9,251 matches
-
mai fost găsite 23 statuete, reprezentând divinități greco-romane, asiatice, egiptene și locale, grupate pe o platformă zidită. Descoperirea arheologică este cu atât mai importantă cu cât, printre cele 24 de statui descoperite, se numără și una unică, pe plan mondial: șarpele Glykon, unica statuie de cult a acestei divinități cunoscută până acum în întreg Imperiul Roman și a cărei dimensiuni și măiestrie de realizare sunt impresionante. De studiul reprezentărilor sculpturale ale divinităților s-a ocupat cercetătorul istoric constănțean Zaharia Covacef. Statueta
Glykon () [Corola-website/Science/306346_a_307675]
-
reprezentărilor sculpturale ale divinităților s-a ocupat cercetătorul istoric constănțean Zaharia Covacef. Statueta, care datează din secolul al II-lea, este sculptată, împreună cu postamentul, dintr-un singur bloc de marmură, cu latura de 66 cm, iar dacă ar fi desfășurat, șarpele ar avea 4,76 m lungime. Tehnica de lucru folosită a fost cea de cioplire și șlefuire. Șarpele este reprezentat încolăcit, având bot de miel, păr și urechi omenești și coadă de leu. Prezența statuetei șarpelui Glykon în tezaurul descoperit
Glykon () [Corola-website/Science/306346_a_307675]
-
II-lea, este sculptată, împreună cu postamentul, dintr-un singur bloc de marmură, cu latura de 66 cm, iar dacă ar fi desfășurat, șarpele ar avea 4,76 m lungime. Tehnica de lucru folosită a fost cea de cioplire și șlefuire. Șarpele este reprezentat încolăcit, având bot de miel, păr și urechi omenești și coadă de leu. Prezența statuetei șarpelui Glykon în tezaurul descoperit în vechea cetate Tomis atestă răspândircea cultului și în cetățile grecești din Dobrogea. Statueta a fost expusă în
Glykon () [Corola-website/Science/306346_a_307675]
-
dacă ar fi desfășurat, șarpele ar avea 4,76 m lungime. Tehnica de lucru folosită a fost cea de cioplire și șlefuire. Șarpele este reprezentat încolăcit, având bot de miel, păr și urechi omenești și coadă de leu. Prezența statuetei șarpelui Glykon în tezaurul descoperit în vechea cetate Tomis atestă răspândircea cultului și în cetățile grecești din Dobrogea. Statueta a fost expusă în Sala Tezaur de la parterul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie din Constanța. Ipoteza prin care se identifică statuia
Glykon () [Corola-website/Science/306346_a_307675]
-
un studiu publicat în "Apullum", anuarul muzeului județean din Alba Iulia. În rândul arheologilor și istoricilor există păreri împărțite cu privire la statueta descoperită la Constanța. "Descoperirea tomitană a suscitat un viu interes, datorită aspectului insolit al monumentului. Până în prezent, ipoteza identificării șarpelui tomitan cu Glykon a fost acceptată de cea mai mare parte a cercetărilor. Totuși, unul dintre ultimele studii care s-au făcut asupra monumentului tomitan îl consideră a fi o reprezentare a <Șarpelui ofit>", a declarat muzeografa Cecilia Pașca. Muzeografa
Glykon () [Corola-website/Science/306346_a_307675]
-
insolit al monumentului. Până în prezent, ipoteza identificării șarpelui tomitan cu Glykon a fost acceptată de cea mai mare parte a cercetărilor. Totuși, unul dintre ultimele studii care s-au făcut asupra monumentului tomitan îl consideră a fi o reprezentare a <Șarpelui ofit>", a declarat muzeografa Cecilia Pașca. Muzeografa Cecilia Pașca argumentează această concluzie prin aceea că șarpele Glykon putea fi reprezentat oricum, în timp ce Șarpele ofit doar ca acela descoperit la Constanța: cu cap de miel și numai propriu funcției pe care
Glykon () [Corola-website/Science/306346_a_307675]
-
mai mare parte a cercetărilor. Totuși, unul dintre ultimele studii care s-au făcut asupra monumentului tomitan îl consideră a fi o reprezentare a <Șarpelui ofit>", a declarat muzeografa Cecilia Pașca. Muzeografa Cecilia Pașca argumentează această concluzie prin aceea că șarpele Glykon putea fi reprezentat oricum, în timp ce Șarpele ofit doar ca acela descoperit la Constanța: cu cap de miel și numai propriu funcției pe care o îndeplinea în cultul ofiților. Principalul cercetător al acestui aspect numismatic a fost specialistul în istorie
Glykon () [Corola-website/Science/306346_a_307675]
-
dintre ultimele studii care s-au făcut asupra monumentului tomitan îl consideră a fi o reprezentare a <Șarpelui ofit>", a declarat muzeografa Cecilia Pașca. Muzeografa Cecilia Pașca argumentează această concluzie prin aceea că șarpele Glykon putea fi reprezentat oricum, în timp ce Șarpele ofit doar ca acela descoperit la Constanța: cu cap de miel și numai propriu funcției pe care o îndeplinea în cultul ofiților. Principalul cercetător al acestui aspect numismatic a fost specialistul în istorie antică Jona Lendering din Olanda. În urma acestor
