11,425 matches
-
turburări studențești În noiembrie 1874 într-una din sălile Universității era instalată școala preparatoare de bacalaureat. Într-o bună dimineață un coleg comunică elementelor militante, printre care mă număram, cum că se pune la cale dezvelirea statuii lui Mihai Viteazul. Statuia lui Mihai, așezată pe soclul ei, era învăluită într-un sac de pânză, iar ziua inaugurării, fixată de mai multe ori, fusese întotdeauna amânată. În public circulau mai multe versiuni: ba că guvernul nu îndrăznea să se împotrivească Turciei, care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pe cele două imperii conservatoare din centrul Europei: Germania și Austro-Ungaria. toate conferințele venea lume foarte multă. Deci conspiratorii, spre a nu fi observați, trebuiau să se amestece cu publicul conferinței; apoi, ieșind deodată cu acesta, să se repeadă asupra statuii și să-i scoată sacul din cap. Planul fusese studiat o săptămână întreagă. Toată grija noastră era cum să ne ferim de unicul sergent de stradă care păzea postul. Tot felul de soluțiuni erau date și încă nu se hotărâse
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
desfășurare neobicinuită de forțe polițienești. În dosul Universității numeroși sergenți de oraș, în cele două curți din dreapta și din stângă Universității, alte forțe polițienești, pe strada Colței jandarmi călări, pe bulevard numeroși sergenți de oraș sub comanda tistului Sarandi, în jurul statuii și pe trotuarul grădinii botanice agenți secreți și bătăuși.13 Pe la ora 4 publicul începe să iasă în valuri de la conferință și noi dimpreună cu publicul. Pe peron ne grupăm coloana de asalt și ne repezim. Atâta neobicinuită desfășurare de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
eveniment. Coloana de asalt se repede în cap cu Vasilache Lambru, fratele d-lor George și St. Lambru. Bătăușii se reped și bătălia începe. Ca întotdeauna victoria a rămas de partea forței organizate. Vasilache Lambru a putut ajunge până la piedestalul statuii pe care s-a încercat în zadar ca să-l urce, însă o mână viguroasă l-a înșfăcat de pantaloni și l-a dat jos. A urmat o scurtă bătălie între agenți, polițiști și studenți. Dl. Trandafir Djuvara, actual ministru plenipotențiar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în public și în rândurile tineretului, mai ales, era un sentiment complex, un fel de eclectism compus din liberalism, democratism și patriotism. Era principiul negației față de cârmuitori sub toate formele și fără nici o cercetare. anul 1874 229 14. Manifestația din jurul statuii lui Mihai Viteazul, de la 3/15 noiembrie 1874, fusese inspirată, evident, de liberali, care urmăreau să creeze o stare de animozitate și neîncredere față de guvernul conservator, în preajma luptelor care se intensificau acum în vederea răsturnării acestuia. Procesul elevilor „culpabili de ultragiu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cuvântul fusese scrisă de un grup de literați din cercul Revistei contimporane: Petre Grădișteanu, Nicolae Țincu, M. Zamphirescu, Oscar Eliat, Ciru Oeconomu, Al. Lara; era inspirată de evenimente la ordinea zilei (printre care, de pildă, amânarea de neînțeles a inaugurării statuii lui Mihai Viteazul), slujind, totodată, campaniei de răsturnare a guvernului conservator Lascăr Catargiu, campanie inițiată de grupările liberale (de altfel subtitlul revistei era Ambițul Frosei, personajul feminin evocat fiind consoarta prim-ministrului). Revista a avut într-adevăr succes, înregistrând un
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1875. 67. Ana (Anica) Davila (1836-1874), născută Racoviță, nepoată a lui Dinicu Golescu, murise accidental, la 13/25 ianuarie 1874, în laboratorul de la spitalul Colțea al soțului său, medicul Carol Davila, luând din greșeală o doză de stricnină în loc de chinină. Statuia care i s-a ridicat în curtea Azilului Elena Doamna din Cotroceni (Șoseaua Panduri nr. 90) - a cărei directoare era - există și astăzi (1987). Ziarele guvernamentale exaltează succesul guvernului, iar Pressa lui Vasile Boerescu, ministrul de Externe, consideră ca o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Vernescu, Ion Ghica, Ion Câmpineanu, N. Fleva, Eugen Stătescu, Lambru Vasilescu, Al. Crețescu, Al. Golescu, dr. P. Iatropolu, Al. Băicoianu, Al. Lupașcu. Iar în comitetul de control: D. Sturdza, D. Cariagdi, I.C. Brătianu, D. Cornea. Ziarele din Paris anunță că: Statuia lui Napoleon I a fost înălțată în vârful Coloanei Vendome de pe piața cu același nume. Lucrarea a durat de dimineață până seara în amurg. Pantazi Ghica, fratele lui Ion Ghica, publică în Românul o scrisoare de s chisă către Mircea
