9,974 matches
-
societatea civilă) se mobilizau pentru a face front comun împotriva Imperiului Răului, simbolizat de un bolșevic cu fașă umană. Guvernanții din ultimii ani ne-au lecuit de această iluzie și, cu excepția vocilor interesate în obținerea de sinecuri, nimeni nu mai îndrăznește acum să spună că asistăm la o polarizare decisivă, înspăimântătoare, a forțelor binelui împotriva forțelor răului. Cinismul alianțelor contra naturii, haita obraznică și nesătulă de profitori, imbecilii lipsiți de cele mai elementare argumente profesionale puși în funcții, precum și ciocoismul vezicant
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
puțin sunt (măcar) mai multe centre de comandă, divergente, pentru fiecare grup parlamentar (o galerie mai diversificată de mici cozmânci, adică), iar parlamentarii, aleși finalmente uninominal, pe banii lor, în câte o circumscripție unde pot fi trași la răspundere, mai îndrăznesc să crâcnească și chiar să-și facă propria agendă (inclusiv prin traseism politic), spărgând "unitatea de monolit" a partidului sub flamurile căruia au reușit să intre în Parlament. Mai mult, în timp ce Nicolae Ceaușescu cerea să fie judecat de Marea Adunare
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Pierdute în ceața memoriei câtorva supraviețuitori și de neînțeles, ca dificultate și fascinație, pentru cei care astăzi apasă câteva butoane, lăsând computerul să facă singur, rapid și eficient, toată munca aceea chinuitoare, dar fascinantă, modelatoare de caractere. Pentru mine și îndrăznesc să cred că și pentru el, tipografia a fost o școală a vieții mai importantă decât facultatea. Aici puteai vedea solicitudinea umană, căldura oamenilor nesofisticați, simpatia meșterilor sau tăcuta și eficienta solidaritate de breaslă laolaltă cu cupiditatea, impostura sau turnătoria
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
individuali. Realizez abia acum, după validarea mea în acest for pentru un mandat de doi ani, o dificilă misiune și o grea răspundere mi-am asumat. Finanțarea culturii este, structural și instituțional, o aventură asemănătoarea cu munca lui Sisif (nu îndrăznesc să spun cu glas tare că aici, în Balcani, legenda Meșterului Manole ar fi, poate, mai nimerită - date find exemplele dramatice de proiecte care se surpă la următoarea guvernare și de generații care se succed, rămânând mereu, la nesfârșit, doar
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de "Doctor Honoris Causa" al Universității de Arte "George Enescu". Chiar și pentru profani, numele extraordinarei soprane născută la Adjud înseamnă, neîndoielnic, glorie planetară, vis împlinit atât de grandios, încât te poți întreba, de bună seamă, dacă un om obișnuit îndrăznește, fie și în subconștient, să țintească atât de sus. Și cum cititorii mei știu că nu îmi este în obicei stilul ditirambic, simt nevoia să dau, în această consemnare lapidară a unui moment important pentru ieșeni, doar două exemple elocvente
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cu adevărat o piață a muncii, nu ca în România, unde președintele însuși ne spune verde-n față să ne luăm tălpășița din țară pentru că nu avem unde munci. Totuși, ce se întâmplă este absolut halucinant. Nici în comunism și, îndrăznesc să spun, nici în timpul frământărilor sociale din perioada interbelică nu exista așa ceva. "Curbele de sacrificiu", atunci, au ținut șase luni și, apoi, salariile au fost returnate. Greviștii celebri din manualele de istorie erau oameni îmbrăcați la costum și cu pălarie
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
e trist, catastrofal chiar, nu atât pentru noi, care nu-l mai citim decât accidental (cum a fost cazul acum), ci pentru destinul său public. Domnul Ungureanu se simte "dulăul de pază" al președintelui și sare, ucigaș, la beregata oricui îndrăznește să-i supere stăpânul. Bunăoară, în cazul nevinovat al domnului Păduraru, găsim următorul text pe blogul celui care se iluzionează că mai poate fi crezut că este "un jurnalist dependent de propriile opinii": http://traian ungu reanu-tru.blogspot.com/2011
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
susurată de atotștiutorii care ne înconjoară, astfel încât nici actuala suspiciune de blat nu e chiar imposibilă. Cât despre subiectul care trebuia să ne dea, la televiziuni, o reprezentație live de neuitat, mai bine îmi țin gura, că oricum nu prea îndrăznește nimeni să mai zică nimic pe aici prin clădire după ce am văzut descinderea șerifului județean, la aceste instituții, cu un aer mai curând de control și îndrumare decât de îngrijorare. Iar despre puterile celor doi vicepreședinți de a negocia vreo
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
