8,805 matches
-
așternut cu cenușă. Iar cenușa e caldă ca un corp omenesc. La-nceput unul e vânătorul, iar celălalt prada. Cuțitul de vânătoare împrumută pe rând cele șapte culori ale curcubeului. Când ajungem la indigo, moleculele noastre alcătuiesc un sistem solar straniu în care fiecare dintre noi e pe rând ba un soare, ba o planetă. Acum nu mai există nici pradă, nici vânător. Timp de trei luni noi am fost iarna. Acum îți privesc mâinile pe care sunt semne de muguri
Noi am fost apa by Octavian Soviany () [Corola-website/Imaginative/13710_a_15035]
-
pe măsură ce timpul se depunea între noi, eu eram tot mai conștient că era vorba de o prietenească ficțiune... În realitate, ei îl uitaseră binișor pe scriitorul ce se agitase odinioară printre ei și le venea greu să-l recunoască în straniul animal ce devenisem în cușca mea de beton parizian. În țară oamenii uitau iute, în acel timp, mai ales în cazuri ca al meu în care memoria slabă era puternic recomandată de prudența politică. Unul din poeții care au trecut
Agende rupte (1998) by Ilie Constantin () [Corola-website/Imaginative/15200_a_16525]
-
Porți în spate o raniță uzată ticsită cu vise la unele ai renunțat demult deși le mai păstrezi ca pe niște fotografii din adolescență pe care le contempli de sărbători într-un exercițiu de alungare a amneziei parțiale cu sentimentul straniu că trecutul e la fel de imprevizibil ca însăși ziua de mâine. Fratricid Pe celălalt din mine l-ați ucis zac pete mari de sânge pe zăpadă azi port în trup o rană ce s-a închis și lacrima ce
Poezii by Ioan Evu () [Corola-website/Imaginative/3089_a_4414]
-
învârteam prin curte așteptam să se termine odată plimbarea și abia în drum spre salon am văzut pe pământ un chip de om schițat doar din câteva linii un chip care aducea cu cel al lui Răpan dar îmi părea straniu și nu știam de ce mă uitam fascinat la el și deodată am tresărit nu puteai să-ți dai seama dacă e vesel cum părea când îl priveai prima oară sau plânge cum părea dacă îl priveai mai atent *** asistentele alergau
noul Mesia by Ofelia Prodan () [Corola-website/Imaginative/7591_a_8916]
-
omisiuni ciudate în textul dictat de Marco Polo, Frances Wood consacrând patru capitole ale cărții sale pentru a enumera aceste lacune. Iată câteva dintre ele: lipsa oricei semnalări privind ceremonialul ceaiului, nimic despre picioarele bandajate ale chinezoaicelor și, mai ales, strania absență a Marelui Zid, deși Marco Polo ar fi stat câțiva ani buni la Hanbalâk, situat destul de aproape de colosala construcție. ü afirmații false, de pildă participarea alături de armata mongolă la asediul orașului Xiangyang (Saianzu la Marco Polo), ca fabricant de
Marco Polo () [Corola-website/Science/296812_a_298141]
-
erau gata. Ceea ce era mai dificil fusese finalizat. Nu mai era mare lucru de făcut. Trebuia pus pământ deasupra construcțiilor și replantați copacii, pentru a camufla totul. După aceea, depozitul era perfect funcțional. Cu toate acestea, dintr-odată, în mod straniu, totul s-a oprit. Care era explicația? Ani de zile de munca titanică, mii de oameni mobilizați, cheltuieli financiare considerabile. Și, într-o zi, totul a fost lăsat baltă și abandonat. Supraviețuitorii nu știu mare lucru despre ceea ce a determinat
Spinoasa, Iași () [Corola-website/Science/301307_a_302636]
-
Astfel, Tau sau T, în forma cea mai frecventă cu bara transversală lăsată mai jos, a fost adoptat ca simbol al crucii lui Cristos.“ — An Expository Dictionary of New Testament Words, de W. E. Vine (Londra, 1962), p. 256. „Este straniu, totuși adevărat, că, cu mult înainte de nașterea lui Cristos și de atunci încoace, crucea era folosită ca simbol sacru în țări în care nu ajunseseră învățăturile Bisericii. ... Grecii, care i se închinau lui Bachus, tirienii, care i se închinau lui
