8,777 matches
-
lucrări ale fiului acestuia, pictorul Alexandru Satmari. Karl Storck împreună cu asistentul său, Waibel, și un elev de-al său, Paul Focșeneanu, sculptase și frontonul central pentru Palatul Universității din București, întocmit în stil clasic și cioplit din piatră de Rusciuc. Relieful, distrus la numai 80 de ani de la construcția sa, în timpul bombardamentelor aeriene americane din 4 aprilie 1944, o prezenta pe Minerva încununând artele și științele. În scena centrală, Minerva întindea o cunună de lauri unei figuri alegorice cu o liră
Muzeul de Artă Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck () [Corola-website/Science/321875_a_323204]
-
Spitalului Municipal de Adulți Bârlad. Statuia îl reprezintă pe doctor în picioare cu o carte în mâna stângă, actul de fondare a clădirii spitalului în mâna dreaptă și câteva din publicațiile sale pe postament. Soclulea din marmură, este decorat în relief cu panouri realizate din cununi de lauri. În 1998, cu ocazia sărbătoririi a 150 de ani de activitate spitalicească în orașul Bârlad, Spitalul Municipal de Adulți Bârlad și Societatea Culturală "Al I. Cuza" din Bârlad au emis o medalie comemorativă
Constantin Codrescu (doctor) () [Corola-website/Science/321948_a_323277]
-
Ei puteau atunci pătrunde în valea Liri în spatele fortificațiilor Liniei Gustav. Misiunea era una dificilă: munții erau stâncoși, plini de bolovănișuri și tăiați de râpe și viroage. Săpatul de tranșee și gropi pe pământul stâncos era exclus, fiecare trăsătură de relief fiind expusă focului din partea punctelor înalte din jur. Nici viroagele nu erau bune, deoarece grozamele ce creșteau acolo, departe de a oferi camuflaj, fuseseră împânzite cu mine, capcane și sârme ghimpate. Germanii avuseseră trei luni să pregătească pozițiile defensive cu
Bătălia de la Monte Cassino () [Corola-website/Science/321929_a_323258]
-
materiei organice din substrat și a rezervelor de nutrienți din plante, acidificarea, incendierea și carbonizarea faunei din sol etc. Deci, degradarea terenurilor înseamnă o combinație de procese a căror efect cumulativ este distrugerea potențialului de resurse din epigeosistem (roca superficială, relief, sol, biomasa, rezervoare de apă ș.a.). Căile de degradare a terenurilor sunt multiple, dintre care amintim: Există două tipuri de eroziune a solului: Eroziunea solului este determinată de relația mutuală între erozivitatea agentului de eroziune și erodabilitatea suprafeței solului. Aceste
Degradarea terenurilor () [Corola-website/Science/321999_a_323328]
-
Anticipația", corector la "Adevărul", sau corector editorial la editura Hyperion. Pasionat de șah, a câștigat 12 premii la concursurile naționale. A luat parte la activitatea mai multor cenacluri literare și SF (la unele dintre ele numărându-se printre membrii fondatori): "Relief românesc", "Săgetătorul", "Nicolae Labiș", "1CAS", "Modul 13", "George Bacovia". "Luceafărul", "Solaris", "Marțienii". "Salonul Artelor", "Eroica", "Club A", "Arhitext", "Clubul Profesionist de Lectură", "Amurg sentimental", "Club Z", "Quasar", "Henry Coandă, "String", "Planetar", "Rătăcitorii" "Sigma", "Pi", "ProspectArt", "Armonii Baroq". Între 1981 și
Mihail Grămescu () [Corola-website/Science/321327_a_322656]
-
din tombac, reprezentând o stea puțin convexă, poleită cu aur, cu opt colțuri, formată din fascicule din cinci raze divergente șlefuite în fațete. Peste steaua de bază este amplasată o altă stea, care constă din fascicule din trei raze în relief, suflate cu argint, raza din centru fiind decorată cu granule. În centrul ordinului, în câmp emailat albastru, se află imaginea în relief, poleită cu aur, a Stemei de Stat a Republicii Moldova. Stema este înconjurată de o cunună din două ramuri
Ordinul de Onoare (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/321328_a_322657]
-
fațete. Peste steaua de bază este amplasată o altă stea, care constă din fascicule din trei raze în relief, suflate cu argint, raza din centru fiind decorată cu granule. În centrul ordinului, în câmp emailat albastru, se află imaginea în relief, poleită cu aur, a Stemei de Stat a Republicii Moldova. Stema este înconjurată de o cunună din două ramuri de palmier, suflate cu argint. Diametrul ordinului este de 45 mm. Ordinul are pe revers un ac de siguranță cu care se
Ordinul de Onoare (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/321328_a_322657]
-
interioare cu motive abstract-geometrice. Pe ușorul stâng, în partea de jos, apar patru semne mărunte, două cruci și două stele în cinci colțuri, ce ar putea fi însemne de meșteri. Biserica este încinsă pe din afară de un brău sculptat în relief, cu treceri atente de pe o bârnă pe alta. În fața bisericii stă o clopotniță pe patru stâlpi.
