8,395 matches
-
se transpiră mult), așa cum se arată în GALR II: 146. În ceea ce privește reflexivul, Pană Dindelegan 2008e [2005e]: 164/161 în GALR II se arată că există verbe ergative și eventive cu reflexiv obligatoriu: Carnea se arde/se rumenește/se scumpește/se strică, El se îmbolnăvește/se îngrașă/se însănătoșește și că anumite construcții, ca: Prăjitura se coace, Profitul se dublează, Bogăția se repartizează inegal, Averea se risipește, admit atât o interpretare ergativă (din care lipsește sensul pasiv), cât și una pasiv-reflexivă (Prăjitura
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se rumeni, a se rupe, a se schimba, a se scoroji, a se scrânti, a se scumpi, a se scurta, a se sfâșia, a se sluți, a se sparge, a se stabiliza, a se stafidi, a se strâmba, a se strica, a se subția, a se șifona, a se șubrezi, a se tăia, a se toci, a se topi, a se transfigura, a se transforma, a se trezi, a se tulbura, a se turti, a se uda, a se umezi, a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
coc, strugurii se stafidesc tranz.: Ion stafidește struguri în cuptor part. stafidit, ă nom. stafidirea, stafiditul A SE STRÂMBA Cuiul s-a strâmbat pentru că peretele era tare tranz.: Ion a strâmbat cuiul part. strâmbat, -ă nom. strâmbarea, strâmbatul A SE STRICA Televizorul se strică din cauza oscilațiilor de tensiune tranz.: Ion strică televizorul part. stricat, -ă nom. stricarea, stricatul A SE SUBȚIA Buzele Ioanei se subțiază odată cu vârsta tranz.: Ioana își subțiază buzele part. subțiat, -ă nom. subțierea, subțiatul A SE ȘIFONA
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
stafidesc tranz.: Ion stafidește struguri în cuptor part. stafidit, ă nom. stafidirea, stafiditul A SE STRÂMBA Cuiul s-a strâmbat pentru că peretele era tare tranz.: Ion a strâmbat cuiul part. strâmbat, -ă nom. strâmbarea, strâmbatul A SE STRICA Televizorul se strică din cauza oscilațiilor de tensiune tranz.: Ion strică televizorul part. stricat, -ă nom. stricarea, stricatul A SE SUBȚIA Buzele Ioanei se subțiază odată cu vârsta tranz.: Ioana își subțiază buzele part. subțiat, -ă nom. subțierea, subțiatul A SE ȘIFONA Mătasea se șifonează
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
part. stafidit, ă nom. stafidirea, stafiditul A SE STRÂMBA Cuiul s-a strâmbat pentru că peretele era tare tranz.: Ion a strâmbat cuiul part. strâmbat, -ă nom. strâmbarea, strâmbatul A SE STRICA Televizorul se strică din cauza oscilațiilor de tensiune tranz.: Ion strică televizorul part. stricat, -ă nom. stricarea, stricatul A SE SUBȚIA Buzele Ioanei se subțiază odată cu vârsta tranz.: Ioana își subțiază buzele part. subțiat, -ă nom. subțierea, subțiatul A SE ȘIFONA Mătasea se șifonează ușor tranz.: Ion își șifonează hainele din
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nom. stafidirea, stafiditul A SE STRÂMBA Cuiul s-a strâmbat pentru că peretele era tare tranz.: Ion a strâmbat cuiul part. strâmbat, -ă nom. strâmbarea, strâmbatul A SE STRICA Televizorul se strică din cauza oscilațiilor de tensiune tranz.: Ion strică televizorul part. stricat, -ă nom. stricarea, stricatul A SE SUBȚIA Buzele Ioanei se subțiază odată cu vârsta tranz.: Ioana își subțiază buzele part. subțiat, -ă nom. subțierea, subțiatul A SE ȘIFONA Mătasea se șifonează ușor tranz.: Ion își șifonează hainele din neatenție part. șifonat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
evacuare specificate în răspunsul sovietic. Guvernul român ar dori totuși ca termenele de la punctul unu și doi să fie prelungite, deoarece evacuarea teritoriilor ar fi foarte greu de adus la îndeplinire în patru zile din pricina ploilor și inundațiilor care au stricat căile de comunicare. Comisiunea mixtă instituită la punctul 5 ar putea discuta și rezolva această chestiune. Numele reprezentanților români în această comisiune vor fi comunicate în cursul zilei. Pactul Ribbentrop-Molotov..., p. 20. Telegrama de răspuns a Ministrului României la Moscova
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
aproapele este scopul suprem al fiecărui creștin, poruncile fiind mijloace sau căi de atingere a acestuia. 1.1.2. Principiile moral-religioase în Predica de pe Munte Pe lângă cele zece porunci, care trebuie respectate și creștini, Mântuitorul, Care n-a venit să strice Legea și Proorocii, ci să le împlinească (Matei 5,17), a dat “cele nouă fericiri” (Matei 5, 3-12). Cele zece porunci țineau să realizeze un minimum de moralitate și aveau mai mult un caracter prohibitiv, oprind de la fapte rele. Respectându
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
atunci în latență, fapt care permitea o stare de echilibru. Din acest motiv, sistemele caracterizate printr-un nivel ridicat de conflictualitate latentă prezintă o mare rezistență față de utilizarea sociologiei. Toate părțile se tem că această intervenție va face conflictele manifeste, stricând echilibrul fragil în care se află sistemul. Pe deasupra, fiecare parte se teme că celelalte părți ar putea fi avantajate și/sau vor încerca să utilizeze intervenția sociologului ca o nouă armă pentru promovarea intereselor sale. Starea de conflictualitate reprezintă, din
