10,251 matches
-
conștient de pericolele la care se expune și lua toate măsurile ca să se asigure de înlăturarea lor. Cînd a intrat în curtea Reședinței nu înțelegeam ce spune. Vorbea cu mare viteză, înghițea literele și nu deschidea gura cum trebuie. Cu răbdare, am înțeles ce spune. Nu doriți să curăț palmierii? La asta nu mă așteptam. Palmierii din grădină sînt înalți de 20-25 m și smocul de frunze este tocmai în vîrf. La un metru și jumătate pînă la frunze apar niște
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
moare din asta? Ce lung este culoarul ăsta parșiv! Parcurge chinuit traseul, bate la ghișeul din dreapta. Un om se foiește înăuntru și nu-l bagă în seamă. Bate din nou, cu forță, nervos, asasin. Ce ai, camarade? Am auzit, ai răbdare. Dar sînt teribil de grăbit, vă rog, nu mă țineți... Nu vă țin. Care este problema? Vreau o cabină. Bine, știu că vrei o cabină, dar pentru ce? Cum pentru ce? Omule, pentru pipi, sau... Și pipi, fir-ai al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
se uită la ceas. Nu vede bine și-l întoarce spre geam, mai spre lumină. Este abia două și jumătate... mormăie pentru ea. Se întinde din nou în pat și oftează. Stă cu ochii deschiși și analizează situația. Raul are răbdare și nu intervine. Este convins că lucrurile sînt puse pe un făgaș normal. Se aud alte oftături, un soi de mormăială a dojană și apoi urmează o întrebare: Dar tu de ce nu te duci să-ți iei apă? Ce muiere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
aici. Iți ofer această comoară... Este munca de o viață a bunului meu prieten profesorul universitar Ioan Caproșu, adânc cunoscător al vremurilor străvechi. Te vor ajuta să pătrunzi tainele vremurilor voievodale. Să le cercetezi cu atenție și cu multă, multă răbdare... - Nu știu cum să-ți mulțumesc, mărite Spirit, pentru această minune. - Nu e nevoie să-mi mulțumești, O meriți din plin. - N-am să mă umflu în pene, ci le voi cerceta cu mare băgare se seamă. - Ti-aș cere însă și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
nu altfel. Dar, să mergem mai departe și să reținem faptul că, din 1703 și 1712, când au fost făcuți stăpâni pe moșii și avuții destule, vin acum la 1716 și cer din nou să li se dea... - Dacă ai răbdare, ascultă ce spune la 12 oct. 1755 (7264) Matei Ghica voievod: „Si iată că de multă evlavie ce am avut către sfintili mănăstiri...cercetat-am domnie me și pentru sfânta mănăstire Copou...și am aflat domnie me că...este la
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și la tot soborul de la svânta mănăstire de Sveti Ioan Zlataust...și iaste făcută de Stefan beizadea feciorul Radului vodă ginerele Ducăi vodă, cu viile și cu hăleșteul de la Penișoară ci iaste aicea, în ocolul târgului.” Si dacă mai ai răbdare am să-ți amintesc că la 11 aprilie 1685 (7183) același Dumitrașco Cantacuzino voievod, dăruind mănăstirii Zlataust „moșiile de la Prisăci care sântu după mănăstirea lui Aron Vodă, și cu viile de la Dealul Brândzii”, spune același lucru despre ctitorul mănăstirii Zlataust
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
dragule, o nouă judecată, între mănăstirea Zlataust și mănăstirea Sfântul Atanasie din Copou. Zlataustul a stăpânit fără drept averea mănăstirii Clatea (Păun) până la 15 dec. 1713 (7222), când vodă face dreptate mănăstirii din Copou. - Mărite Spirit, te rog să ai răbdare și să mă asculți. Am în față un zapis de judecată între mănăstirea Zlataust și mănăstirea Aron Vodă. Motivul? Seliștea Prisăcilor. E o întreagă tărășenie. De această dată, Sfinția sa mitropolitul Nechifor judecă pricina cu gândul ca aceasta să nu ajungă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mers strună până am terminat împreună cele șapte clase primare. În schimbul bunătăților din ghiozdanul lui Șimon, eu îi făceam diferite rezumate. La istorie, geografie, anatomie, adică mai la toate materiile. Șimon nu era prost, dar era cam leneș. N-am răbdare să citesc, îmi zicea. Adorm. Așa că, țărane, dacă înainte de a intra în clasă cu drăcoaica - asta era doamna Averescu - îmi spui în două vorbe cum e cu sistemul nervos la om, ai două banane. Târgul era avantajos pentru mine din
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
rupturii de nivel“, al ieșirii din timp. Sunt mereu „în rețea“, cablat, preluat, „angajat“, dependent de drogul urgențelor... În loc să facem din animale spectre (lucrative) ale unor funeste pandemii, ar trebui să recuperăm ceva din virtuțile lor: din statica felinelor, din răbdarea, dinamismul flexibil și detenta câinilor, din calmul rumegătoarelor, din vocația înaripatelor de a se desprinde. Să fim „înțelepți ca șerpii și inocenți ca porumbeii“. Într-o lume judecată mereu, de puritani, pentru regresul ei în trivialitate ani mală, tocmai animali
