9,813 matches
-
invariabil, fericirea lor de a trăi și munci în condiții atât de bune. Bineînțeles, toate erau împlinite și pe plan familial, aveau un soț (cel mai adesea, muncitor în același loc) și cel puțin 3 copii acasă, care visau să îmbrățișeze meseriile părinților. După aceste rubrici atenția era îndreptată spre femeia-mamă: exemple de familii cu mulți copii, cu gemeni, tripleți, cupluri foarte tinere care aveau deja 3-4 copii și erau și mândrii posesori ai unui apartament la bloc obținut prin repartiție
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
de stejari... Duminica în familie (4/1989, p. 12) - povestea unei familii numeroase - nouă copii care locuiesc împreună cu părinții (tatăl maistru la întreprinderea "Semănătoarea", mama casnică) și bunica. Se subliniază, în spiritul vremii, faptul că și copiii își doresc să îmbrățișeze, în viitor, meseria de muncitor, statut foarte apreciat și valorizat în epoca comunistă; cei mai mari dintre copii sunt deja frezor, lăcătuș, mecanic, confecționer, următorii sunt elevi la licee industriale, toți copii buni, foarte silitori. Adesea apar în paginile revistei
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
ideal de cultură ci cel mult idealuri politice cari nu stau În proporții cu puterile noastre și cari, În loc de a da naștere la fapte, vor fi cel mult cauza unor aventuri periculoase”. Astfel, cu o viziune poate unică În epocă, Îmbrățișând larg ființa poporului său, curând, poetul constată dramatic: „Din marea unitate etnică a tracilor romanizați care ocupau În veacul de mijloc aproape Întreg teritoriul Peninsulei Balcanice, Începând de sub zidurile Constantinopolei, ale Atenei și ale Triestului și ajungând până la Nistru spre
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
Cioculescu, Perpessicius, Vladimir Streinu, Ilarie Voronca ș.a.) propunându-și armonizarea intereselor intelectualilor În numele unui ideal de cultură și civilizație, cer sacrificii pentru cultura națională, „care, ea, are sens”. În același spirit apare, ani În șir, Societatea de mâine (1924-1945), revistă Îmbrățișând o sferă mai largă, atotcuprinzătoare a culturii. Întemeietorii ei - de părere că „poporul românesc nu poate fi mai bine apărat și ajutat să-și dezvăluiască neprețuitele comori cu care este Înzestrat decât dându-i-se un regim care să facă
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
care Nixon o găsește acolo. Astfel, consemnează Hill, nu putem deduce că publicul a acceptat premisa minoră a raționamentului lui Nixon, potrivit căreia consecințele "vietnamizării" sunt benefice, de bun augur. Pentru a induce publicului starea psihologică necesară pentru ca acesta să îmbrățișeze, mai degrabă decât să elimine ca posibilitate dezirabilă - iar dovezile, nu-i așa, pentru a nu ceda, pe cale pur logică, ultimei menționate predicții ale lui Nixon îi stau la îndemână - o strategie "temporizatoare și moderată"251 cum este "vietnamizarea", președintele
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
mod inextricabil, caracterul individului și valorile care îl inspiră, de contribuția sa personală la bunul mers al istoriei țării. Astfel, notează criticul, dacă individul "acceptă descrierea lui Reagan a naturii luptei continue (a Americii - adăugirea mea), va fi încurajat să îmbrățișeze același tip de valori, acțiuni și angajamente pe care le-a acceptat Treptow"560. Povestea reală a soldatului american, dincolo de caracterul său particular, "reprezintă un adevăr mai cuprinzător"561: potrivit lui Lewis, definiția lui Reagan a eroului și eroismului individual este
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
act simbolic "ce devine obiect (de interes - adăugirea mea) al unei perspective critice"775. Acest lucru, notează McKerrow, nu înseamnă că criticul ar fi un anarhist, ci doar că el operează din interiorul unei perspective sau al unei "orientări": "a îmbrățișa un set de principii nu angajează pe cineva în prescriptivism mai mult decât face ca actul critic să fie lipsit de direcție"776. Prin urmare, orientarea sau perspectiva reprezintă "nivelul cel mai puțin restrictiv din care poate fi lansat actul
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
pentru a supraviețui și pentru a promova democrația de-a lungul tranziției. Testarea celor două tipuri de definiții cea idealistă și cea realistă pe baza World Values Survey (WVS) confirmă inadaptarea primei definiții la realitățile noilor democrații: proporția celor care îmbrățișează democrația ca ideal nu diferă semnificativ în democrațiile consolidate de cea din democrațiile parțiale, așa cum sunt catalogate conform indexului Freedom House. La rezultate asemănătoare conduce și răspunsul la altă întrebare idealistă folosită de WVS, anume cea referitoare la mulțumirea față de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