Biserica de lemn din Cârstieni () [Corola-website/Science/321347_a_322676]
-
30 mm/lună. Mareele au amplitudinea de 1,3 metri. Fauna regiunii este neobișnuit de bogată pentru Groenlanda. Aceasta se datorează mai multor factori, cum ar fi disponibilitatea de apă care nu îngheață chiar și în timpul iernii, protecția asigurată de relieful înalt împotriva vânturilor, și terenul relativ fertil. Animalele terestre includ boul moscat, vulpea arctică, un mic mamifer înrudit cu nevăstuica, iepurele de munte și lemmingul. Renul și lupul arctic au trăit în zonă, dar au dispărut din zonă la începutul
Scoresby Sund () [Corola-website/Science/321425_a_322754]
-
de Caracușenii Vechi, la stînca lui Ciuntu și la intrarea în Corjeuți, în defileul Tiglau. De la înălțimea stîncilor de sus, Lopatnicul se vede ca un fir de argint ce strălucește și șerpuiește prin smaraldul ierburilor și al pîlcurilor de flori. Relieful montan cu pante inundate de flori sălbatice iți lasă impresia că te afli în apropiere de Carpați sau de munții Dobrogei. De-a lungul veacurilor băștinașii au compus mai multe cîntece și legende închinate acestor locuri pitorești și pline de
Râul Lopatnic () [Corola-website/Science/321449_a_322778]
-
bolților și din cărămidă aparentă până la cornișă. Fațada bisericii este împărțită de trei brâie de cărămizi smălțuite. Sub cornișă se află o friză formată din trei rânduri de discuri smălțuite, în culorile verde, galben, brun și vișiniu, cu desene în relief (capete de zimbru, sirene, lei, grifoni, balauri încolăciți, stele etc.), intercalate cu butoni mici triunghiulari, iar sub friză sunt două rânduri de ocnițe, două ocnițe din partea superioară corespunzând uneia din partea inferioară. Absidele laterale sunt decorate cu firide oarbe alungite până la
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
m, însă pe întreg teritoriul rezervației predomină înălțime de 40-60 m. Altitudinea luncii Prutului variază între 43 și 64 m. Rezervația „Pădurea Domnească” este amplasată în lunca râului Prut și este unică prin biodeversitatea ei, tipurile de soluri și vegetație, relief. Scopul ei principal este păstrarea celor mai reprezentative păduri de luncă și conservarea unor specii și comunități de plante și animale rare, restabilirea biodeversității celor mai caracteristice fitocenoze. Este cea mai bătrână pădure din ținut și una din cele mai
Pădurea Domnească () [Corola-website/Science/316417_a_317746]
-
tindă. Planul construcției se desfășoară de la vest la est și este împărțit între pridvor, tindă, naos și altar. Pridvorul este spațios, mărit într-o etapă ulterioară cu suprafața dublă celei inițiale. Printr-un portal original, cu funii groase scoase în relief, se trece spre tinda femeilor. De aici, se trece prin încă un portal în naos sau biserica bărbaților. Aceasta este cea mai încăpătoare dintre încăperi, acoperită cu o boltă de lemn. Trecerea spre altarul îngust, terminat în cinci laturi, se
Biserica de lemn din Olteanca-Chituci () [Corola-website/Science/322366_a_323695]
-
de rândunică. Turnul este ridicat scurt peste tindă, foarte probabil într-o etapă ulterioară. Planul construcției se desfășoară de la vest la est și este împărțit între pridvor, tindă, naos și altar. Printr-un portal original, cu funii groase scoase în relief, se trece spre tinda femeilor. De aici, se trece prin încă un portal în naos sau biserica bărbaților. Aceasta este cea mai încăpătoare dintre încăperi, acoperită cu o boltă de lemn. Trecerea spre altarul îngust, terminat în cinci laturi, se
