85,017 matches
-
Zeta Puppis întrucât i se cunoaște viteza și se poate ajunge la regiunea în care s-a format, și deci să se deducă de aici o distanță mult mai precisă decât pentru Deneb, de exemplu. Naos s-a născut în regiunea de formare a stelelor din Velele și de la nașterea ei s-a deplasat cu peste 400 de ani-lumină în raport cu această regiune, ceea ce o face un bun exemplu de stea fugară. Un studiu recent a stabilit că Zeta Puppis este originară
Zeta Puppis () [Corola-website/Science/334727_a_336056]
-
se deducă de aici o distanță mult mai precisă decât pentru Deneb, de exemplu. Naos s-a născut în regiunea de formare a stelelor din Velele și de la nașterea ei s-a deplasat cu peste 400 de ani-lumină în raport cu această regiune, ceea ce o face un bun exemplu de stea fugară. Un studiu recent a stabilit că Zeta Puppis este originară din roiul Trumpler 10 aflat la circa 300 de parseci, însă acesta este o grupare de stele mult mai bătrână, iar
Zeta Puppis () [Corola-website/Science/334727_a_336056]
-
de Aur în 1697. După retragerea francezilor, el a devenit vicerege al Cataluniei, fiind înregistrat în evidențele oficiale spaniole ca Jorge de Darmstadt. El a învățat puțin catalana și a inițiat unele reforme, acest lucru făcându-l destul de popular în regiune. În 1699 a fost numit "General der Kavallerie" (general de cavalerie). În 1700 regele Carlos al II-lea a murit și a fost succedat de regele francez Filip al V-lea. Prințul Georg Ludwig a fost înlocuit în 1701 de
Georg de Hesse-Darmstadt () [Corola-website/Science/334740_a_336069]
-
Mihail Evseevici Golovin (n. 1756 la Matigor, Regiunea Arhanghelsk - d. 19 iunie 1790 la Sankt Petersburg) a fost un matematician și fizician rus. Mama sa a fost nepoata lui Lomonosov, la a cărui recomandare a urmat cariera în domeniul științific. L-a avut ca profesor pe Leonhard Euler
Mihail Golovin () [Corola-website/Science/334717_a_336046]
-
fi controlate de multiple companii feroviare pe o rută continuă. Deși Europa este traversata de numeroase căi ferate, cele europene nu sunt de obicei numite „transcontinentale”, cu excepția, poate, a liniei istorice Orient Express. Căile ferate transcontinentale au contribuit la deschiderea regiunilor interioare nepopulate ale continentelor pentru explorare și colonizare, ceea ce altfel nu ar fi fost realizabil. În numeroase cazuri, ele formează coloana vertebrală a rețelelor de transport de pasageri și de marfă. În Statele Unite ale Americii, un șir de căi ferate
Calea ferată transcontinentală () [Corola-website/Science/334725_a_336054]
-
considerată a fi una dintre cele mai mari realizări tehnologice americane ale secolului al XIX-lea. Denumită la deschiderea ei „Calea Ferata a Pacificului”, ea a jucat rolul de legătură vitală pentru comerț și transporturi și a deschis colonizării vaste regiuni ale centrului Americii de Nord. Transporturile și comerțul puteau înflori departe de cursurile de apă navigabile pentru prima oară de la fondarea țării. Mare parte din această linie este astăzi utilizată de "California Zephyr", deși unele părți au fost redirecționate sau abandonate. a
Calea ferată transcontinentală () [Corola-website/Science/334725_a_336054]
-
permettre d'étudier la nature des ions et de suivre leur formation et leur évolution »./ ”Aparatul trebuia, dând ”spectrul mobilităților”, să permită studierea naturii ionilor și urmărirea formării și evoluției lor.” După aceea, predă fizica și chimia în licee din regiunea pariziană, la Fontainebleau, până la ieșirea la pensie în anii șaizeci. În 1967, Éliane Montel participă la dineul foștilor lucrători ai laboratorului Curie, dat în onoarea celei de-a o sută aniversări a Mariei Curie. În 1972 susține în mod activ
Éliane Montel () [Corola-website/Science/334728_a_336057]
-
ale naturii și din simplificarea psihologiei la vizualitate. Cartea este descrisă ca „un manual poetic de vânătoare, cu o serie de cuceritoare peisagii, câteva amintiri, povești eroice sau fantastice”. „Țara de dincolo de negură a d-sale este într'adevăr o regiune feerică, o lume de basm, cu o natură luxuriantă, bogată în plante minunate, în păsări exotice, în pești nemai văzuți, în vietăți și gângănii sclipitoare”, scria Constantin Șăineanu. Criticul Garabet Ibrăileanu a scris o recenzie critică deosebit de elogioasă a acestui
Țara de dincolo de negură () [Corola-website/Science/334710_a_336039]
-
nikethamide și suspendată trei luni. După iulie 2005, a lucrat timp de două ani la Ministerul Tineretului și Sportului din Franța. Din anul 2007 este șeful al departamentului sportului de performanță la centrul regional de excelență la sport (CREPS) din regiunea Île-de-France.
