9,019 matches
-
fac pacientul să tresalte și chiar să refuze continuarea examinării. Aceste puncte hipersensibile, de obicei simetrice, sunt cunoscute sub denumirea de „tender points", conform literaturii de specialitate românești [131, 132]. ARA (American Rheumatologist Association) recunoaște Însă că există o controversă semantică Între „tender points” și „trigger points”. În fibromialgie punctele trebuie să fie sensibile la o presiune de 4 kg/cm, caz În care se numesc „tender points”și durerea nu iradiază. În cazul „punctelor sensibile” creșterea tensiunii În grupul muscular
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
104). Semnificația adjectivului este cea obișnuită, acesta actualizând valoarea [+ universal, distributiv, nedefinit]. Substantivul însă realizează, în context, o concretizare metonimică a sensului lexical. Grupurile nominale de acest tip exprimă generalitatea și varietatea calitativă, situându-se, mai degrabă, pe o scală semantică a calității: Ignoranța nu e, cum par să creadă unii [...], o condiție a mântuirii. E drept, nici savantlâcul. Dar nu orice ["fel de, manifestare de"] candoare duce în Rai, și sunt momente când precaritatea inteligenței poate anula și bunele intenții
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
mila de sine și reflectează, din când în când, la tine însuți așa cum ai reflecta asupra altuia (idem: 194 și în CLRA) un om oarecare "neînsemnat, fără importanță" (GALR, ib.). Adjectivul oarecare, postpus grupului nominal, poate exprima nedefinirea. Această utilizare semantică este mai limitată, fiind înregistrată, preponderent, în texte cu caracter științific: Viteza de propagare a radiației optice într-un mediu oarecare (E. Poll, Fizică: 86) un punct oarecare al dioptrului diferit de vârful V' (idem: 94) Intensitatea în punctul P
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
construcției și de structura internă a grupului nominal. (a) În limba actuală, articolul nehotărât (sg. nominativ-acuzativ un, o) însoțește adesea grupul nominal în contextele în care, în mod obișnuit, acesta s-ar utiliza fără determinant. Grupul nominal primește o interpretare semantică intensională, iar articolul este, mai degrabă, un cuantificator nedefinit. Astfel, este cunoscută tendința de a utiliza superfluu articolul nehotărât sg. (inițial după model francez și german, vezi Iordan 1948: 295, 441; ulterior și după model englez) și pl., pe lângă substantive
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
se exprimă însușiri pozitive sunt astăzi în extindere: Ești o drăguță (Avram [1986] 1997a, ib.; vezi și Vasiliu 1987), Sunteți niște elegante etc. (b) Grupul nominal cu articol nehotărât superfluu poate include, pe lângă substantiv, diverși constituenți strâns legați sintactic și semantic de acesta: modificatori restrictivi (cu rol de categorizare, care participă semantic la denotația întregului grup nominal), cuantificatori, constituenți cu rol de complinire sintactico-semantică a substantivului etc. Structurile de acest tip apar atât în poziție sintactică predicativă (vezi supra (a)), cât
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
Avram [1986] 1997a, ib.; vezi și Vasiliu 1987), Sunteți niște elegante etc. (b) Grupul nominal cu articol nehotărât superfluu poate include, pe lângă substantiv, diverși constituenți strâns legați sintactic și semantic de acesta: modificatori restrictivi (cu rol de categorizare, care participă semantic la denotația întregului grup nominal), cuantificatori, constituenți cu rol de complinire sintactico-semantică a substantivului etc. Structurile de acest tip apar atât în poziție sintactică predicativă (vezi supra (a)), cât și în poziție argumentală (complement, grup nominal aflat în recțiunea unei
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
Frâncu 1984; Avram [1986] 1997a, ib.) sau în fața adjectivului pronominal de identitate (după model francez, vezi Iordan 1948: 320-321, 329; Frâncu 1984; Avram [1986] 1997a, ib.). Fenomenul este în extindere. Utilizarea articolului, în aceste contexte, este, de multe ori, nejustificată (semantic): nu există o altă soluție [în loc de altă soluție] (CORV: 241 și în CLRA) vreau să vă mai dau un alt exemplu [structură redundantă, corect să vă dau alt exemplu sau să vă mai dau un exemplu] (IVLRA: 33 și în
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
șansă [nume predicativ] (IVLRA: 56 și în CLRA). Construcția este, probabil, rezultatul unei recategorizări și anume al schimbării statutului categorial al articolului nehotărât, prin degramaticalizarea acestuia în vecinătatea numeralului 3. 2.4. Modificatori cu semnificație cantitativă Anumite adjective se aseamănă semantic cu termenii cuantificatori. Ele nu formează însă grupuri cuantificate, ci au, mai degrabă, rol de modificatori ai grupului nominal în care apar, fiind purtători ai unei predicații semantice de tip cantitativ. 2.4.1.Cuantificatorul universal tipic, și anume adjectivul
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
