8,615 matches
-
cu același nume, se lărgește în Depresiunea Arefului printre versanții puternic înclinați și scurți, formându-și o luncă și chiar o terasă ce se dezvoltă pe ambele părți ale râului, dar ceva mai extinsă pe partea dreaptă. Altitudinea absolută a terasei este de 600m și înclină ușor spre luncă, de care o separă o frunte de 5-10m înălțime, cu pantă de 8-12% și mai mult. La Corbeni, în cel de-al doilea sector subcarpatic al văii Argeșului, între dealurile înalte, valea
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
face parte din Depresiunea celor Șapte Muscele. Profilul longitudinal al văii coboară de la 620m la 430m cu o pantă aproximativă de 6 0/00 ceea ce explică despletirea și meandrarea Argeșului precum și prezența brațelor părăsite. Câmpurile largi ale văii Argeșului reprezintă terasa a II-a de 5-10m cu caracter continuu, formată pe paturi aluviale groase de 2-3m de pietrișuri. La confluența cu Valea Iașului al treilea nivel de terase de 30-45m se continuă spre nord -vest pe valea amintită, cu extindere de peste
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
și meandrarea Argeșului precum și prezența brațelor părăsite. Câmpurile largi ale văii Argeșului reprezintă terasa a II-a de 5-10m cu caracter continuu, formată pe paturi aluviale groase de 2-3m de pietrișuri. La confluența cu Valea Iașului al treilea nivel de terase de 30-45m se continuă spre nord -vest pe valea amintită, cu extindere de peste 1km, fiind plană cu unele zone depresionare în bună parte ocupată de intravilan. Lunca situată la 1-2m față de albie, este puternic influențată de modificările antropice survenite aproape
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
pe Râu Târgului și 580 pe Dâmbovița) căpătând astfel aspect de vale suspendată într-o depresiune cu relief peneplenizat. Lunca propriu-zisă are 200-300m lățime și este mărginită la baza versanților de o prispă coluvo-proluvială. La Nămăiești există un fragment de terasă pe stânga văii la altitudinea relativă de 50m și unul mai jos, pe dreapta văii la 25-30m. Între Folești și Suslănești, panta de scurgere redusă a impus meandrări destul de largi iar în aval, lunca abia schițată este strânsă de monticulii
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
a impus meandrări destul de largi iar în aval, lunca abia schițată este strânsă de monticulii de pe versantul drept și conurile de dejecție ce parazitează versantul stâng. În bazinetul de la Lucieni râul începe să-și lărgească lunca, ce funcționează ca o terasă de câțiva metri altitudine relativă, pregătindu-se pentru intrarea în zona piemontană. Depresiunea Sboghițești este lărgirea văii Râului Doamnei, care cuprinde satul Sboghițești, închisă la sud de defileul de „La Gherghelae”. Fundul văii nu este prea larg dar interfluviile se
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
păduri compacte, și până în luncă, versanții sunt foarte lungi și cu pante domoale. O răspândire mare în cadrul depresiunii o au și gresiile gipsifere intercalate cu gipsuri, gresii sau argile șistoase. Depresiunea Stănești -Domnești marchează lărgirea văii Râului Doamnei și apariția teraselor acumulative ale acestuia. Defileul Stănești este destul de scurt dar prezintă aspectele unui defileu autentic. Între pintenul deluros din partea estică ce se menține la peste 600m altitudine până deasupra luncii și pantele accentuate ale Dealului Toaca, lunca Râului Doamnei este redusă
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
fosile de pești oligoceni. La Berevoești din Muscelele Plătichii coboară versanți dezgoliți de vegetație pe care s-a instalat și eroziunea în adâncime creând relieful de badlands. Suprafețe afectate mai apar la Valea Iașului, la Corbeni, la Arefu și pe terasele de la Capu Piscului. Șiroirea, ravenarea și organismele torențiale Dezvoltarea acestor procese nu mai depinde foarte mult de roca de bază ci mai degrabă de morfologia zonei (înclinarea versantului, gradul de fragmentare, profunzimea nivelului de bază local) și de gradul de
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
vestice au fost prevăzute cu baterii de artilerie în cazemate, precum și cu tunele înzestrate cu metereze pentru trageri sau, cu încăperi pentru adăpostul trupei ori cu rol de depozite, grajduri, etc. Pe latura estică dinspre oraș unde se afla o terasă abruptă, contragarda - denumită anvelopă, se prezintă sub forma unor valuri înalte de pământ susținute la baza de un zid scund din cărămidă. Aici au fost amenajate în unghiurile ieșinde terase pentru artilerie. Planul cetății a fost trasat în jurul axelor reprezentate
Cetatea Alba Carolina () [Corola-website/Science/327431_a_328760]
-