Philippe Omnès () [Corola-website/Science/334747_a_336076]
-
și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. În arealul sitului au fost identificate 15 tipuri de habitate (prioritare) de interes comunitar ; astfel: "Păduri de Larix decidua și/sau Pinus cembra din regiunea montană"; "Păduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros"; "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană"; "Păduri dacice de stejar"; "Păduri dacice de stejar și carpen"; "Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum"; "Păduri de fag de tip
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
În arealul sitului au fost identificate 15 tipuri de habitate (prioritare) de interes comunitar ; astfel: "Păduri de Larix decidua și/sau Pinus cembra din regiunea montană"; "Păduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros"; "Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană"; "Păduri dacice de stejar"; "Păduri dacice de stejar și carpen"; "Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum"; "Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum"; "Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum"; "Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion"; "Vegetație forestieră panonică
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
o suprafață de aproximativ 100 de hectare, fiind una din cele mai mari din Europa. Ulterior pensionarii, în calitate de Președinte al Asociației Dendro-Ornamentale "Anastasie Fătu" din Iași, Lupu a inițiat o serie de proiecte importante, printre care inventarierea arborilor monument din regiunea Moldovei (în colaborare cu Agenția pentru Protecția Mediului, Iași), organizarea celui de-al treilea tratament dendrologic al Teiului lui Eminescu, tratarea ansamblului de arbori monument "Plopii fără Soț", sau editarea unui regulament științific pentru îngrijirea corectă a arborilor urbani din
Ionel Lupu () [Corola-website/Science/334770_a_336099]
-
al halucelui, care intră în componența canalului calcanean al lui Richet. Prin acest șanț trece tendonul mușchiului flexor lung al halucelui ("Musculus flexor hallucis longus"). Mușchiul flexor lung al halucelui este un mușchi lung, situat în partea laterală profundă a regiunii posterioare a gambei, întins de la fibulă la haluce (primul deget al piciorului). El are originea sus pe cele două treimi inferioare ale fibulei și pe porțiunea învecinată a membranei interosoase, de unde coboară, transformându-se într-un tendon, care străbate trei
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
care limitează cursa de flexie, este colul talusului, care intră în contact cu marginile anterioară, respectiv posterioară a scoabei tibio-peroniere. În tabel sunt redate denumirile după Terminologia Anatomica (TA) 1998. Talusul - prin fața sa superioară, contribuie la formarea limitei profunde a regiunii dorsale a piciorului. Prin planul osteo-articular - în care talusul este inclus, regiunea dorsală este separată de regiunea plantară. Prin suprafața sa medială, talusul contribuie la formarea părții posterioare a canalului tarsian. Talusul - la acest nivel, servește ca loc de inserție
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
cu marginile anterioară, respectiv posterioară a scoabei tibio-peroniere. În tabel sunt redate denumirile după Terminologia Anatomica (TA) 1998. Talusul - prin fața sa superioară, contribuie la formarea limitei profunde a regiunii dorsale a piciorului. Prin planul osteo-articular - în care talusul este inclus, regiunea dorsală este separată de regiunea plantară. Prin suprafața sa medială, talusul contribuie la formarea părții posterioare a canalului tarsian. Talusul - la acest nivel, servește ca loc de inserție al unor septuri fibroase cu origine la nivelul retinaculului flexorilor, septuri care
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
a scoabei tibio-peroniere. În tabel sunt redate denumirile după Terminologia Anatomica (TA) 1998. Talusul - prin fața sa superioară, contribuie la formarea limitei profunde a regiunii dorsale a piciorului. Prin planul osteo-articular - în care talusul este inclus, regiunea dorsală este separată de regiunea plantară. Prin suprafața sa medială, talusul contribuie la formarea părții posterioare a canalului tarsian. Talusul - la acest nivel, servește ca loc de inserție al unor septuri fibroase cu origine la nivelul retinaculului flexorilor, septuri care delimitează culise fibroase prin care
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
se identifică alături de talus și interlinia articulară a gleznei (tibio-fibulo-talară), iar pe cea de profil alături de talus (cu capul, colul și procesul posterior), spațiul articular talo-crural, articulația talo-naviculară, precum și articulația talo-calcaneeană. Tot pe radiografia de profil, se poate observa arhitectura regiunii, remarcându-se continuitatea traveelor osoase din tibie spre talus și calcaneu, iar de aici spre restul plantei. La sfârșitul celei de-a 4 săptămâni de dezvoltare embrionară (embrion de 8-11 mm), sunt deja distincte cele 3 regiuni ale membrului inferior