Cruce creștină () [Corola-website/Science/301447_a_302776]
-
veșmânt poetic original, exprimate cu un limbaj și o tehnică de inspirație modernă, cu impact asupra psihicului cititorului, un barochism bine temperat, pus în serviciul unei stilistici ce poate fi considerată de avangardă prin legătura pe care cuvântul și muzicalitatea stranie a versurilor o realizează între concret și metafizic. O astfel de poetică nu ezită să calce pe teritoriile abisale ale psihicului, mediind între carnal și divin. Contribuțiile lui Radu Voinescu la clarificarea unor concepte de teorie literară și de estetică
Radu Voinescu () [Corola-website/Science/300139_a_301468]
-
Brutalismul este adeseori criticat privindu-l rupt din context, fără nici o legătură cu implicațiile sociale, istorice și arhitecturale ale mediului în care a fost folosit și motivele pentru care a fost folosit, pledând incorect desigur, pentru o aparență a sa stranie, deplasată și străină locului. Brutalismul a primit un impuls semnificativ în Marea Britanie, după cel de-al doilea război mondial, într-o Anglie aflată într-o depresie economică datorată ravagiilor provocate de război, care căuta cu „disperare” soluții implicând metode de
Brutalism () [Corola-website/Science/300188_a_301517]
-
Heinrich Füssli conștientă de partea întunecată a realității, supraviețuiește în simbolismul francez tocmai prin Orfeu, arhetipul artistului nefericit și neînțeles. Condiția lui Orfeu ca artist rămâne un subiect și în arta de „Fin de siècle”, neducând lipsă de formulări patetice. Stranie este interpretarea dată de Lord Frederic Leighton temei, potrivit căreia Orfeu acceptă implacabilitatea destinului său și se desprinde aproape violent din ultima îmbrățișare a Euridicei (Fig. 8). Tragedia pierderii Euridicei îl preocupă și pe Auguste Rodin. Grupul „Orfeu și Euridice
Orfeu () [Corola-website/Science/300204_a_301533]
-
România și industria română față de libertatea comerțului de importațiune", în 1881 și "Viitorul nostru economic", în anul 1890. Scriitorul s-a născut ca Ionescu, dar care preia acest pseudonim întrucât în acea perioadă era deja cunoscut Eugen Ionescu. Debutează cu "Straniul paradis"(1942) și continuă cu "Alexandra și infernul" (cu care a și obținut premiul pentru proză, în 1966, decernat de Uniunea Scriitorilor), "Moartea lui Orfeu" (1970) și "Fascinația" (1977). De aceea, Mircea Zaciu afirma că „scriitorul parcurge «tot atâtea etape
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]
-
lustruită, bolas, fusaiole, etc. Acestea se află în prezent în Muzeul Satului Stroești - Argeș. Mărturiile din perioada dacică sunt bogate: Pe Valea Ciorii din Telman prof. Ion Nania a descoperit ceramică dacică. Arheologul Eugen Comșa a fost uimit de așezarea stranie a poienii numită Ogrezele. Pe ambii versanți ai râului Vâlsan sunt amenajate asemenea poieni stranii, adevărate platforme pentru amplasarea locuințelor, identice cu cele de la Blidaru, Sarmizegetusa, Fețele Albe, etc. Aceste terase de locuire a dacilor pot fi admirate și azi
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
din perioada dacică sunt bogate: Pe Valea Ciorii din Telman prof. Ion Nania a descoperit ceramică dacică. Arheologul Eugen Comșa a fost uimit de așezarea stranie a poienii numită Ogrezele. Pe ambii versanți ai râului Vâlsan sunt amenajate asemenea poieni stranii, adevărate platforme pentru amplasarea locuințelor, identice cu cele de la Blidaru, Sarmizegetusa, Fețele Albe, etc. Aceste terase de locuire a dacilor pot fi admirate și azi: Ogrezele, Râpa Bâții, Zafii, Catran, Pană, Mălăiște, Șoptana, Cerneți, Poiana Galatii, Bucura de Sus, Bucura