sale (Inglehart, 1997). Este oare și cazul în România? Aceasta tocmai a încheiat tranziția de la comunism la economia de piață și este de așteptat ca valorile predominante să fie cele materiale, nu cele post-materiale. Dacă protestatarii vest-europeni sunt tineri și îmbrățișează valori post-moderne, ce valori împărtășesc protestatarii din România? Folosind bateria de patru itemi folosiți de WVS pentru a măsura valorile post-materiale, ne-am aștepta ca cetățenii români să îmbrățișeze mai curând valorile ce pun accent pe protejarea libertății cuvântului și
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
cele materiale, nu cele post-materiale. Dacă protestatarii vest-europeni sunt tineri și îmbrățișează valori post-moderne, ce valori împărtășesc protestatarii din România? Folosind bateria de patru itemi folosiți de WVS pentru a măsura valorile post-materiale, ne-am aștepta ca cetățenii români să îmbrățișeze mai curând valorile ce pun accent pe protejarea libertății cuvântului și pe o putere mai mare a oamenilor în discutarea problemelor publice și mai puțin pe lupta împotriva creșterii prețurilor sau pe menținerea ordinii în țară. Tabelul 3.4 Valori
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
în instituțiile statului democratic. Cei care participă în asociații se dovedesc oarecum mai încrezători în ceilalți și în instituțiile noului stat democratic; par mai puternic orientați către sistemul politic și dovedesc o competență politică mai mare. În fine, par să îmbrățișeze mai mult valorile democratice decât alții. Însă efectele participării nu sunt atât de impresionante pe cât ne-am fi putut aștepta. Chiar dacă activiștii civici sunt o speranță pentru consolidarea democrației în țările în tranziție și pentru o influență asupra sistemului politic
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Sa grijă era numai la durerile lumii, la greutatea păcatelor noastre, suferind toate chinurile cu dumnezeiască răbdare, numai să ne izbăvească din robie, să ne dobândească mila și iertarea de la Dumnezeu Tatăl. Brațele întinse pe cruce sunt brațele iubirii, care îmbrățișează întreaga omenire, întreg universul, ca să se ridice de pe pământ la cer, din vremelnicie la veșnicie. Să ne aducem aminte că, murind pe cruce pentru păcatele noastre, Mântuitorul ne-a câștigat pentru Sine. Suntem numai ai lui, cei ce vom crede
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
se poate produce în orice secundă în oricare dintre ei dacă nimerești butonul potrivit. Poate de aceea sfatul unui părinte al bisericii răsăritene contemporane, părintele Porfirie Capsocalivitul, e de urmat negreșit. Când intri în clasă, îl sfătuiește el pe profesor, îmbrățișează-i pe toți cu privirea, făcând o rugăciune a inimii. Este ca și cum ai accepta să fii preluat din pragul neputințelor omenești ale profesorului ori ale elevului, de un duh bun și dus spre un lucru bun. Dacă există elevi îndărătnici
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
Boaz este, deducem, rezultatul unei dezastruoase interacțiuni dintre maturii care l-au adus pe lume și care au uitat de menirea lor de formatori. Primii profesori sunt părinții. De la ei preiau copiii lecțiile de umanitate. Abandonați, ei ratează humanitas-ul și îmbrățișează barbarus-ul. Părinții la rândul lor pot fi victime ale altor părinți care și-au uitat menirea pedagogică, luați de măreția unui alt proiect. Michel, soțul mamei sale, reinstanțiază în viața acestui copil pe care mama îl definește ca monstru, norma
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
ponderat nu face obiectul discuției de față. Atunci când îți suprimi entuziasmul atașării de o idee, riscul de a greși este minim. Soljenițîn însă pune în prim plan tipul de intelectual care greșește tacit tocmai pentru că-și permite luxul de a îmbrățișa emoțional o ideologie, un sistem de idei. El are o poziție deja clară. Un vis al său din care nici cea mai infamantă realitate nu-l smulge. Încasează cu toptanul: deziluzii crunte, ofense, marginalizări, excluderi, pedepse nemeritate. Nimic însă nu
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
toate partidele se unesc pentru a-și menține privilegiile pe care singuri le propun și le votează, casta politică organizează ceea ce simbolic Mihaela Miroiu numește mineriade, această castă una promite, alta face, stând de fapt cu spatele spre promisiunile electorale, îmbrățișând conservatorismul și paternalismul. Teza pe care o formulează Mihaela Miroiu este că responsabili pentru anomaliile pe care le trăim sunt deopotrivă politicienii, cei care iau decizii, dar și cetățenii care acceptă tacit să stea cu mâna întinsă spre pomana statului
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
impună. Este unul din aspectele cruciale și am adăuga: profund negative ale situației socio-politice actuale, care ar cere, în mod necesar, o discuție specială. Pare, în orice caz, destul de straniu și semnificativ totodată că mai niciunul din liderii opoziției nu îmbrățișează pe față, programatic, cauza esențială a păturii mijlocii. Tentația populistă (Măria sa populismul), mitul statului bunei stări generale formulă valabilă, și încă în parte, doar în Occident , incapacitatea de a determina sectorul social specific, segmentul electoral de bază sunt semnele cele