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
poate observa arhitectura regiunii, remarcându-se continuitatea traveelor osoase din tibie spre talus și calcaneu, iar de aici spre restul plantei. La sfârșitul celei de-a 4 săptămâni de dezvoltare embrionară (embrion de 8-11 mm), sunt deja distincte cele 3 regiuni ale membrului inferior (coapsa, gamba și planta). Dezvoltarea plantei continuă în a 5-a săptămână (embrion de 11-13 mm), când este inițiată prima etapă a scheletogenezei prin condensarea mezenchimală, la nivelul tibiei și fibulei. În cea de-a 6 săptămână
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
viitorul talus) și una postaxială, legată de tibie și fibulă. În a 6-a săptămână debutează - la nivelul metatarsienelor condrificarea, cea de doua etapă a scheletogenezei, care va continua în cea de-a 7-a săptămână (embrion de 22-24 mm). Regiunea talusului se va condrifica - în succesiune aproximativă, după metatarsienele 2-5 și cuboid, înainte de primul cuneiform, primul metatarsian și falange, relativ concomitent cu calcaneul precum și cu al doilea și al treilea cuneiform. În a 8-a săptămână (embrion de 25-30 mm
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
mm), la finalul căreia se trece din perioada embrionară în cea fetală și modelele cartilaginoase ale structurilor scheletice adulte sunt deja formate, procesul de condrificare deja este extins până la falange și maleole. Schimbări rapide au loc în această săptămână în regiunea talusului și a maleolelor. Sustentaculum tali se dezvoltă ferm și talusul migrează din poziția sa anterioară, fiind ancorat între maleole, dintre care cea laterală crește mai mult decât cea medială. La sfârșitul perioadei embrionare, regiuni celulare dense numite interzone constituie
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
loc în această săptămână în regiunea talusului și a maleolelor. Sustentaculum tali se dezvoltă ferm și talusul migrează din poziția sa anterioară, fiind ancorat între maleole, dintre care cea laterală crește mai mult decât cea medială. La sfârșitul perioadei embrionare, regiuni celulare dense numite interzone constituie structuri din care se vor forma viitoarele articulații. Începutul etapei de osificare este semnalizat de penetrarea vasculară a modelelor cartilaginoase, penetrare care începe la nivelul talusului sub forma unei vacuolizări (stadiul de 43 mm). La
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
anterioară și posterioară și coincide cu poziția șanțului talusului. La 2,5-3 luni postnatal, colul talusului este bine delimitat. Osificare procesului lateral al talusului începe în jur de 5 luni, la fel ca și dezvoltarea sinusului tarsului; la 7 luni regiunea colului talusului este clar delimitată și acoperite de un strat neted de țesut subperiostal. Rotunjirea suprafeței trohleare începe sa se dezvolte la 2 ani și osul adoptă o morfologie identificabilă cu a adultului. În jur de 6 ani, fețele articulare
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
și a necrozei avasculare. Abordul chirurgical trebuie să evite agravarea leziunilor vasculare. Consolidarea fracturilor se face prin reducerea promptă, perfectă și stabilă, eventual prin osteosinteză internă, dar întotdeauna cu o imobilizare în aparat gipsat gambiero-podal pe o perioadă lungă. În funcție de regiunea fracturată se disting: fracturile capului talusului, fracturile colului talusului și fracturile corpului talusului. Fracturile capului talusului reprezintă 5-10% din totalul fracturilor de talus. Ele sunt cauzate de compresiunea longitudinală a piciorului flectat plantar cu sau fară forțe simultane de abducție
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
în cazul în care deplasarea este mai mare de 2 mm se practică reducere sângerândă și fixare internă cu șurub. Fracturile procesului posterior al talusului (tip 3) reprezintă 5% din totalul fracturilor talusului și 21% din leziunile corpului talusului. În funcție de regiunea fracturată se deosebesc 3 tipuri de fracturi: "fractura tuberculului lateral", "fractură tuberculului medial" și "fractura bituberculară" (a ambilor tuberculi). Fractura tuberculului lateral (fractura Shepherd), în general extra-articulară, detașează posterolateral procesul posterior al talusului; ea poate fi legată de o rupere
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
2-3 săptămâni cu mers fără sprijin 6 săptămâni. Fracturile cominutive prin zdrobire (tip 5) (în engleză "crush fractures") sunt deosebit de grave și nu sunt excepționale, reprezentând 24% din fracturile corpului talusului și 5% din totalul fracturilor de talus. Cominuția interesează regiunea subtalară sau talocrurală, sau ambele. Fracturile cominutive pot fi asociate cu o separare cu luxație subtalară de tip II (vezi fracturile colului talusului mai sus), și poate exista o enucleație a unuia sau mai multor fragmente. Fracturile cu deplasarea fragmentelor
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]