numeralului 3. 2.4. Modificatori cu semnificație cantitativă Anumite adjective se aseamănă semantic cu termenii cuantificatori. Ele nu formează însă grupuri cuantificate, ci au, mai degrabă, rol de modificatori ai grupului nominal în care apar, fiind purtători ai unei predicații semantice de tip cantitativ. 2.4.1.Cuantificatorul universal tipic, și anume adjectivul pronominal tot, alternează cu diverse adjective cvasisinonime (complet, global, integral, total). Ele indică faptul că referentul substantivului este conceptualizat ca ansamblu. Să se compare: tot volumul schimburilor comerciale
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
apare cu această valoare în limbajul medical: alimente bogate în grăsimi ["care conțin multe grăsimi"] (M. Hîrșu, M. Benguș, Colesterolul: 19); analog este utilizat antonimul sărac: legume sărace în săruri minerale ["care conțin puține săruri minerale"]. Structura diferă sintactic și semantic de cele precedente: adjectivul și grupul prepozițional următor formează o grupare, care, ca ansamblu, este purtătoarea predicației semantice cantitative. 2.6. Cuantificatori substantivali 2.6.1. Cuantificarea grupului nominal se poate realiza prin combinarea acestuia cu substantive (vezi interpretarea în
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
Benguș, Colesterolul: 19); analog este utilizat antonimul sărac: legume sărace în săruri minerale ["care conțin puține săruri minerale"]. Structura diferă sintactic și semantic de cele precedente: adjectivul și grupul prepozițional următor formează o grupare, care, ca ansamblu, este purtătoarea predicației semantice cantitative. 2.6. Cuantificatori substantivali 2.6.1. Cuantificarea grupului nominal se poate realiza prin combinarea acestuia cu substantive (vezi interpretarea în GALR II: 87-88) care exprimă o semnificație cantitativă (nedefinită, globalizantă sau partitivă) și care pot fi, la rândul
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
variație liberă: doi din trei români sau un român din trei, un taximetrist din zece etc. 2.7.2. Unele structuri partitive tind să se apropie de statutul unui clișeu sintactic, fiind preferate grupului nominal necuantificat și utilizate oarecum nejustificat (semantic). De ex.: una din[tre] cele mai importante caracteristici ale psihogenezei este caracterul său sistematic (M. Halmaghi, Psihologie: 6) [preferabil o caracteristică importantă, dat fiind că nu se face referire la alte caracteristici ale psihogenezei]. Fenomenul se manifestă în limbajele
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
unor formații, care, indiferent de proveniența lor (creații inerne, împrumuturi, calcuri după model străin), sunt analizabile sau semianalizabile în română, astfel încât structura lor internă poate fi recunoscută total sau numai parțial (FC I: X-XI). Compusele de acest tip sunt analoge (semantic, iar uneori și formal) grupurilor nominale cuantificate, elementul de compunere tematică având rol de cuantificator. Analogia este mai clară la substantive: biprismă [= două prisme] - Biprisma Fresnel. Dispozitivul este format din două prisme identice (E. Poll, Fizică: 116) microforme [= forme mici
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
care sunt adjective categoriale, cuantificarea substantivului este numai indirectă, elementul tematic fiind asociat unui adjectiv care încorporează formal substantivul: biatomic (FC I: 169, 190) - moleculă biatomică "formată din doi atomi" (DEX2 s.v.). La unele formații, semianalizabile, substantivul este încorporat doar semantic: (lumină) monocromatică "de o singură culoare" (E. Poll, Fizică: 116-117) bilateral "pe ambele laturi", monolateral "pe o singură latură" - (terasele) se pot forma de-o parte și de alta a râului (bilateral) sau doar de o singură parte (monolateral) (S.
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
în asociere cu statina, în caz de valori sever crescute ale colesterolului (M. Hîrșu, M. Benguș, Colesterolul: 29). 5. CONCLUZII 5.1. Analiza materialului de limbă pune în evidență varietatea sintactico-semantică a grupurilor nominale cuantificate (sau care includ constituenți apropiați semantic de cuantificatori) și diversitatea tendințelor care se manifestă în aceste structuri, în perioada actuală, comparativ cu structurile verbale, adjectivale sau adverbiale, mai puțin diversificate și mai stabile. 5.2. Unele tendințe mai vechi, referitoare la structura internă a grupurilor sintactice
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
adverbiale cuantificate prin adverbe antepuse (legate cu sau fără prepoziție (4.3, 4.4). În tiparele de acest tip sunt, uneori, atrași termeni cu semnificație intrinsecă noncantitativă, dar utilizați contextual cu sens cantitativ. De asemenea, crește inventarul compuselor tematice asemănătoare semantic (uneori și formal) grupurilor nominale cuantificate (3). Anumite construcții, foarte frecvente, tind să devină clișee (2.6.1, 2.7.2). 5.4. Un fenomen contemporan, anterior perioadei strict actuale, dar semnalat și descris doar recent, este adverbializarea articolului nehotărât
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