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
care se lasă în voia discuțiilor rafinate despre dragoste și aspirații, dezvoltând noul stil denumit „sărbători galante” ("fêtes galantes"). Scena prezentată în tabloul "Perspectiva" (1715), executat pentru bogatul său prieten, Pierre Crozat, se desfășoară în luminișul unei păduri. Natura monumentală, stranie este alcătuită din copaci ireali, care par să iasă în afara pânzei. Atitudinea personajelor și modul lor de prezentare dictează impresia generală pe care o trezește opera, denotă o forță de expresie rar întâlnită. Pentru a picta "Diana la scăldat" (1715
Antoine Watteau () [Corola-website/Science/300896_a_302225]
-
care, sub conducerea unui cavaler, William Wallace, se răsculă. În 1305 Eduard se crezu stăpânul întregii țări, dar în 1306 Robert Bruce răsculă din nou Scoția și fu încoronat la Scone. Regele Angliei era bătrân, infirm, dar jură, într-un straniu jurământ mistic, "înaintea Domnului și a Lebedelor", să zdrobească revolta scoțienilor. Această ultimă campanie din Scoția îi puse capăt vieții. Pe patul de moarte, își luă ramas bun de la fiii săi. Le ceru ca 100 de cavaleri să-i ducă
Eduard I al Angliei () [Corola-website/Science/298702_a_300031]
-
-se doar în câteva hărțuieli minore. De exemplu, Royal Air Force a parașutat fluturași de propagandă deasupra Germaniei, iar în Regatul Unit au sosit unități canadiene. În general însă, pe frontul de vest a domnit timp de șapte luni un calm straniu. Puterile aflate în conflict s-au ciocnit în schimb în timpul luptelor din Norvegia. În cursa pentru reînarmare, Anglia și Franța au început să cumpere mari cantități de arme de la fabricanții din SUA, în încercarea de a-și suplimenta stocurile peste
Războiul ciudat () [Corola-website/Science/299650_a_300979]
-
asupra religiei, iubirii aproapelui, artei, sărăciei. Caută insistent să cunoască viața celor în mizerie. În jurul său se constituie un grup de discipoli: cel mai fanatic dintre aceștia fiind Certkov; spiritul său malefic va avea o influență nocivă, diabolică, asupra scriitorului. Strania întorsătură în viața sa spirituală creează o atmosferă insuportabilă în familie. În fond, comportamentul său este plin de contradicții și dominat nu numai de sinceritate, ci și de un mare orgoliu. După apariția romanului Învierea, Biserica îl excomunică. Prietenia tinerilor
Lev Tolstoi () [Corola-website/Science/299589_a_300918]
-
se extinde, distanțele dintre diferitele galaxii crescând continuu. „Ceea ce știm este că universul se extinde cu 5 până la 10 procente la fiecare miliard de ani. Unele observații recente indică faptul că "rata expansiunii universului nu scade, ci crește". Este foarte straniu, pentru că efectul materiei în spațiu, fie că are densitate mică, fie că are densitate mare, poate doar să încetinească expansiunea. La urma urmei, gravitația este atractivă. O expansiune cosmică accelerată este ceva în genul suflului unei explozii care sporește în loc să
Univers () [Corola-website/Science/299069_a_300398]
-
ce descrie cîmpul gravitațional al unui corp sferic, simetric, nerotativ. Cateva luni mai târziu, Johannes Droste, un student al lui Hendrik Lorentz, a obținut separat aceeasi soluție pentru o masă punctiformă descriind amănunți proprietațile acesteia. Această soluție are un comportament straniu pentru o anumită zonă (numită acum Raza Schwarzschild) generând o singularitate, adică o parte din termenii ecuațiilor lui Einstein deveneau infinit. Natura acestei suprafețe nu a fost pe deplin înțeleasă la momentul respectiv. În 1924, Arthur Eddington a arătat că
