8,847 matches
-
Și amândoi sunt mult mai vulnerabili decât crede lumea. Nu e nevoie să vorbești cu mine, spune Luke. Plec. Și n-ai să ne mai vezi niciodată, nici pe mine, nici pe Becky. Ridic capul șocată. Vorbește serios? Nu vorbi prostii, zice Elinor. — Am trimis o scrisoare de demisie Comitetului director al Fundației Elinor Sherman. Nu mai avem nici un motiv pentru care pașii noștri să se intersecteze de acum înainte. — Ai uitat de nuntă, spune Elinor crispată. — Ba n-am uitat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Ea n-a făcut greșeli niciodată. Pentru ea, viața a fost o călătorie fără peripeții, în timpul căreia n-a deranjat pe nimeni și s-a ținut deoparte de orice belea. Nu ca mine. Eu știu ce înseamnă să faci o prostie cât casa - ce cât casa, cât universul - și pe urmă să-ți dorești, mai tare decât orice pe lume, să n-o fi făcut. — Și ce anume vrei să zici? De ce... În vocea ei se simte brusc alarma. Stai așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Du-te înapoi și te culcă. Termin imediat. Aștept până pleacă, după care mă târăsc până la calorifer, care încă mai e un pic călduț. — OK, Suze, fii atentă, spun. Doar... ascultă-mă. Nu am de gând să mai fac nici o prostie. M-am gândit foarte foarte bine și mi-a venit ideea asta absolut genială... La ora nouă a doua zi dimineață mă aflu acasă la Elinor. M-am îmbrăcat cu foarte mare grijă, cu cel mai elegant sacou de in
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
se îmbujorează vag. — Dar noroc că o acoperisem cu husa de plastic! spune mami. Se duce la rochie și îi scutură ușor volanele, cu ochii vag înroșiți. De când aștept momentul ăsta! Becky, îmbrăcată cu rochia mea de mireasă! E o prostie, nu? Nu e o prostie, zic și o îmbrățișez. Asta înseamnă o nuntă la urma urmei. — Doamnă Bloomwood, să știți că, atunci când Becky mi-a descris rochia, spune Danny, nu mi-a descris-o deloc în toată splendoarea ei. Îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
că o acoperisem cu husa de plastic! spune mami. Se duce la rochie și îi scutură ușor volanele, cu ochii vag înroșiți. De când aștept momentul ăsta! Becky, îmbrăcată cu rochia mea de mireasă! E o prostie, nu? Nu e o prostie, zic și o îmbrățișez. Asta înseamnă o nuntă la urma urmei. — Doamnă Bloomwood, să știți că, atunci când Becky mi-a descris rochia, spune Danny, nu mi-a descris-o deloc în toată splendoarea ei. Îmi permiteți însă să-i fac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
și lipsă de măsură, Îi ridică deasupra lor Înșiși și nu le Îngăduie mediocri tatea” <endnote id="(310, pp. 72 și 82)"/>. Astfel, evreul este fie „foarte deștept”, fie „foarte, foarte prost”. „Nici unul din ei nu e prost”, continuă Cioran. „Prostia, Într- adevăr, nu are trecere la ei : aproape toți sunt ageri ; cei care nu-s, câteva rare excepții, nu se opresc În pragul prostiei, ci merg mai departe : sunt cei săraci cu duhul” <endnote id="(310, p. 69)"/>. Cu alte
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
este fie „foarte deștept”, fie „foarte, foarte prost”. „Nici unul din ei nu e prost”, continuă Cioran. „Prostia, Într- adevăr, nu are trecere la ei : aproape toți sunt ageri ; cei care nu-s, câteva rare excepții, nu se opresc În pragul prostiei, ci merg mai departe : sunt cei săraci cu duhul” <endnote id="(310, p. 69)"/>. Cu alte cuvinte, nivelul de prostie al evreului prost ar fi mai mare decât nivelul de deșteptăciune al celui deștept. Această forma mentis a generat unele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
are trecere la ei : aproape toți sunt ageri ; cei care nu-s, câteva rare excepții, nu se opresc În pragul prostiei, ci merg mai departe : sunt cei săraci cu duhul” <endnote id="(310, p. 69)"/>. Cu alte cuvinte, nivelul de prostie al evreului prost ar fi mai mare decât nivelul de deșteptăciune al celui deștept. Această forma mentis a generat unele zicale - În cadrul unui folclor mai degrabă urban -, pe care poți avea surpriza să le regăsești chiar și În zilele noastre
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(306)"/>. De multe ori, această zicală este utilizată pentru ca, admi țându-se prima constatare, să fie subliniată de fapt cea de-a doua. La baza acestor aforisme pare să fie un cunoscut proverb : „Unde e minte multă, e și prostie”. Radu Cosașu tratează chestiunea cu umor și „cu toată energia autoironiei”. „Ca unul care nu suportă fudulia evreiască În monopolizarea geniului omenesc”, scriitorul evreu conchide : „când un evreu e stupid și nu are nici haz, e de asemenea inegalabil !” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