Glykon () [Corola-website/Science/306346_a_307675]
-
funcției pe care o îndeplinea în cultul ofiților. Principalul cercetător al acestui aspect numismatic a fost specialistul în istorie antică Jona Lendering din Olanda. În urma acestor cercetări s-au descoperit o serie de monede romane pe care sunt reprezentate un șarpe încolăcit, care a fost identificat de unii specialiști cu șarpele-zeu Glykon: Ca urmare a descoperirii unice a statuetei șarpelui Glykon în Constanța, aceasta a început să fie reprezentată și în operele de artă românești. În februarie 1994, Banca Națională a României a pus
Glykon () [Corola-website/Science/306346_a_307675]
-
antică Jona Lendering din Olanda. În urma acestor cercetări s-au descoperit o serie de monede romane pe care sunt reprezentate un șarpe încolăcit, care a fost identificat de unii specialiști cu șarpele-zeu Glykon: Ca urmare a descoperirii unice a statuetei șarpelui Glykon în Constanța, aceasta a început să fie reprezentată și în operele de artă românești. În februarie 1994, Banca Națională a României a pus în circulație bancnota de 10.000 lei, în care, pe avers, în stânga portretului lui Nicolae Iorga, este reprezentată statuia
Glykon () [Corola-website/Science/306346_a_307675]
-
Glykon în Constanța, aceasta a început să fie reprezentată și în operele de artă românești. În februarie 1994, Banca Națională a României a pus în circulație bancnota de 10.000 lei, în care, pe avers, în stânga portretului lui Nicolae Iorga, este reprezentată statuia șarpelui Glykon.
Glykon () [Corola-website/Science/306346_a_307675]
-
niciodata lansat, membrii trupei erau Rîmaru, Connect-R și DJ Swamp, Electroshok a circulat multă vreme în format mp3, ulterior i s-a schimbat numele în DEXteritate, majoritatea track-urilor vechi apărând în variante modificate, invitați pe acest album sunt VeritaSaga și Șarpe (Beatboxer). DEXteritate, este un album R.A.C.L.A. lansat în 2005, “DEXteritate” este cel de-al 6-lea album oficial al trupei R.A.C.L.A. și a fost lansat în februarie 2005, prin Roton, noul membru oficial al trupei este
R.A.C.L.A. () [Corola-website/Science/306350_a_307679]
-
un enorm potențial industrial, o mână de lucru calificată, ajutorul american și o puternică cerere. Excedentul balanței comerciale a condus la o reevaluare a mărcii germane în trei rânduri. Începând din 1972, Deutsche Mark, în calitate de monedă forte, a evoluat în Șarpele Monetar European, apoi, în 1979 în Sistemul Monetar European (SME). Deutsche Mark a fost astfel reevaluat în mai multe rânduri față de alte monede ale SME. Abia după căderea Zidului Berlinului în noiembrie 1989 și reunificarea Germaniei, încheiată oficial la 3
Marcă germană () [Corola-website/Science/306436_a_307765]
-
Lucian Pintilie, Mircea Dragan, Serban Marinescu, Nae Caranfil,/ Andrei Serban, David Esrig etc. Gheorghe Dinică înregistrat mai multe Cd-uri cu muzică de petrecere și romanțe, de altfel actorul cînta, uneori, în cîteva localuri din București, cel mai celebru fiind „Șarpele roșu”, unde își petrecea timpul alături de prietenii săi, regretatul actor Ștefan Iordache și cîntărețul Nelu Ploieșteanu, alături de care a jucat în filmul „Ticăloșii”. Pentru activitatea sa deosebită, Gheorghe Dinică a fost distins cu numeroase premii, în special din partea Uniunii Cineaștilor
Gheorghe Dinică () [Corola-website/Science/305818_a_307147]
-
ca bivolul indian, gaurul, elanul. Din când în când, ei vânează animale mai „exotice” pentru ei — maimuțe, fazani, iepuri și chiar pește. Rația unui tigru adult este de 50-70 copitate pe an. Tigrii pot ucide și alte răpitoare: lupi, leoparzi, șerpi boa și chiar crocodili. Tigrii siberieni și urșii bruni reprezintă un pericol serios unii pentru alții; primii răpesc urșii mici și chiar atacă urși adulți. Urșii bruni și cei tibetani alcătuiesc 58% din rația alimentară a tigrului siberian (îi omoară
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
orașului Irkutsk. În urma unui sondaj realizat de Animal Planet, tigrul a fost votat ca animal favorit de cea mai mare parte din intervievați. Acesta a primit votul a 21% din respondenți, depășind câinele (20%), delfinul (13%), calul (10%), leul (9%), șarpele (8%) și alte animale ca elefantul, cimpanzeul, urangutanul și balena. În cadrul sondajului au participat peste 50.000 spectatori din 73 de țări. Behavioristul Candy d'Sa, care a colaborat cu Animal Planet la alcătuirea listei, a afirmat: „noi ne putem
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