recent, este adverbializarea articolului nehotărât un, în fața anumitor numerale. Construcția se extinde astăzi, în uz, și se diversifică sub aspectul organizării sintactice interne (2.3.3). 5.5. Unele construcții sunt utilizate în variație liberă, având în alcătuire constituenți cvasiechivalenți semantic: numerale multiplicative sau numerale adverbiale (2.1.2), cuantificatori sau modificatori adjectivali cvasisinonimi cu termenii cuantificatori (2.4), adjective cantitative sau corespondentele substantivale ale acestor adjective (2.6.2). De asemenea, se află în variație liberă diverse construcții nominale cu
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
din care fac parte, fiind selectați și în contextele specifice altor cuantificatori sau în contextele în care (la nominativ-acuzativ) ar fi fost posibilă absența determinării. Criteriul morfologic - rolul de marcă flexionară a cazului - prevalează, astfel, în raport cu criteriul sintactic și/sau semantic, în selecția cuantificatorilor/determinanților (2.2.1-2.2.2, 2.3.1.2). Cuantificatorii pronominali cu formă de genitiv-dativ (fiecărui, oricărui, tuturor etc.) par a fi utilizați mai frecvent în registrul cult decât în celelalte varietăți ale limbii (2.2
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
de variante verbale cu alegere liberă. În cele mai multe situații, n-am oferit subiecților contexte lungi, propoziționale, ci contexte scurte, din care să reiasă numai modul, timpul, numărul și persoana verbului, așteptând (și primind uneori) de la subiecți eventuale comentarii privind diferențele semantice pe care le simt între cele două forme. Subiecților li s-a spus de la început că nu sunt supuși unui test și că trebuie să aleagă varianta/variantele pe care o/le folosesc de obicei, fără să se gândească la
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
el răzuie − numai forma răzuiește este înregistrată în ambele ediții ale DOOM-ului: 29 subiecți au optat pentru forma răzuiește, 14, pentru răzuie și 13 ar folosi ambele forme; ● el reanimă/el reanimează − forme aflate în variație liberă (fără specializare semantică) în ambele ediții ale DOOM-ului: 28 subiecți au ales forma reanimează, 19, forma reanimă și 9 subiecți au subliniat ambele variante; dintre cei din ultima categorie, doi subiecți au sesizat o diferențiere semantică a celor două forme: unul a
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
aflate în variație liberă (fără specializare semantică) în ambele ediții ale DOOM-ului: 28 subiecți au ales forma reanimează, 19, forma reanimă și 9 subiecți au subliniat ambele variante; dintre cei din ultima categorie, doi subiecți au sesizat o diferențiere semantică a celor două forme: unul a precizat contextele "reanimează un bolnav", dar "reanimă atmosfera", iar celălalt a notat numai că le-ar folosi în contexte diferite; ● el se străduiește/el se străduie − DOOM1 accepta numai se străduiește, DOOM2 acceptă variația
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
ale DOOM-ului: 32 de vorbitori au ales forma voia, 19, forma hibridă vroia și 5 subiecți au subliniat ambele forme. 5. CÂTEVA DATE OBȚINUTE PRIN STUDIUL CORPUSULUI În CLRA6 am urmărit două tipuri de fapte lingvistice: existența unei specializări semantice a variantelor verbale pentru care unii dintre subiecții anchetelor au notat contexte diferite (învârte/învârtește, reanimă/reanimează, ciocăne/ciocănește 7) și extinderea variantelor i-ar displace, s-ar complace și vroia − variante considerate, inițial, greșeli grave și față de care norma
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
bani se învârt la ora actuală în "industria manelelor"? ("Capital"), Lumea toată a început să se învârtă în jurul acestei probleme ("Capital"), Mă învârt în jurul cozii (G. Liiceanu, U.I.). Nici pentru variantele de prezent ale verbului a reanima intuiția diferenței semantice nu e confirmată. E drept însă că, în textele avute în vedere, ocurențele sunt doar două: o formă de prezent slab − Avem nevoie de un înger păzitor care să reanimeze instinctul libertății (A. Pleșu, Despre îngeri) − și una de prezent
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
hibride; IVLRA: 10 forme de tipul voia și 6 forme hibride. 6. CONCLUZII Concluziile acestei cercetări privesc, pe de o parte, diferențele dintre indicațiile din DOOM și preferințele vorbitorilor privind anumite forme verbale, iar, pe de altă parte, relevanța diferențelor semantice indicate de subiecții anchetelor, comparate cu ceea ce oferă corpusul de română actuală. 6.1. Analiza rezultatelor celor două anchete lingvistice arată că, pentru cele mai multe dintre variantele incluse în aceste anchete, soluția pentru care a optat DOOM2 (păstrarea normei din DOOM1
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
în variație liberă cu paradigma tipică a verbului a voi, a paradigmei hibride de imperfect − vroiam, vroiai, voia, vroiam, vroiați, vroiau −, frecventă atât în uzul "specialiștilor", cât și al "nespecialiștilor". 6.2. Verificarea sugestiilor unora dintre subiecții anchetelor în privința diferențierii semantice a unor verbe nu a condus la rezultate notabile. Dacă există această tendință de diferențiere, ea este încă la nivelul uzului individual sau al uzului unei colectivități, și nu se reflectă în limba standard. În privința variantelor învârte și învârtește, am
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]