blonzi” <endnote id=" (121, p. 108)"/>. El proclama astfel de prejudecăți cu toate că admitea faptul că „prejudecățile reprezintă rațiunea proștilor”. Cu alte cuvinte, a susține - ca Voltaire - că „evreii sunt proști din fire” ar fi - tot după Voltaire - un semn de prostie. În aceeași epocă, alți „enciclopediști”, d’Holbach, Denis Diderot și Louis de Jaucourt, scriau și ei despre „superstițiile”, „prostia”, „ignoranța” și „imbecilitatea” evreilor („Hébreux stupides”, „frénétiques imbéciles”, „Asiatiques lâches et dégradés” etc.) <endnote id="(205, p. 193 ; 455, III, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Cu alte cuvinte, a susține - ca Voltaire - că „evreii sunt proști din fire” ar fi - tot după Voltaire - un semn de prostie. În aceeași epocă, alți „enciclopediști”, d’Holbach, Denis Diderot și Louis de Jaucourt, scriau și ei despre „superstițiile”, „prostia”, „ignoranța” și „imbecilitatea” evreilor („Hébreux stupides”, „frénétiques imbéciles”, „Asiatiques lâches et dégradés” etc.) <endnote id="(205, p. 193 ; 455, III, p. 114)"/>. În articolul „Evreii”, publicat inițial În 1756 și inclus ulterior În Dictionnaire Philosophique (1764), Voltaire afirmase deja că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreul trebuie ars”) <endnote id="(3, p. 25)"/>. Se conturează două strategii opuse și simetrice : „Oricât de răi, evreii nu trebuie arși” versus „Oricât de buni, evreii trebuie arși”. Revenind, trebuie spus că nu a prevalat clișeul negativ, referitor la „prostia evreului” <endnote id="(711)"/>, ci acela (aparent) pozitiv, privind „inteligența” sa. Pentru a explica presupusa inteligență a evreului, pe lângă „predispoziția naturală” a acestuia, Moses Schwarzfeld aducea În discuție și „cultura, ce fiecare [evreu] se silește a-și Însuși”. „De veacuri
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
loviturilor, ce trebuiau evitate, l-au făcut pe evreu mai pătrunzător și mai În stare de a judeca darurile Înțelepciunii ; de a distinge Între bine și rău, Între adevărata fericire și nefericire. El, care a suferit atâta, [...] consideră lenea și prostia ca cel mai mare rău și dușman al omului. În special, nimic nu e mai aspru judecat și osândit ca prostia”. Printre altele, Schwarzfeld exemplifică ultima sa afirmație cu două proverbe evreiești : „Prostul e un necaz vecinic” și „La venirea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a distinge Între bine și rău, Între adevărata fericire și nefericire. El, care a suferit atâta, [...] consideră lenea și prostia ca cel mai mare rău și dușman al omului. În special, nimic nu e mai aspru judecat și osândit ca prostia”. Printre altele, Schwarzfeld exemplifică ultima sa afirmație cu două proverbe evreiești : „Prostul e un necaz vecinic” și „La venirea lui Mesia orice beteag se va vindeca, numai prostul nu, căci el nu-și cunoaște cusurul” <endnote id="(110)"/>. În același
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Cristos, nu pentru că l-au omorât” <endnote id="(115, p. 48)"/>. Într-un alt vechi text românesc, datând de la Începutul secolului al XVIII-lea, sunt inventariate darurile distribuite de Dumnezeu diferitelor nații : „Negustoria turcilor,/ beția și porcia rușilor,/ tăria și prostia sârbilor <endnote id=" (vezi 327)"/>,/ dăscălia și minciuna râmlenilor,/ scârnăvia nemților,/ râia și gubăvia sașilor,/ norocirea grecilor la bani,/ mândria leșilor <endnote id=" (vezi 605)"/>,/ frumusețea cerchezilor,/ pohvala [= lăudăroșenia] moldovenilor,/ zavistia [= invidia] rumânilor,/ eresul armenilor,/ bogăția ovreilor,/ sărăcia și goliciunea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Îngrijită și note de Elisabeta Simion, Editura Albatros, București, 1996 (prima ediție, 1907). 327. Simetric cu clișeul (aparent) pozitiv referitor la „proverbiala” inteligență a evreului (vezi capitolul „Inteligent, dar viclean”), În mentalitatea tradițională românească a supraviețuit clișeul negativ privind „proverbiala” prostie a sârbului. Așa cum am văzut, pentru român „sârbul e bleod [= prost]”, iar darurile primite de el de la Dumnezeu sunt „tăria și prostia”. Studiind Psichologia poporului român (1907), D. Drăghicescu a ajuns la concluzii similare : „Românul și azi râde de sârb
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
inteligență a evreului (vezi capitolul „Inteligent, dar viclean”), În mentalitatea tradițională românească a supraviețuit clișeul negativ privind „proverbiala” prostie a sârbului. Așa cum am văzut, pentru român „sârbul e bleod [= prost]”, iar darurile primite de el de la Dumnezeu sunt „tăria și prostia”. Studiind Psichologia poporului român (1907), D. Drăghicescu a ajuns la concluzii similare : „Românul și azi râde de sârb, pe care-l crede prost, de unde și zicătoarea : «cal verde și sârb cu minte [nu există]»” (326, p. 409). „Tăria” cu care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