Biserica de lemn din Olteanca-Sânculești () [Corola-website/Science/322380_a_323709]
-
Batimetria este o ramură a hidrometriei care se ocupă cu măsurarea adâncimii apei în mări, lacuri și râuri pentru a determina relieful subacvatic. Cu alte cuvinte, batimetria este opusul hipsometriei. Denumirea provine din limba greacă: βαθύς ("bathus"), „adâncime” și μέτρον ("metron"), „măsurare”. Întocmirea hărților fundului de mare se face într-un mod standardizat, pe baza unui cod de culori stabilit printr-un
Batimetrie () [Corola-website/Science/322419_a_323748]
-
și Organizației Hidrografice Internaționale și de care se ocupă GEBCO (General Bathymetric Chart of the Oceans). În termeni uzuali, procesul de măsurare a adâncimilor se mai numește și ridicare batimetrică și cuprinde ansamblul lucrărilor de măsurare, calcul și reprezentare a reliefului subacvatic al unei zone. În acest scop se urmăresc și se determină un număr suficient de puncte pe suprațata apei, judicios alese ca număr și poziție, în funcție de scara planului ce se va redacta și precizia urmărită. Măsurătorile adâncimii apei denumite
Batimetrie () [Corola-website/Science/322419_a_323748]
-
suficient de puncte pe suprațata apei, judicios alese ca număr și poziție, în funcție de scara planului ce se va redacta și precizia urmărită. Măsurătorile adâncimii apei denumite și sondaje constituie problema de bază a lucrărilor hidrografice cu scopul de a determina relieful subacvatic, adică a denivelărilor unui bazin hidrografic. Relieful în topografie se definește ca fiind totalitatea neregularității naturale a terenului. Reprezentarea reliefului în plan se realizează de regulă, prin curbe de nivel. Curba de nivel se definește ca fiind locul geometric
Batimetrie () [Corola-website/Science/322419_a_323748]
-
ca număr și poziție, în funcție de scara planului ce se va redacta și precizia urmărită. Măsurătorile adâncimii apei denumite și sondaje constituie problema de bază a lucrărilor hidrografice cu scopul de a determina relieful subacvatic, adică a denivelărilor unui bazin hidrografic. Relieful în topografie se definește ca fiind totalitatea neregularității naturale a terenului. Reprezentarea reliefului în plan se realizează de regulă, prin curbe de nivel. Curba de nivel se definește ca fiind locul geometric al punctelor care au aceeași cotă, iar cota
Batimetrie () [Corola-website/Science/322419_a_323748]
-
urmărită. Măsurătorile adâncimii apei denumite și sondaje constituie problema de bază a lucrărilor hidrografice cu scopul de a determina relieful subacvatic, adică a denivelărilor unui bazin hidrografic. Relieful în topografie se definește ca fiind totalitatea neregularității naturale a terenului. Reprezentarea reliefului în plan se realizează de regulă, prin curbe de nivel. Curba de nivel se definește ca fiind locul geometric al punctelor care au aceeași cotă, iar cota unui punct reprezintă distanța pe verticală între o suprafață de nivel zero și
Batimetrie () [Corola-website/Science/322419_a_323748]
-
resprezintă o unitate fizico-geografică a României. Se află în Masivul Dobrogei de Nord, la est de văile Telița și Valea Adâncă, paralel cu Dunărea. Unitățile de relief vecine sunt: Podișul Niculițelului în partea de nord-vest, Depresiunea Nalbant în partea de sud și vest, Delta Dunării la nord și est. În partea de sud-est, se prelungesc spre Sistemul lagunar Razim-Sinoe prin intermediul unei zone mai domoale, cunoscută în literatura