un buget îndestulător pentru dezvoltare și achiziții. El a creat MLR Iași și tot el l-a transformat în cea mai puternică instituție muzeală din Iași, la finele anilor 90. Da, și tot el a făcut ceea ce nu a mai îndrăznit nimeni: să plece singur, așa cum anunțase, după 15 ani de domnie, atunci când lunga și complicata restaurare a Casei Pogor a fost dusă la bun sfârșit. Iar ultimul și poate cel mai neașteptat paradox este că, în ciuda bonomiei și diplomației sale
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
asumat atunci când am dat curs invitațiilor lui Theodor Paleologu și lui Hunor Kelemen de a fi, pentru patru ani, co-responsabil de strategiile aplicate de această instituție. Finanțarea culturii este, structural și instituțional, o aventură asemănătoarea cu munca lui Sisif (nu îndrăznesc să spun cu glas tare că aici, în Balcani, legenda Meșterului Manole ar fi, poate, mai nimerită - date find exemplele dramatice de proiecte care se surpă la următoarea guvernare și de generații care se succed rămânând mereu, la nesfârșit, doar
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
mai mare, ei devenind structura de finanțare și putere economică folosită de Putin pentru expansiunea Rusiei și pentru finanțarea proiectelor sale strategice. Toți oligarhii Rusiei și Ucrainei aparțin acestei categorii, unii dintre ei chiar arestați și companiile naționalizate doar dacă îndrăzneau să nu mai asculte de puterea discreționară a lui Vladimir Putin. La nivel global, compania de stat Gazprom, condusă de mâna dreaptă a lui Putin din perioada mandatului său de primar la Sankt Petersburg, activează ca instrument de presiune politică
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Faptul că domnul Paul Lambrino, singurul bărbat de descendență regală, putea deveni un bun levier de forțat Casa Regală nu a trecut, desigur, neobservat pentru serviciile de spionaj ale dictaturii și, uitându-mă pe biografia colorată a acestui personaj, aș îndrăzni să spun că viața sa aventuroasă a luat brusc o turnură mai casnică și mai stabilă, cu o bunăstare crescută, după anul 1985, când, pe neașteptate, începe să devină extrem de interesat de rădăcinile sale românești, se apucă să facă cercetări
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
domnitor și să creadă că voința personală este suficientă pentru schimbarea direcției de mers a societății. Aș vrea ca structuri de stabilitate, impersonale, să primeze: legea să fie pentru toți, deficitul bugetar să fie limitat prin Constituție, parlamentarii să nu îndrăznească, nici măcar în vis, să-și amnistieze complicii, instituțiile statului să fie funcționale și să-și facă datoria, indiferent de "carisma", dibăcia, vizibilitatea sau susținerea financiară a președintelui. Care n-are decât, din partea mea, dacă își asumă onest treaba lui de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
semnalizare de la sol sau, chiar admițând că asemenea incidente s-ar fi petrecut, că populația civilă a cetățenilor români de religie mozaică ar fi trebuit decimată barbar pentru o astfel de vină. Lucrurile sunt, firește, mult mai complicate și aș îndrăzni să spun că, dincolo de travaliul serios și argumentat pe care istoricii se cuvine să îl asume în privința unei chestiuni atât de delicate și de controversate a istoriei recente, avem obligația, toți cetățenii acestui oraș, să medităm la derapajele genocidale care
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
din gospodărie. Se știe că Ștefan cel Mare cumpăra arme de la armurierii sași din Ardeal, dădea arme vitejilor și cavalerilor săi, inspecta, în cadrul ceremoniilor militare, armele celor care participau la oaste și nu se poate crede că la aceste inspecții îndrăznea cineva să vină în fața Marelui Domn cu coasa sau cu toporul. Că străinilor li s-a părut sau credeau că războiul poate fi dus numai de oameni cu blazon nobiliar, ceea ce la noi nici boierii mari nu aveau, ține de
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
care urmează să opereze candidații la examen. O mare parte din eseurile din cuprinsul acestei cărți au fost publicate În presa literară În ultimii 15 ani. Autorul „O carte... o consemnare a neputinței omului de a-și Învinge slăbiciunile și Îndrăznește să se elibereze de ele printr-o confesiune mascată, prin intermediul unei metafore, da a unei figuri de stil, pentru că, În ultimă instanță, orice carte este altceva decât se crede, sau decât cred unii că poate fi. Fiecare om se regăsește
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