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
credință-n tine, O, tătare! Vino să te bați cu mine!” Ei se bat În spade; spadele se frâng; Și se iau În brațe, se smucesc, se strâng. Când tătarul scoate o secure mică Și lovind pe Preda, pavăza Îi strică. Dar el cu măciuca astfel Îl lovi, Încât deodată căzu și muri. Iar după aceasta, oastea românească Pleacă și Învinge hoarda tătărască. versuri de D. Bolintineanu Cuvinte: floarea românimii = tineri ostași români; ager armăsar = cal iute; pavăză = scut, apărătoare din
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
rather, I share them with a good fellow traveller (tovarăș de drum). I tell all this to myself as well and often wonder if I am not erring likewise, even more than anybody else. For it isn’t bad (nu strică) to judge oneself from time to time, looking right and left to see where one stands. For us Romanians, the danger of wandering is especially great, since we are too easily attracted by the passing luster of fashion, by conquering
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
foarte strânsă legătură cu fiziologia (p. 165) și aiurea adăuga că ,,orice organ implică o funcțiune și orice caracter morfologic corespunde unui caracter fiziologic” (p. 162). Dar, chiar când s-ar Îngădui acest pleonasm științific, căci prea multă bogăție nu strică, nu se pot Închide ochii asupra unei treceri cu vederea foarte grave pe care o Înfățișează manualul, trecere cu vederea care pare să arunce descrezarea asupra unei serii de științe naturale și să le excludă, pentru a zice astfel, din
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de cineva, însă fără vreo artă. De exemplu: fie bunăoară lemne și pietre, fie și var grămădite toate la un loc; apoi apucându-se un om fără experiență de clădire, clădească el, zic, și ridice casa. Ei bine, nu ar strica el totul? Fie, apoi, o corabie și să aibă toate cele trebuitoare, afară de căpitanul care să o cârmuiască; ei bine, acea corabie - bine lucrată de altfel va putea ea oare pluti singură? Dar apoi pământul acesta atât de mare, cum
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cel Mare, Tratat despre întruparea Cuvântului și despre arătarea Lui nouă, prin trup, cap. VI, LIV, în PSB, vol. 15, p. 151) „Mântuitorul a venit ca să mărturisească și să primească moartea pentru noi și ca să învie pe oameni și să strice lucrurile diavolului. Aceasta este cauza (scopul) venirii Lui în trup”. (Sf. Atanasie cel Mare, Trei cuvinte împotriva arienilor, Cuvântul al II-lea împotriva arienilor, LV, în PSB, vol. 15, p. 291) „Pentru noi și mântuirea noastră, Cel Ce este în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
nu credeau că Dumnezeu a născut pe Cuvântul fără sămânță și fără pătimire, de asta, când Se naște azi din trup pătimitor, a păstrat nepătimitor trupul cel pătimitor, ca să arate că, după cum atunci când S-a născut din fecioară, n-a stricat fecioria, tot astfel și Dumnezeu a născut Dumnezeiește ca Dumnezeu pe Dumnezeu-Cuvântul, rămânând neîmpuținată și neschimbată Sfânta Lui ființă”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Nașterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pentru că, având ajutoare ca să se mântuie, s-a pierdut singur și din pricina neînfrânării și din pricina unei neglijențe de foarte scurtă durată. La fel și cel care a fost crescut dintru început în buna credință, care a evitat orice învățătură ce strică dogmele despre Dumnezeu, care a fost crescut în legea lui Dumnezeu care înfierează orice păcat și îndeamnă la virtute, nu va avea, dacă trece de idololatrie, același cuvânt de apărare ca cel care a fost născut din părinți păgâni și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
măsură măsurați, vi se va măsura (Mt. 7, 2). Ai necăjit pe fratele tău? Primește la fel! Ai răpit averile celor mai lipsiți decât tine, ai lovit săraci, ai rușinat pe cineva cu ocări, ai calomniat, ai spus minciuni, ai stricat casele altora, ai jurat strâmb, ai mutat hotarele moștenite de la părinți (Prov. 22, 28), ai tăbărât pe averile orfanilor, ai împilat pe văduve, ai preferat plăcerea de aici în locul bunătăților făgăduite, primește-ți răsplata acestor fapte! Ceea ce seamănă fiecare, aceea
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
însă, cum a fost dragostea Celui ce s-a rugat pentru noi, pentru ca, precum Tatăl și Fiul una sunt, așa să rămânem și noi în aceeași unitate, ca de aici să se poată înțelege cât de mult greșește cel ce strică unitatea și pacea, căci pentru aceasta s-a rugat și Domnul, voind desigur ca poporul Său să trăiască, fiindcă știa că dezbinarea nu duce la împărăția lui Dumnezeu”. (Sf. Ciprian, Despre unitatea Bisericii ecumenice, XXIX, în PSB, vol. 3, p.