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
păstra acolo ca o vecinică dovadă a vitejiei armatei românești. Drapelul se va așeza deocamdată în Arsenal, până se va hotărî definitiv locul unde are să se păstreze. Iară tunurile luate de la vrăjmaș, două se vor așeza de ambele părți ale statuii lui Mihai Viteazul. Umbra măreață a gloriosului Domn va vedea astfel că oștenii români au rămas până astăzi fii ai eroilor de la Călugăreni. Cel d-al treilea tun se va așeza înaintea marelui corp de gardă de la Palatul domnesc, pentru
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
vânători); locotenentul Călinescu N.; sublocotenentul Dănescu (15 dorobanți); 15 ofițeri răniți.127 La Grivița, armata română (14 dorobanți și 2 vânători) a cucerit de la turci 3 tunuri. Printr-un ordin de zi, Domnitorul hotărăște ca două să fie așezate lângă statuia lui Mihai Viteazul, iar unul lângă corpul de gardă de la palatul princiar. În seara de 11 septembrie a sosit în Capitală drapelul luat de cavaleria română de la cerchezi.128 Sosesc și cele trei tunuri luate de la turci. Sunt debarcate în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
gardă de la palatul princiar. În seara de 11 septembrie a sosit în Capitală drapelul luat de cavaleria română de la cerchezi.128 Sosesc și cele trei tunuri luate de la turci. Sunt debarcate în gara Târgoviștea și aduse pe Podul Mogoșoaiei până la statuia lui Mihai. Acolo așteaptă Doamna Elisabeta, care a prezidat instalarea tunurilor, în mijlocul unei mulțimi enorme și a unei mari însuflețiri. Cel de-al treilea tun a fost dus la Palat. Tunurile erau însoțite de sublocotenentul Hartel 129. Doamna îi oferi
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
17. „Paparudele“, Ghimpele, an. XIII, nr. 11, 30 aprilie 1872, pp. 2- 3. Din Ghimpele de la 28 mai: jocui mincei al marelui prusac 18 N-o mai reproduc, dar titlul spune destul. Tot din Ghimpele: ieri și azi Dedicațiune unei statuie Când fuseși adusă-n țară Totul părea primăvară Ș-auzeai voci românești: — Să trăiești! — Să trăiești! Dar vântul pe cer se-ntinse Negura țara coprinse Ș-o cobe jelește azi: O să cazi! — O să cazi! Ieri când era sita nouă Vedeai
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
O ia, muter ia! O ia, fater ia!... .............................. Romun es pun, nimic sis Ce io fagut la ei râs; Valahai eș baradis! Io împogățit Cum nici nu ghintit! Ioan P. Bancov 20 414 addenda 19. „Ieri și azi. Dedicațiune unei statuie“, Ghimpele, an. XIII, nr. 17, 11 iunie 1872, p. 1. 20. Ioan P. Bancov, Cum cântă neamțul în România, Ghimpele, an. XIII, nr. 36, 22 oc tombrie 1872, p. 3 (poezia are în total șase strofe). Din Telegraful: gașpar-vodă Țara
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Colentina 178; Colțea 20, 178, 261, 270; de copii 174, 178; Filantropia 178; israelit 178; materni tate 178; Mărcuța (ospiciu) 178; Pantelimon 178, 197, 198; penitenciarului 178 Splaiul Independenței: 50 Stadt Pesth (Orașul Pesta) (cafeneaua; grădina; café-chantant-ul; hotelul): 118, 138 statuia: lui I.C. Brătianu 127; Anei Davila 270; lui Gh. Lazăr 124; lui Mihai Viteazul 124, 200, 214-216, 219, 227229, 234, 376, 377 Stavri (grădina): 139, 303, 379, 417 strada (ulița): Academiei 124-127, 130, 135, 148, 166, 168, 228, 398; Grigore
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Întâiul congres al presei 184 anul 1872 192 Liberalismul epocii 192 Moartea lui Ion Heliade-Rădulescu și a lui Dimitrie Bolintineanu 196 Diverse 198 anul 1873 200 Apele de la Văcărești 200 [Circul Suhr] 202 Moartea prințului Alexandru Cuza 204 [Diverse] 213 Statuia lui Mihai Viteazul 214 [Teatrul] 216 anul 1874 219 [Diverse] 219 Statuia lui Mihai Viteazul cauză de turburări studențești 227 Oameni noi 230 „Revista“ la Teatrul Național 232 anul 1875 236 Vestitele alegeri din 1875 240 Coaliția de la Mazar-pașa 243
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lui Ion Heliade-Rădulescu și a lui Dimitrie Bolintineanu 196 Diverse 198 anul 1873 200 Apele de la Văcărești 200 [Circul Suhr] 202 Moartea prințului Alexandru Cuza 204 [Diverse] 213 Statuia lui Mihai Viteazul 214 [Teatrul] 216 anul 1874 219 [Diverse] 219 Statuia lui Mihai Viteazul cauză de turburări studențești 227 Oameni noi 230 „Revista“ la Teatrul Național 232 anul 1875 236 Vestitele alegeri din 1875 240 Coaliția de la Mazar-pașa 243 Acțiunea și agitația opoziției 264 Convențiunea comercială cu Austro-Ungaria 270 anul 1876
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