te ciocoi la toți domnii, ai vândut pre Despot, m-ai vândut pre mine, vei vinde și pre Tomșa; spune-mi, n-aș fi un nătărău de frunte, când m-aș Încrede În tine? Eu te iert Însă, c-ai Îndrăznit a crede că iar mă vei putea Înșela și iți făgăduiesc că sabia mea nu se va mânji cu sângele tău; te voi cruța căci Îmi ești trebuitor, ca să mă ușurezi de blăstămurile norodului”. Din citat reiese ca Lăpușneanul Îi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
are de-a face. Ajuns În fața comisarului, Lică recunoaște că văzuse cuțitul la Săilă și că biciul este al lui, presupunând că Îl uitase la Moara cu noroc. Lică era grăbit să plece la treburile lui, iar comisarul n-a Îndrăznit să-1 rețină știind cine erau stăpânii lui. Între timp, jandarmii l-au adus pe Ghiță la Ineu și, Întâlnindu-se cu Lică, acesta i-a șoptit să nu-și facă griji și să aibă Încredere În el. În săptămâna următoare
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
profan” sau „incognoscibilitatea sacrului”. Spațiul mitologic este cel al Bucureștilor. Acțiunea nuvelei este plasată Într-un București atemporal, cadru frecvent și În alte creații, Înfățișat ca un oraș toropit de caniculă: „Cât putea privi cu ochii, trotuarul era pustiu. Nu Îndrăznea să priveasă cerul, dar simțea deasupra capului aceeași lumină albă, incandescentă, orbitoare, și simțea văpaia fierbinte a străzii lovindu-l peste gură, peste obraji...” Într-o astfel de zi toridă Începe aventura neobișnuită a lui Gavrilescu, un modest profesor de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vedere. Dorind să-și impună spiritul „rafinat”, Mahomed, Îl are În preajma lui pe Pașa din Vidin, un caustic și disponibil la dialog. Pașa angajează cu acesta o polemica tăioasă, pe teme de poetică, filosofie, istorie și politică. Pașa din Vidin Îndrăznește să nu fie de acord cu ideile suveranului. În același act, potrivit unei cunoscute tehnici, cea a „teatrului În teatru”, În conținutul tragediei, Marin Sorescu prezintă și o trupă de actori Închiși Într-o cușca atârnată de trăsura sultanului. Aceasta
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
biserică, de exemplu, în sâmbăta Paștilor? În biserica asta n-au fost numai bune, au fost și rele. Vecinii au văzut de toate. S-au certat, cei de aici, pentru ideile lor. Dar în acești ultimi ani, credincioșii ortodocși au îndrăznit să iasă la suprafață. Anul trecut, prohodul la care se înconjoară biserica, s-a făcut aici, la Paris, prin cartier. Oamenii se uită cu o curiozitate adevărată, pentru că e un lucru ciudat (sună mobilul: „Doamne ajută, să vină, o să fim
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
mai descleie mințile, sufletul atârnă greoi ca o bucată de carne în cârligul ascuțit al măcelarului, trupul zace descompus în bucăți de durere fizică, zglobii sunt numai frații lui Greogor Samsa, clătorind, inoportuni și indecenți, printre vrafurile de volume, gândaci îndrăznind să străbată până și calendarul bisericesc, ca și cum lunile, coloanele înalte, sfinte, doldora de cuvioși și cuvioase, da, ca și cum săptămânile s-ar petrece într-o secundă sub piciorușele lor fine, lipicioase, rapide... Atunci e momentul potrivit pentru citit Baudelaire. Desigur, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
ascultam acel program de radio. A fost primul meu contact cu problema adicției. Ideea de adicție - imboldul de a lua fără încetare drogul - m-a îngrozit. Și până astăzi, deși sunt ferm convins că "iarba" nu produce dependență, n-aș îndrăzni să trag nici măcar un fum de marijuana. Ce ironie - să sfârșesc prin a deveni dependent de cel mai adictiv drog din lume! Păcat ca Paul Temple n-a suflat o vorbă despre țigară. Ce ironie, de asemenea, că, după peste
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
plan mondial, rata medie de eșec a clinicilor noastre a oscilat între cinci și zece la sută. Asta înseamnă o rată de succes de nouăzeci până la nouăzeci și cinci la sută. Deși eram conștient că descoperisem ceva minunat, n-am îndrăznit niciodată să mă gândesc la asemenea rate de succes. Mi-ai putea replica totuși că, de vreme ce credeam din toată inima că o să vindec lumea de fumat, trebuia să mă aștept la un succes de sută la sută. Nu, nu m-
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
care te împiedică să-ți atingi scopul. Băieții încep de obicei să fumeze pentru că vor să pară duri - în genul lui Humphrey Bogart sau Clint Eastwood. Dar ultimul lucru pe care-l simți la prima țigară e duritatea masculină. Nu îndrăznești să tragi fumul în piept, iar dacă fumezi prea mult începi să ai amețeli și apoi să-ți fie greață. Nu vrei decât să fugi de lângă ceilalți băieți și să arunci naibii porcăriile alea. Scopul fetelor este să devină niște
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]