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Nimeni nu poate sfâșia trupul Bisericii atât de mult ca mândria”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel, omilia XXII, p. 423) ,, Că nu este, nu este nimic care să poată prăpădi și strica Biserica - ba, mai mult, nu se poate face acest lucru cu ușurință din afara Bisericii - decât a nu fi legați întreolaltă, cu multă strășnicie și profunzime, ucenicii și dascălii, părinții și fiii duhovnicești, mai-marii și cei conduși de ei”. (Sf. Ioan
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
săpat adânc! N-au avut nevoie de atâta osteneală. De ce? Pentru că au găsit temelie veche, temelia proorocilor. După cum un om care vrea să-și zidească o casă foarte mare, dacă găsește în pământ o temelie veche, tare, de nesfărâmat, nu strică temelia aceea, nici nu mișcă pietrele, ci lasă temelia să stea nemișcată și așază pe ea clădirea cea nouă, tot așa și apostolii, vrând să zidească această mare clădire, Biserica aceasta care-i ridicată în întreaga lume, n-au săpat
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
nemișcată și așază pe ea clădirea cea nouă, tot așa și apostolii, vrând să zidească această mare clădire, Biserica aceasta care-i ridicată în întreaga lume, n-au săpat adânc, ci găsind temelie veche, cea pusă de prooroci, n-au stricat-o, n-au mișcat zidirea și învățătura, ci au lăsat-o neclintită și pe ea au turnat învățătura lor, credința aceasta nouă a Bisericii. Și ca să vezi că n-au mișcat vechea temelie, ci au zidit pe ea, ascultă-l
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
un obicei vechi și bun, acela al îngropării. Întreaga natură, spre mângâierea noastră, arată învierea viitoare. Soarele apune și răsare. Stele dispar și reapar. Florile se usucă, dar renasc. Arborii, chiar cei bătrâni, înfrunzesc din nou. Semințele, dacă nu sunt stricate, dau rod. Așa e și cu corpul nostru în lumea aceasta, ca și cu arborii, care iarna își ascund verdeața sub o aparentă uscăciune. 111 De ce s-ar grăbi să rodească iarăși și să înfrunzească în toiul iernii? Așa trebuie
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cunoască, s-o iubească, s-o ocrotească. , este îndemnul lui Ștefan Milcu, ce trebuie să constituie un semn de întrebare pentru toți cei care “ contribuim “ la poluarea mediului. Trăim într-o lume în care omul a modificat natura, i-a stricat echilibrul. Natura trebuie respectată, un respect care i se cuvine pentru că reprezintă viața. . Ne-am întrebat adesea care sunt motivele dezastrelor naturale manifestate în ultimul timp. Am înțeles din că poluarea a determinat schimbările climatice, că a generat fenomene extreme
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Răican Georgeta () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1220]
-
Tehnica refuzului 1. Clarificați cererea dacă aceasta nu este clară. 2. Nu răspundeți imediat dacă vă simțiți luat prea repede. 3. Spuneți nu clar și simplu, fără să vă justificați. 4. Persistați în a refuza repetându-l pe nu (disc stricat). 5. Exprimați-vă nemulțumirea dacă celălalt insistă: „Mă deranjează că insistați...”. 6. Sugerați eventual soluții: „Ar fi poate posibil... Vă sugerez să...”. (De exemplu: „Ascultați, pentru moment nu sunt interesat de cumpărarea cărții. In schimb, cred că această colecție este
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
monarhice, în religia oficială, zeul Yhwh se bucura de o indiscutabilă proeminență și era considerat zeul suprem al dinastiei și al poporului. Această teologie a zeului suprem Yhwh (cf. și Niehr, 1990) nu era însă nici de tip monoteist, nici stric monolatric, deoarece existența și cultul altor divinități erau în mod clar admise și tolerate, mai ales față de celelalte popoare. Cultul oficial era însă îndreptat spre Yhwh și doar el poseda caracterele divine ale puterii și binecuvântării la nivel maxim. Prezența
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]