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de un alt proiect cultural avem totuși nevoie. Măcar ca proiecție ideală. Nu lansăm un manifest. Consemnăm doar o situație de fapt. Efectele sale le resimțim la cea mai neînsemnată confruntare internațională. Nu mai vorbim de reprezentanții unor culturi care îmbrățișează umanitățile, erudiția și marile in-folii de sute și sute de ani. Ceea ce nu este cazul din nefericire încă la noi. Un al doilea handicap cultural esențial, alături de fragmentarism cauză și efect în același timp , este mentalitatea pur publicistică, actualistă, improvizată
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
sale, progresele sunt inimaginabile. Nu se poate spune, totuși, că, în toate cazurile, acest personaj nu are, măcar în parte, noțiunea culturii alternative. Dar i se pare o poziție mult prea riscantă, periculoasă și, mai ales, nerentabilă, ca s-o îmbrățișeze pe față. S-a și observat, cu neplăcere de altfel (Alina Mungiu), ceea ce se vede și cu ochiul liber. De unde groaza de a recunoaște nu numai că intelectualul poate fi cumpărat, dar chiar că poate fi cumpărat cu ușurință. Căci
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Din acest punct de vedere, el sa deosebit de consulii Franței, cărora li s-au acordat și anumite prerogative politice. într-o a doua etapă, Colquhoun s-a identificat cu obiectivele forțelor reacționare din Principate, acționând pentru împiedicarea Unirii. El a îmbrățișat teza lui Stratford Canning care sustinea că „Unirea ar fi fatală Turciei”. în fiecare ocazie pe care a avut-o, el a susținut imposibilitatea realizării Unirii și inoportunitatea adresării unei asemenea cereri Puterilor garante. El se detașa astfel de poziția
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
o logodnică părăsită de cel care aparține unei lumi iremediabil opuse; dacă în balada lui Bürger lumile opuneau viul mortului, aici normalul, comunul se opune miticului. Episodul determinant este reacția de groază a Lenorei la încercarea uriașului de a o îmbrățișa, reacție care le revelează amândurora diferența ireconciliabilă dintre lumile cărora le aparțin, eșecul dialogului sacrului cu derizoriul mundan. 4.5.2. Douăsprezece mii de capete de vită În Douăsprezece mii de capete de vită, numele protagonistului este un hipocoristic al
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
creații fantastice, fără a pierde însă din vedere procesele de alterare și exagerare a realității specifice mentalității primitive, legile de creație folclorică. Așadar, faptul inițial a fost o experiență care a suferit alchimia obscură a mentalității primitive; ele au fost îmbrățișate de colectivitate, deoarece corespundeau legilor sale mentale, orizontului său fantastic. 425 Ștefan Borbély, op. cit., p. 175; Eugen Simion, op. cit., p. 263; Matei Călinescu, op. cit., p. 137. 426 Mircea Eliade, Proză fantastică, vol. III, Editura Fundației Culturale Române, București, 1991, p.
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
cercetăm, cu titlu de complement existențial și constitutiv al unui dat oarecare, care este termenul lui contradictoriu (...). Noua metodă va consta deci în a cerceta, în prezența unui fenomen oarecare, în primul rând care este fenomenul său contradictoriu (...). Trebuie să îmbrățișăm cu curaj universurile contradictorii și să facem din ele însuși fundamentul realității. Legea logică cea mai profundă este legea contradicției dinamice (nu legea noncontradicției)"472. Acest principiu este destinat să schimbe fundamentele gândirii și cunoașterii științifice. Dacă știința clasică și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
toate formele gândirii. Cum vedem, ideea unei reforme logice a gândirii, a unei noi metode în definitiv, este prezentă și aici. Simpatizant al gândirii dialectice, Athanase Joja n-a urmărit să distingă un alt sens al dialecticii 580. El a îmbrățișat un înțeles mai general al acestui tip de gândire, unul derivând din filosofia lui Heraclit 581, a lui Hegel, Marx și Engels. Tot ceea ce l-a interesat au fost legile logice care stau la baza acestei gândiri, logica ei. Dar
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
corpuscular descrierea electronului este logică, în experimentul ondulatoriu din nou descrierea electronului este logică, iar noi suntem obligați să îmbinăm aceste fragmente de logică într-o imagine care să reflecte o realitate mai profundă. Contradicția apare din cauză că logica nu poate îmbrățișa complet realitatea și, pentru a o cuprinde, recurgem la raționalitatea dialectică"620. Tocmai de aceea, acest paradox trebuie suportat, iar nu respins după canoane logice clasice. Concluzia lui Mihai Drăgănescu, în legătură cu aceste paradoxuri, tinde să fie una generală: "conceptele ne
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]