei o căsuță acolo sau măcar să le repare pe cele părintești, sunt nimeni. Dacă nu au făcut nimic în satul lor, rămân nimeni! Satul a fost pentru ei pomul, ei au fost fructul! S-au smuls din ram și s-au dus în lume să-i mănânce alții. Acolo, în satul lor, nu au lăsat nimic." Ce zici Adriane de această poveste? Mai este nevoie de curaj? Din această
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ți în ori! Iar când te izbești de asemenea cuvinte, cu ființa ta de tânăr poet al limbii române vii, în timp ce lucrezi ceva neînsemnt în gădina casei, nu poți face un pas mai departe. Și astfel afli că nu numai pomul face poamă, ci și omul avea oamă: omul meu era întotdeauna bărbatul, în graiul viu din Maramureș, oama era desigur femeia lui, fructa lui. Iar or și ori nu puteau fi decât ceva legat de firea cea mai adâncă a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
a schimbat numele și m-a vândut pe fereastră, pe fileri ungurești, unei femei din sat, care mă consideră și acum fiul ei și strigă după mine pe drum. În același timp, moașa Ileana a pus numele meu real unui pom din grădină, să mă înfrățească pe veci cu vitalitatea lui. Și am trăit ca prin minune, poate din îndurarea acelui pom, dar am nimerit într-o lume care a făcut, în continuare, tot posibilul să mă suprime ca ființă biologică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
fiul ei și strigă după mine pe drum. În același timp, moașa Ileana a pus numele meu real unui pom din grădină, să mă înfrățească pe veci cu vitalitatea lui. Și am trăit ca prin minune, poate din îndurarea acelui pom, dar am nimerit într-o lume care a făcut, în continuare, tot posibilul să mă suprime ca ființă biologică și spirituală. Iată în ce familie am trăit și ce educație am avut. La puțin timp după nașterea mea, tata a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
patra, cea căzută în pământul cel bun? Sau cea căzută pe stâncă stearpă, între spini, bălării, lângă drum, unde n-are destul sol să prindă rădăcini. (Aici numai sămânța beniuciană a reușit, cu merele lui roșii legate cu ață în pom, ca în bradul de Crăciun: "Sunt măr de lângă drum și fără gard"). A ta din care este? Poezia, ca și iubirea, nu prinde rădăcini decât între oameni. O fi omul o ființă perimată, obosită, plictisită și plicticoasă, învechită pe pământul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ieșire din țară. Mi-l dăduseră Înapoi și așteptam anunțul cu urcarea În avion. Așteptam Într-o sală mare, cu lume multă. Eram ca o pasăre sau ca un fluture care pluteam Între cer și pământ. Într-o livadă cu pomi În floare unde zburau tot felul de păsări și tot felul de fluturi și insecte, care mai de care cu zumzetul lor. Parcă pluteam pe un pământ curat și sfânt, ce-l scăldau raze de soare În iubirea lui Dumnezeu
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
multe alte colinde frumoase răsunau În satul Răchiți. Săltau de bucurie cu toții: mici și mari, tineri și bătrâni, mergeau cu toții unii la alții. Toate cele trei zile colindau și se bucurau nespus de sărbătoarea Crăciunului. Pe atunci nu se făcea pom, adică brad Împodobit. Noi toți eram pomul bucuriei, că deasupra noastră era Pruncul Iisus. Pe atunci, de cum se intra În postul Crăciunului, se colinda În familie, seara, când ne adunam de la muncă. Acum a ieșit Împodobirea bradului cu pachete grozave
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Răchiți. Săltau de bucurie cu toții: mici și mari, tineri și bătrâni, mergeau cu toții unii la alții. Toate cele trei zile colindau și se bucurau nespus de sărbătoarea Crăciunului. Pe atunci nu se făcea pom, adică brad Împodobit. Noi toți eram pomul bucuriei, că deasupra noastră era Pruncul Iisus. Pe atunci, de cum se intra În postul Crăciunului, se colinda În familie, seara, când ne adunam de la muncă. Acum a ieșit Împodobirea bradului cu pachete grozave și fel de fel de sclipiri În
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
pachete grozave și fel de fel de sclipiri În brad... și nu mai răsună la fel colindele În sat, sau oraș. A scăzut credința. Este tare trist și dureros. Noi acasă am fost zece copii dar niciodată n-am avut pom de Crăciun sau vreo jucărie. Și nici copiii mei nu prea au avut. Astăzi toate s-au schimbat. Oare se va pierde totul? Va Îngădui să dispară această poveste adevărată cu nașterea Pruncului Iisus? Eu nu cred că va Îngădui
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
În autocar și am pornit mai departe. Grădini Persiene La poalele Muntelui Carmel poți vedea o minune. Am văzut o frumusețe atât de măreață, că n-o pot povesti așa cum arată În splendoarea ei: o grădină. În grădină sunt diferiți pomi: curmali, portocali, lămâi, bananieri, platani și alții nemaivăzuți, nemaiîntâlniți, o frumusețe de nedescris. Flori atât de frumoase că nu pot reda În cuvinte. Am văzut copăcei 1.70 m Înălțime cred că aveau dar erau tot numai flori corai, ceva
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
flori nici nu mai vorbim. Chiar părintele David a zis să facem o comparație Între Sfântul Mormânt al Domnului și cel al lui Bahai. Acela (Bahaiă parcă-i În Rai, așa-i o splendoare de grădină, numai flori alese și pomi deosebiți, iar la Sfântul Mormânt al Domnului unde este sfințenie nu se mai ocupă nimeni de Întreținerea lui. Bine că au pus mâna pe stăpânirea lui. Dar să lăsăm să vorbească faptele, așa cum a zis și părintele, Îndurerat de soarta
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
și cinste Sfintei Fecioare Maria. Se spune că ea mergea În Grădina Ghetsimani des și se ruga lui Dumnezeu, Fiului ei, să o ia la El În Cer. Ea dorea mult să fie alături de Fiul. Și când se ruga, crengile pomilor se plecau până la pământ, parcă se rugau tainic și ele. I s-a arătat Îngerul, i-a dat o crenguță de măslin, cu trei zile Înainte de a trece prin moarte la lumea de dincolo, la Cer și la Fiul. Și
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Doamne Pentru viață și sănătate Pentru Aer ce-l respir Pentru Harul Tău Divin Pentru Raza ce mi-o dai Pentru Munții care-i ai Pentru Munți și pentru văi Pentru câte sunt În ei Pentru ploaie pentru nori Pentru pomii roditori Pentru Soare ce-ncălzește Pentru Vânt ce răcorește Pentru odihna ce-ntărește Pentru Cer, ce ne-nconjoară Pentru Pasărea ce zboară Pentru Cor de păsărele Pentru Lună pentru Stele Pentru Apa care-o beau Pentru Crucea care-o am
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]