Gaură neagră () [Corola-website/Science/299088_a_300417]
-
2007) In ultimii ani, a inițiat și realizat, la editura Minerva, Colecția "Ion Hobana prezintă maeștrii anticipației clasice", din care au apărut până acum (decembrie 2006) volume semnate de Edgar Allan Poe ("Scurtă discuție cu o mumie"), Robert Louis Stevenson ("Straniul caz al Dr. Jeckyl și al Domnului Hyde"), Edmond About ("Omul cu urechea ruptă"), Jules Verne ("O dramă în văzduh"), Emilio Salgari ("Minunile anului 2000"), Karinthy Frigyes ("Călătorie în Faremido" și "Capilaria"), Jack London ("Ciuma stacojie"), Felix Aderca ("Orașele scufundate
Ion Hobana () [Corola-website/Science/299136_a_300465]
-
O.f."; "Poem cerșetor", vol. "N.g."), cu atât mai mult cu cât știm că are origini biografice. Stelaru, la fel ca majoritatea colegilor de generație, manifestă interes în crearea unei mitologii proprii. El recurge în acest sens la o onomastică stranie, în alte locuri feerică, de basm: „Eumene”, „Elra”, „Iwa”, „Regele Fără-Timp”, „Zeul vântului”. Se adaugă aici personificarea obsesiilor și - în ceea ce privește configurarea spațială - opțiunea pentru o geografie ce ține de categoriile fantasticului: „Țara Chinului”, „Insula sunetelor”, „tărâmul geniilor”.
Dimitrie Stelaru () [Corola-website/Science/299158_a_300487]
-
de fapt, a devenit și un sistem al reînnoirii Bisericii, chiar dacă Francisc nu avea direct în vedere o astfel de reformă: atitudinea lui a fost întotdeauna de mare discreție și respect față de ierarhia bisericească, chiar și atunci când îi simțea modelele stranii și străine. Această perioadă a fost, însă, marcată și de tensiuni puternice, atât printre frații săi (care-l urmau), cât și între ei și curia romană, care, în ascultare, le cerea să preia una din formele de viață călugărească deja
Francisc de Assisi () [Corola-website/Science/299167_a_300496]
-
distanță de peste 6000 de kilometri. Praful vulcanic trimis în atmosfera a filtrat radiațiile solare, scăzând anul următor (1884) temperatura medie a globului cu 1,2 °C. Trei luni după erupție, fumul pătruns în atmosfera a provocat în America efecte optice stranii la apusul soarelui, de mai multe ori lumea crezând că aveau loc incendii de proporții. La trei ani după erupție, fumul mai era perceptibil în atmosferă. Intensitatea vulcanului a fost de 6 VEI (echivalentul a 200 de megatone de TNT
Krakatau () [Corola-website/Science/299244_a_300573]
-
Începând din 1947 și continuând în anii 1950, au fost observate, întâi în razele cosmice, apoi - odată cu intrarea în funcțiune a Bevatronului - și în laborator, o serie întreagă de particule, atât mezoni cât și barioni, care au fost numite „particule stranii”. Caracterul straniu consta în aceea că ele erau produse în abundență, în timpuri de ordinul a 10 s, dar se dezintegrau relativ încet, tipic în timpuri de ordinul a 10 s. Această comportare sugera că era vorba de două mecanisme
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
1947 și continuând în anii 1950, au fost observate, întâi în razele cosmice, apoi - odată cu intrarea în funcțiune a Bevatronului - și în laborator, o serie întreagă de particule, atât mezoni cât și barioni, care au fost numite „particule stranii”. Caracterul straniu consta în aceea că ele erau produse în abundență, în timpuri de ordinul a 10 s, dar se dezintegrau relativ încet, tipic în timpuri de ordinul a 10 s. Această comportare sugera că era vorba de două mecanisme diferite: particulele
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]