Dealurile Tulcei () [Corola-website/Science/316826_a_318155]
-
Peștera Cioclovina) și eneolitic (așezarea de pe Vârful Țâfla). Însă, cele mai multe dovezi ale existenței oamenilor în arealele înalte ale platformei aparțin perioadelor preromană și romană. Această situație se datorează atât poziției geografice în ansamblul regional carpatic, cât și caracteristicilor locale ale reliefului: multitudinea culmilor prelungi, a platourilor și a formațiunilor calcaroase. În acest context nu pot fi omise condițiile climatice favorabile, manifestate prin efecte de foehn și adăpost, hidrografia, vegetația forestieră etc. În prezent se remarcă o densitate mare a așezărilor permanente
Platforma Luncanilor () [Corola-website/Science/316828_a_318157]
-
de la Piatra Roșie, Cioclovina, Costești Deal, Ludeștii de Sus și o parte a satului Grădiștea de Munte - fie în cadrul unor văi - Luncani, pe valea omonimă, și un nucleu al satului Grădiștea de Munte amplasat pe Valea Grădiștei. Spre Depresiunea Hațegului, relieful fiind mai fragmentat are rol limitativ. Cu toate acestea el constituie suportul așezărilor Fizești, Federi și Ohaba Ponor amplasate pe versanții înclinați ai platformei de eroziune neafectați încă de alunecări sau pe podurile etajate ale unor fragmente de terase. Aici
Platforma Luncanilor () [Corola-website/Science/316828_a_318157]
-
m până la 900-950 m altitudine, excepție făcând doar satele Costești Deal și Ludeștii de Sus, care urcă până la 1.100 m. Sălașele, grajdurile, fânarele și colibe utilizate numai pe timpul verii sunt prezente până la 1.250 m altitudine. Caracteristicile restrictive ale reliefului au făcut ca în prezent toate satele din regiunea studiată să dispună de un număr redus de locuitori, acestea fiind grupate pe trei categorii: foarte mici (sub 100 loc.), mici inferioare (100-250 loc.) și mici superioare (250-500 loc.). Instabilitatea reliefului
Platforma Luncanilor () [Corola-website/Science/316828_a_318157]
-
reliefului au făcut ca în prezent toate satele din regiunea studiată să dispună de un număr redus de locuitori, acestea fiind grupate pe trei categorii: foarte mici (sub 100 loc.), mici inferioare (100-250 loc.) și mici superioare (250-500 loc.). Instabilitatea reliefului, suprafețele reduse cu pantă moderată, platourile dispersate teritorial și separate de diferențe altimetrice apreciabile nu au permis constituirea unor mari sate cu structură adunată. Ca urmare, pe Platforma Luncanilor sunt predominante satele risipite, cu textură neregulată, cu gospodăriile situate fiecare
Platforma Luncanilor () [Corola-website/Science/316828_a_318157]
-
Este cel mai superficial și mai voluminos dintre mușchii umărului. Are formă triunghiulară, cu baza în sus și vârful în jos, și acoperă articulația scapulohumerală anterior, posterior, superior și lateral. El dă forma rotunjită a umărului, formând în partea laterală relieful lui. Este un mușchi cărnos, gros cu fibrele convergente inferior. După origine și direcția fibrelor mușchiul deltoid este format din trei porțiuni: porțiunea claviculară sau anterioară ("Pars clavicularis musculi deltoidei"); porțiunea acromială sau mijlocie ("Pars acromialis musculi deltoidei"); porțiunea spinală
Mușchiul deltoid () [Corola-website/Science/316877_a_318206]