etc. Pe latura estică dinspre oraș unde se afla o terasă abruptă, contragarda - denumită anvelopă, se prezintă sub forma unor valuri înalte de pământ susținute la baza de un zid scund din cărămidă. Aici au fost amenajate în unghiurile ieșinde terase pentru artilerie. Planul cetății a fost trasat în jurul axelor reprezentate de cele 6 porți (3 spre est și restul spre vest), din care cea principală se află în partea de est. Porțile vestice făceau - la origine - legătura cu terenul de
Cetatea Alba Carolina () [Corola-website/Science/327431_a_328760]
-
tinerii artiști se pot perfecționa ori învață noi tehnici de interpretare. Caffe Festival introduce ideea de concerte desfășurate în locații neconvenționale. În fiecare seară în cadrul EUROPAfest au loc concerte de jazz, blues sau pop în pub-uri, cluburi, cafenele ori terase: București, Clubul Țăranului sau Cafe L'Estaminet, precum și multe alte locații. EUROPAfest își marchează finalul printr-o Gala. Este momentul în care sunt desemnați câștigătorii pentru două dintre competiile festivalului. De asemenea, Gala include premierea de către Casă Regală, prin acordarea
EUROPAfest () [Corola-website/Science/327496_a_328825]
-
a sfintei biserici în interior și exterior, impuse de starea de degradare a acesteia. Astfel la exterior a fost reparat acoperișul de tablă, a fost revopsită integral, au fost schimbate toate geamurile și ușa la intrare, a fost construită o terasă la intrare, ce folosește și ca altar de vară, cu pictură exterioară și sculptură. În interior a fost curățată pictura de fum și impurități, a fost adus la nivel naosul cu pronaosul (înainte era mult mai înalt pronaosul decât naosul
Biserica de lemn din Măguri-Răcătău, filia Teleni () [Corola-website/Science/323632_a_324961]
-
dintre cele două coaste ale unui munte sau ale unui deal și, prin extensie, o porțiune de teren cu suprafața înclinată. ul reprezintă o suprafață înclinată, desfășurată între nivelul interfluviilor la partea superioară și o bază cvasiorizontală reprezentată de podul terasei, luncă, vatra unei depresiuni, câmpie. Prin evoluția generală se înțelege: apariția versanților, dezvoltarea lor ascendentă și descendența, precum și formele lor specifice, rezultate pe parcursul acestei dezvoltări. Geneza versanților rezidă în mișcările de ridicare ale unor porțiuni din scoarță, precum și în procesul
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
la gurile lor; că formă de relief corespund conurilor de dejecție. În funcție de poziție și formă se deosebesc glacisuri: de front structural (în zonele de cuestă sau cu suprafețe strucurale), de piemont (la poalele muntelui), de vale (la contactul lunca-frunte de terasă; lunca-versant) și glacis versant (versanții concavi și scurți care mărginesc o vale). În funcție de materialele dominante la suprafață întâlnim glacisuri: în roca, detritice (domină materialele alohtone) și mixte. Pedimentul este o suprafață de eroziune ușor înclinată și dezvoltată pe roci dure
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
influențat de natură climatului și de stratul înghețat al solului. În multe situații scurgerea se efectuează pe un pat înghețat. Vară sunt caracteristice inundațiile de mare proporție și transportul masiv de aluviuni. Aporturile laterale de aluviuni formează acumulări în trepte - terase fluvio-periglaciare. Șiroirea acționează relativ puțin în timpul dezghețului și mai accentuat când intervine o ploaie înainte ca solul să se fi dezghețat. Pe rocile moi se formează ravene. Acțiunea biochimica este foarte redusă și limitată la fâșiile cu vegetație pipernicita, perena
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
turmelor. Terasete și ondulări de solifluxiune apar că trepte pe versanții cu înclinare nu prea mare, de obicei sub 15ș. Se desfasora în planuri aproape orizontale, având lungimi de câțiva zeci de metri și lățimi până la 1-1,5 m. Podul teraselor este lipsit de vegetație , cu pietre împlântate într-un material nisipo-argilos, iar fruntea este acoperită de smocuri de iarbă. Curgerile de noroi și alunecările (solifluxiunea) afectează solul și pătură de alterare pe adâncime mică. Se produc pe un pat format
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
fluvii de gheață, cu frecvente confluențe. Prin înșeuări și transfluență, gheața, foarte groasă, trece peste cumpene, unindu-se cu ghețarii vecini. Vara, în zona de intensă ablație se formează lacuri și torenți care timp de 1-2 luni sapă albii și terase în ghețar. În Himalaia se disting două mari zone de glaciație, una către est, în perimetrul Vf. Chomolugna (Everest), iar cealaltă către vest spre munții Kara-Korum. Dintre ghețari menționăm: Rakhiot, Bazhin, Sikkim, Siachen-lung de 72 km, Rongbuk. Ghețarul de tip
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