avut nici un accent nou, excepție cuvîntul Elenei Pătrășcanu Veakis, ascultată cu încordare de toți cei prezenți, și nu doar din elementară politețe! După terminarea festivității, pe stradă, venind din urmă, un bărbat m-a întrebat dacă am fost la dezvelirea „statuii lui Pătrășcanu”. Avea o figură de pensionar arțăgos și mîinile ocupate cu sacoșele de piață. Pînă să zic da, a început să-mi turuie cine a fost Pătrășcanu, „pe care voi ăștia tineri nu l ați apucat”. Una din concluziile
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
e indiscutabilă. Nu poți să nu observi deșănțarea „nomenclaturiștilor” noștri. Ei vor „locuri în față” și în cimitir (adică în partea dinspre stradă), fac piramide din jerbe și coroane și praznice cu sute de persoane, pe scurt: sfidează decența! *„Sînii statuilor grecești sînt în formă de pară, cei ai statuilor romane în formă de măr... Capul grec este oval, cel roman este mai rotund” (Rodin într-o conversație cu Anatole France, apud: Sándor Kémeri, Promenades..., 1927, p. 221). Cînd (să fie
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
noștri. Ei vor „locuri în față” și în cimitir (adică în partea dinspre stradă), fac piramide din jerbe și coroane și praznice cu sute de persoane, pe scurt: sfidează decența! *„Sînii statuilor grecești sînt în formă de pară, cei ai statuilor romane în formă de măr... Capul grec este oval, cel roman este mai rotund” (Rodin într-o conversație cu Anatole France, apud: Sándor Kémeri, Promenades..., 1927, p. 221). Cînd (să fie vreo 20 de ani) Gr.V. Coban îmi explica - plecînd
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
pe cît ai!”) i se par „absolut nepotrivite”. Astea-s vremuri să-ți cauți motive de inhibiție? Cui folosesc austeritatea, „eroismul răbdării”? E ceva în care ne lăfăim? „Mîine-poimîine ai să te îmbolnăvești,și să vedem atuncea: o să-ți ridice statuie pentru că ai fost decent, corect?” Aria reproșurilor e reluată și de copii; ei au ghinionul să fie colegi cu fiii unor potentați locali, pentru care nimic nu-i imposibil. R. mi-a declarat ritos: „N-aș vrea să-ți semăn
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cu mitul lui Pavlik Morozov în față. Spre deosebire de Abdiuhanova și de Simion Soloveicik (un pedagog la modă, citat în articol), eu nu cred că turnătoria e stimulată întotdeauna de modele, ci de porniri mai obscure. La noi n-au existat statui ale lui Pavlik, nici școli și străzi cu numele lui, și totuși avem numeroși Pavlici, care n-au nici scuza inocenței acestuia. În oraș sînt puse mai multe cutii pentru reclamații pe adresa Miliției, una chiar la 30 de metri
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
le dăruiască Fălticeniului, deoarece el n-are copii. Ar mai fi Vasiliu-Falti și Băeșu. De la soțul meu Mihăilescu, mi-au rămas 2 bucăți de valoare, dar aparținând autorilor străini, nu cred că ar putea figura În Muzeul Fălticeni. Este o statuie: Pescar (așezat pe botul unei bărci) În bronz, iscălit de un sculptor olandez: Waagen. Are Înălțimea, cred, 50/40 cm. A doua piesă, este un vas ornamental În porțelan colorat, cam 30/40. Se crede că aparține epocii napoleoniene - Ludovic
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
bună decât În mâna oricărui alt, care va rămâne cu modestele mele lucruri, atunci când nu voi mai fi. Omul nu știe când Îi vine ceasul! În curând vă voi trimite și fotografia mărită de 2 ori și jumătate a 585 statuii (de fapt bustului, n.n.) „Maior Ioan”, pentru a mai ilustra, În Muzeul de subt Îndrumarea Dvs., Încă cu ceva din activitatea mea. Cred că cei care vor vedea În Muzeu, bustul „Muncitorul”, s-ar putea să nu știe că tot
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ilustra, În Muzeul de subt Îndrumarea Dvs., Încă cu ceva din activitatea mea. Cred că cei care vor vedea În Muzeu, bustul „Muncitorul”, s-ar putea să nu știe că tot eu sunt și autoarea bustului „Maior Ioan”, expus ca statuie În oraș. Așa că vă rog să nu luați În nume de rău rugămintea mea și părerea (...) de a așeza În apropierea bustului mic al „Muncitorului” și fotografia pe care urmează curând să vă o trimet. Îmi pare rău că n-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
prof. univ.), a căutat să zărească bustul „Muncitorului” În verde Închis, cu șapcă și țigară, sau fotografiile mari colective, În care pe lângă mine apărea ca Directoare, Dna Delavrancea, soția lui Barbu Delavrancea, alta În care figura sora lui Pârvan, fotografia statuiei așezate În oraș etc. Nimic!?141 Numele meu nu lau zărit, nici chiar Alex. Ciuntu, colonel, care a vizitat, chiar luna aceasta orașul lui natal. Cine a spus: „Unul muncește și altul culege roadele”!!! Nici după război, n-am primit
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]