polonez Ioannes Dantiscus (Jan Dantyszek) a compus un Poem despre evrei (Carmen de Iudaeis), o satiră care nu conține nimic altceva decât o sută de vicii ale evreilor, enumerate fără nici un comentariu. Printre ele se găsesc vreo patru atribute privind prostia evreilor și de două ori mai multe privind viclenia lor Înnăscută (682, p. 33). Cu alte cuvinte, pentru renascentistul polonez, evreul nu ar fi „inteligent, dar viclean”, ci „prost și viclean”. 712. Cronici și povestiri românești versificate (sec. XVII-XVIII), ediție
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
răspunde reluării mîrșăviei în Era socialistă (nr. 10, mai 1974) de către un A.I. (Adrian Isac), de același calibru cu M.I. ; A.I. a vorbit luni la Rev[ista] lit[erară] T.V. despre romanul Așteptarea talentului. Nu răspund nici lipsei de inteligență, prostiei și falsificărilor din Convorbiri literare. Umblă cu... machiaverlîcuri, le voi da eu machiaverlîcuri!... La Cronica, mîine, apare o cronică semnată de Liviu Leonte. Să vedem ce spune.( Reducerea cărții mele, în R[omânia] l[iterară] și Er[a] s[ocialistă
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
dorim să vă simțiți cît mai bine și Ani să alunge astenia. Pe aici, noutăți (literare) nu sunt. La Convorbiri, același statuquo. Am publicat - în fine - articolul care fusese blocat de trei ori într-un an și două luni. Cînd prostia și reaua-credință sunt atît de întinse, mă întreb - iarăși!dacă lupta are vreun rost. Este mare păcat că lucrurile nu sunt așa cum trebuie și adesea suntem nevoiți să ne irosim forțele în lupta cu prostia. Aud că s-ar reveni
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
an și două luni. Cînd prostia și reaua-credință sunt atît de întinse, mă întreb - iarăși!dacă lupta are vreun rost. Este mare păcat că lucrurile nu sunt așa cum trebuie și adesea suntem nevoiți să ne irosim forțele în lupta cu prostia. Aud că s-ar reveni la forma revistelor (inclusiv, a Ateneului) dinainte de criza hîrtiei. E ceva sigur? E vorba și de ziarele județene? în așteptarea răspunsului la aceste rînduri. Vă dorim numai bine și noroc. Mihai Drăgan </citation> (102) <citation
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Mircea Ștefănescu (1898-1982) În anul 1959, din care reiese că cerberii se simțiseră grav amenințați de staționarea unei muște pe căciulile lor dar și lezați În demnitatea lor de luptători Încercați În favoarea clasei muncitoare ce nu trebuia să audă toate „prostiile”: „<<Cuza Vodă>> de Mircea Ștefănescu. Se recomandă eliminarea următorului monolog: „Kogălniceanu (discuție cu trădătorul Vogoride Înaintea Unirii): <<Urlă ulița! Decît că di aiasta, domnule Caimacam, ați putea trage o Învățătură: că oricît de zdravene ar fi brațele cenzurii, tot prea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
mici: „a) Din tabloul <<Povestea vorbii>>: <<Dar măi fîrtați! Nu să venim/ Așa, doar să sporovăim.../ Să spunem zeamă lungă vorbii/ Că spune și povestea vorbii/ Haideți să vorbim degeaba/ Că tot n-avem nici o treabă/ Fiindcă.../ Ca să spui o prostie/ Gura nu cere chirie/ Dar/ Sau taci, sau zi ceva mai bun/ Decît tăcerea/ Că uneori/ Vorba pe unde ți-a ieșit/ Mai bine-ai fi tușit/ Și.../ Unde este vorbă multă/ Acolo e treabă scurtă.// Dacă orașul e capul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
bune de dat la gunoi. Iată exemple din ambele categorii: „a) În replica ceferistului Dincă <<Au ars paișpe cisterne>> se va preciza >>paișpe vagoane cisternă>>”. Probabil, această modificare Îl va fi făcut pe maestrul Everac să râdă-n hohote de prostia tovarășilor, dar În beciul casei, nicidecum pe stradă sau În domiciliu unde pândeau ca hienele sinistrele organe ale Securității dejiste. O altă tâmpenie, bună de inserat În veșnica și nemuritoarea galerie a hidoasei idioțenii comuniste duse la extrem: „b) Se
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
speță, Nicolae Rainea, erau secrete de stat?! Se temeau comuniștii, cumva, că americanii și, În general, occidentalii, și-ar fi putut trimite cei mai redutabili spioni ca să „miroasă” metodele românești ultramoderne de antrenament?! Sau, pur și simplu, era vorba despre PROSTIE, o mare și imensă prostie?! A doua intervenție a firoscosului cenzor se referise tot la un reportaj radiofonic: „În programul emisiei din 24 iulie În reportajul intitulat <<De o vîrstă cu libertatea patriei>> se arată următoarele: <<An de an posibilitățile
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]