distanțe și cu care clădește o serie de forme denumite fluvio-glaciare. Aceste depozite se dispun în largi amfiteatre sau mari conuri de dejecție, mult aplatizate, care se îngemănează formând câmpii fluvio-glaciare sau sandre. În ele apele curgătoare pot forma ulterior terase fluvio-glaciare. Activitatea ghețarilor de calotă (continentali) prezintă multe elemente comune cu cea a ghețarilor montani. Glaciațiunea actuală de calotă ocupă suprafețe întinse în Antarctica, Groenlanda, Islanda, Spitzberg, în insulele Franz Iosef, Novaia Zemlia, Severnaia Zemlia. Dupa extindere, morfologie și dinamica
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
fundul oceanului fiind aduse de banchize și aisberguri. Formele fluvio-glaciare (proglaciare) Câmpiile de sandre sunt zone acumulative construite de către torenții glaciari la periferia morenei frontale. Pe suprafața câmpiei, care atinge ordinul sutelor și miilor de hectare, ulterior râurile își sapă terase, coborând nivelul pânzei freatice. Astfel particulele fine, uscate, pot fi antrenate pe diferite căi (îndeosebi eoliană) generând câmpiile de loess. Zoliile sunt forme depresionare în cadrul câmpiilor de sandre. Cursurile fluvio-glaciare au antrenat cu ele și blocuri de gheață, pe care
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
Relieful creat de apele curgătoare: albie, meandre, lunca, terase, piemonturi, câmpii de nivel de bază. Spre deosebire de torenți, care desfășoară o eroziune impresionantă, dar de scurt timp și pe spații foarte restrânse, râurile și fluviile au cursuri permanente ce merg de sub vârfurile munților sau dealurilor până la mare sau ocean. Pe
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
și zona sau câmpia inundabila, iar în românește există și termenul de lunca. Ultima noțiune este mai complexă, cuprinzând și porțiuni neinundabile care se găsesc, ca poziție în albia majoră. Astfel de microforme neinundabile sunt : popinele sau gradistele (martori din terase sau din interfluviu), conurile de dejecție și trenele (glacisuri). Lunca este deci o albie mai complexă, care apare în timpul profilului de echilibru că o materializare a acestuia. Structura luncii rezultă din însăși geneză ei. În fundament se află rocile în loc
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
pe distanțe mai mari sau mai mici să se adâncească puternic în interiorul luncii. Această din urmă va deveni tot mai neinundabila, rămânând cu timpul total suspendată față de nouă albie și căpătând formă de treaptă. Fosta lunca s-a transformat în terasă. Terasă se compune din două elemente principale: podul și fruntea. Podul are aspect general plat și este rest al albiei majore. Fruntea reprezintă planul înclinat care face racordul între pod și albia majoră recentă sau cu podul altei terase inferioare
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
în terasă. Terasă se compune din două elemente principale: podul și fruntea. Podul are aspect general plat și este rest al albiei majore. Fruntea reprezintă planul înclinat care face racordul între pod și albia majoră recentă sau cu podul altei terase inferioare. În afară de aceste elemente principale, la o terasă se mai găsesc și două linii caracteristice: muchia terasei, linia care face unirea dintre pod și frunte și țâțâna, linia prin care podul se leaga cu forma imediat superioară. Din punct de
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
principale: podul și fruntea. Podul are aspect general plat și este rest al albiei majore. Fruntea reprezintă planul înclinat care face racordul între pod și albia majoră recentă sau cu podul altei terase inferioare. În afară de aceste elemente principale, la o terasă se mai găsesc și două linii caracteristice: muchia terasei, linia care face unirea dintre pod și frunte și țâțâna, linia prin care podul se leaga cu forma imediat superioară. Din punct de vedere structural podul terasei este format dintr-un
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
și este rest al albiei majore. Fruntea reprezintă planul înclinat care face racordul între pod și albia majoră recentă sau cu podul altei terase inferioare. În afară de aceste elemente principale, la o terasă se mai găsesc și două linii caracteristice: muchia terasei, linia care face unirea dintre pod și frunte și țâțâna, linia prin care podul se leaga cu forma imediat superioară. Din punct de vedere structural podul terasei este format dintr-un pat de roci „în loc”, retezat aproape orizontal; urmează un
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
elemente principale, la o terasă se mai găsesc și două linii caracteristice: muchia terasei, linia care face unirea dintre pod și frunte și țâțâna, linia prin care podul se leaga cu forma imediat superioară. Din punct de vedere structural podul terasei este format dintr-un pat de roci „în loc”, retezat aproape orizontal; urmează un strat de aluviuni care conține mult pietriș și care în mod obișnuit poartă numele de pietriș de terasă; deasupra se separă un orizont de argilă fină aluviala
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]