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
răspunsul apare prompt în imediata vecinătate a întrebării, înțelepciunea se retrage, ironic, îndărătul unei ideologii. Câteva maxime de parcurs: A. Nici o datorie împlinită fără corolarul bucuriei. Sensul vieții nu trebuie resimțit drept corvoadă. B. Nici o suferință fără exercițiul corelativ al răbdării. Răbdarea e un mod eficient de a căuta sensul, de a-l aștepta. C. Nici o bucurie fără intuiția extatică a neantului supra luminos dindărătul ei. D. Balastul unei vieți nu poate dizolva sensul ei și nu trebuie disprețuit. El se
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
apare prompt în imediata vecinătate a întrebării, înțelepciunea se retrage, ironic, îndărătul unei ideologii. Câteva maxime de parcurs: A. Nici o datorie împlinită fără corolarul bucuriei. Sensul vieții nu trebuie resimțit drept corvoadă. B. Nici o suferință fără exercițiul corelativ al răbdării. Răbdarea e un mod eficient de a căuta sensul, de a-l aștepta. C. Nici o bucurie fără intuiția extatică a neantului supra luminos dindărătul ei. D. Balastul unei vieți nu poate dizolva sensul ei și nu trebuie disprețuit. El se lasă
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
proaspăt câștigate nu garantează succesul, nu te eliberează de tine însuți, de inerțiile și idiosincraziile proprii, de blocajul, greu de trecut, al firii tale. Într-un anumit sens, libertatea e mult mai solicitantă decât prizonieratul: îți trebuie imaginație, tenacitate, putere, răbdare, curaj. Trebuie, cu alte cuvinte, să-ți evaluezi co rect re sursele, să lucrezi cu sinele tău, să-l modelezi în pers pectiva scopurilor pe care ți le propui. Libertatea e, prin urmare, terenul de luptă al eului cu nelibertățile
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
nu vreau să încurajez inconștiența tonică, naivitatea vulnerabilă, nerealismul cronic. Pentru a reuși e nevoie, mai curând, de opusul acestor „calități“. E nevoie de simțul conjuncturilor (fără excese de „acomodare“), de pragmatism (fără abuzuri cinice), de încredere (fără credulitate), de răbdare (fără pasivități obediente), de ambiție (fără egolatrie), de orgoliu (fără vanitate), de tenacitate (fără încăpățânare și îndârjire), de curaj (fără temerități prostești), de concentrare asupra țintei (fără îndârjire). Nu zic că e simplu. Dar se poate! Cunosc tineri care au
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
decisive, că nici un preț nu e prea mare pentru cine vrea să se adape de la nețărmuritele sale competențe. Viciul de primă instanță al ipochimenului locvace este impolitețea. Nu se gândește nici o clipă dacă cei din sală mai au sau nu răbdare, dacă n-au obosit, dacă nu cumva mai au și alte treburi. Auditoriul e tratat, de fapt, ca o simplă masă de manevră; carne de tun anonimă, șeptel bun de jertfit. Mai grav e că vorbitorul egolatru disprețuiește, fără să
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
sine și fericit de sine nu trebuie inclus în nici o întreprindere dialogică; e pierdere de vreme. 2. Când ești înclinat să arunci asupra semenului tău o judecată morală definitivă. Simțul etic nu lucrează cu intransigențe, ci cu nenumărate pogorăminte, cu răbdare, precauție și iertare. Chiar așa? Chiar și când vorbim de criminali, hoți și lichele? Da, chiar așa! și chiar dacă a contempla dilematic asemenea cazuri e un soi de jertfă interioară, o investiție în alb, eventual nerentabilă. 3. Când te ocupi
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Bucovina și a intrării în serviciul imperial, precum și cunoștințele și înclinațiile sale în domeniul politicului, Balș solicita împăratului păstrarea sa în cadrul administrației centrale din capitala imperiului. Iosif al II-lea i-a făcut promisiuni și i-a cerut să aibă răbdare, deoarece situația tulbure din Țările Române era pe cale de a declanșa un alt război cu Poarta Otomană, iar în noile circumstanțele date de război s-ar putea impune recunoașterea drepturilor lui Balș în aceste țări. Deasemenea, împăratul i-a dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Clasa I este instruită de domnul Ioan Marcu, învățător provizoriu pe care l-am găsit prezent în clasă predând la aritmetică compunerea numerelor în cercul 1-10. Din felul predării și răspunsurile elevilor am constatat că propunătorul posedă tactul metodic și răbdarea unui bun învățător; iar elevii și-au însușit temeinic cunoștințele la acest obiect. Elevii sunt curați, voioși, atenți, sârguincioși și sănătoși”. În 1932 reușește la examenul pentru definitivat prin care i se acordă titlul de învățător definitiv începând cu 1
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
IV-a elevii au o citire cu o justă intonație, povestesc cu îndemânare. Mi-au povestit frumos și din cărțile citite la bibliotecă. Din felul cum a predat constat că învățătorul este stăpân pe metoda de predare, are tact și răbdare.” La lucru manual elevii erau învățați să facă împletituri din mlajă pentru coșuri, împletituri din paie pentru pălării și împletituri din sfoară pentru genți. La fiecare lecție avea în atenție latura practică, formarea deprinderilor practice, utile mai târziu în viața
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
reușind astfel o “dramatizare” a lecției. Așa cum afirmă și principiile didactice generale, în munca la catedră nu pot fi neglijate aspecte ce țin de latura exterioară de ținută și comportarea învățătorului care influențează latura formativ-educativă a elevului. Modest, cu multă răbdare și tact pedagogic, generos, bun organizator, cu grijă părintească pentru copii dar în același timp și exigent, sunt aspecte ale concepției social-pedagogice a învățătorului Marcu. În această privință personalitatea învățătorului Marcu constituie un model în care pregătirea științifică se îmbină
Un dascăl în memoria timpului by Mariana Tofan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91674_a_93225]
-
voievozi români: Mihai Viteazul. 8. Ultimul Constantin romanul Brâncovenilor Ileana Toma Descriere: Tragedia creștinilor ce au crezut în utopia descreșterii puterii otomane nu poate fi înțeleasă decât de alți trăitori ai unei utopii, cea comunistă. Romanul este o epopee despre răbdarea și iertarea creștină, despre încercarea de a rămâne tu însuți înconjurat de trădători și de a rezista existând ca popor printre puteri mari și nemiloase. În fața compromisului, acceptat pentru o eventuală supraviețuire, Brâncovenii aleg sublimul șiși mărturisesc marea lor iubire
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
ne va cuceri? Au făcut-o și alții, o bună bucată din istoria noastră, tot migratori de felul lor: goți, cumani, tătari, unguri, turci, ruși, care cu toții și-au rotunjit stăpâniri peste noi. Cu rușii n’am terminat Încă - avem răbdare - dar de ceilalți s’a ales o apă și un pământ. Ce noroc pe Burebista! Dacă n’ar fi fost incinerat, iar cenușa lui demult spălată, s’ar fi răsucit În groapă la auzul veștii că, pentru a ne alia
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
căreia aceia Îi rod poalele... deși există cineva care dăruiește dezinteresat, doar să aibă cui: Soarele. Acum mă grăbesc să-i Înapoiez inspiratei gazde jaloanele pe care mi le-a Împrumutat pentru aceste câteva minute; altminteri risc să-și piardă răbdarea prietenul care vrea să mă cinstească cu o vodcă... „Milenium“, 1 aprilie 2000, ora 15,50 53. De-a cârtița Societățile primitive folosesc pentru numele lor termenul care definește omul. O demonstrează și pe la noi o minoritate negricioasă. Dar În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Deci, gata Împănate cu amilază, grăunțele din gușa vrăbiei Îmi sunt pe plac. Dar să știți că eu nu mănânc orice, fiind - cum spuneți voi - fandosit și din alte motive, pe care ar fi bine să vi le Însușiți. Dar, răbdare o săptămână. Nu vreau să pierd trenul, căci ce e mai plăcut decât un week end cu Felis silvestris? „Meridian“, 9 februarie 2001, ora 12,46 19. Mă cheamă Moti. IV Să știți că am petrecut de minune cu verișoara
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
fondul... Se Înțelege că las deoparte atât dreptul la libera exprimare a opiniei cât și imposibilitatea existenței unui depozitar al adevărului absolut. Viața rubricii a fost, așadar, scurtă. Ideea a prins Însă, a fost continuată pe ascuns și, cu puțintică răbdare, cititorul va putea avea În mâini un volum intitulat chiar așa. Dar să revin la desfășurătorul cărții de față. Capitolul 1. „Antume“, adică difuzate Să mă recomand. Sunt chiar dracu’, acela care n’are nici o treabă cu recomandarea „crede și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
N’ar fi fost mai - și vă blestem din nou prin asta - creștinește să mă fi vândut pe când Încă nu eram, cerând cumpărătorului - pe care oricum l’aș fi răsplătit cu merișorul meu - să spună ce vrea și să aibă răbdarea de a mă aștepta? Dacă tot planificați, barem făceți-o mai inteligent, chiar dacă pare utopic. Utopic În ochii voștri cam „șpanchi“. Ah, nu! Mai cu iubire de aproape. Dar ce să mă mir? Nici pe voi nu vă puteți planifica
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]