ha. Este localizată la <nowiki>45°17'60"</nowiki> latitudine nordică și <nowiki>29°38'60"</nowiki> longitudine estică și oferă o perspectivă largă asupra oglinzii de apă și a malului nordic al limanului Razim. De când a fost pierdută insula Șerpilor din Marea Neagră și acoperită de ape insula Ada Kaleh de la porțile de Fier, insula Popina este unica insulă stâncoasă și pelagică (formată separat de aluviunile recente ale țărmului sau malurilor) din România. Insula este geologic o parte a podișului Măcinului
Insula Popina () [Corola-website/Science/305938_a_307267]
-
sanctuar al naturii... Delta insolită". În anul 2002 s-a editat colecția de proză a Alexandrei Fenoghen cu titlul „Aproape povești” (Editura Kriterion, București-Cluj, 2002). În povestirea de un realism fantastic „Judecata”, câțiva tineri aflați pe Insula Popina surprind doi șerpi, prind unul dintre ei, îl judecă, îl condamnă și îl omoară. Ei pleacă, apoi, la pescuit cu barca, arborând, în loc de steag, pielea șarpelui ucis. Toate acestea deteremină o serie de catastrofe - o furtună ucigașă, insula ia foc, apar doi „ticăloși
Insula Popina () [Corola-website/Science/305938_a_307267]
-
București-Cluj, 2002). În povestirea de un realism fantastic „Judecata”, câțiva tineri aflați pe Insula Popina surprind doi șerpi, prind unul dintre ei, îl judecă, îl condamnă și îl omoară. Ei pleacă, apoi, la pescuit cu barca, arborând, în loc de steag, pielea șarpelui ucis. Toate acestea deteremină o serie de catastrofe - o furtună ucigașă, insula ia foc, apar doi „ticăloși” - ca o pedeapsă, poate, a tulburării unei ordini de început a lumii.
Insula Popina () [Corola-website/Science/305938_a_307267]
-
revocare a trupului; modul de distingere a tirthankarașilor se face prin inscripții ale numelui aplicate pe piedestaluri. În următorii ani, iconografia jainistă cunoaște niște inovații: în secolul al V-lea apar simbolurile specifice fiecărui profet (majoritatea totemice: Mahavira - leul, Parshva - șarpele, Munisuvrata - țestoasa, Rishabha - taurul, etc.), iar în secolul al IX-lea apar cele 24 de shasanadevatas, "zeițele doctinei", asociate câte unui tirthankara. Unele zeițe, cum ar fi Ambika ("Mica Mamă") continuă să fie proeminentă ca centru al devoțiunii jainiste. Astăzi
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
sau budiste. Iconografia religioasă abundă de simboluri, fiecare tirthankara având propriul însemn reprezentativ, "lanchhana". De exemplu Rishabna, primul profet este reprezentat printr-un taur, Ajitnath, al doilea, printr-un elefant, Sambhavanath, printr-un cal, Abhinandannath, printr-o maimuță, Parshva prin șarpe, iar Mahavira prin leu. Deși majoritatea simbolurilor tirthankarașilor sunt alese din sfera faunei, există și excepții ca lotusul (pentru Padmaprabha), luna (Chandraprabha), vasul (Mallinath), etc. Dintre toate aceste semne cel mai sacru este svastica, care își depășește condiția de pecete
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
s-a îngrijorat de o înțepătură de insectă, iar când a tăiat-o cu o lamă, înțepătura s-a infectat, provocându-i o pneumonie, astfel pe 5 aprilie 1923, a decedat. Înainte de asta, canarul lui a fost mâncat de un șarpe (simbolul faraonului), chiar în ziua când mormântul a fost deschis. Apoi, alți zeci de oameni au murit în 20 ani... Unii cred că a fost de vină blestemul. Foarte multe inscripții spun despre acest blestem de ex: ""cel ce va
Tutankhamon () [Corola-website/Science/301461_a_302790]
-
carpatică ("Triturus montandoni"), sălămâzdră de uscat ("Salamandra salamandra"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), tritonul comun transilvănean (Triturus vulgaris), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), viperă ("Vipera berus"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), șopârlă de câmp (Lacerta agilis); Pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"); Insecte: fluturele tigru ("Callimorpha quadripunctaria"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), croitorul mare al stejarului ("Cerambyx cerdo"); Păsări (migratoare și de pasaj) protejate
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
euro) pentru a achiziționa un pachet minoritar (sub 7%) din acțiunile producătorului român de soluții de securitate informatică Bitdefender. 2011: Bitdefender anunță o nouă identitate de brand. Bitdefender adoptă simbolul legendar al lupului dacic în identitatea vizuală. Jumătate lup, jumătate șarpe, creatura totemică sugerează originile românești ale brandului. 2012: Bitdefender deschide un birou în Dubai și apare pe rafturile retailer-ului american WallMart. 2013: Bitdefender Antivirus primește titlul "Product of the Year" din partea AV-Comparatives. 2015: Bitdefender câștigă premiul "Product of the Year
BitDefender () [Corola-website/Science/313137_a_314466]
-
conviețuirea îndelungată ducând la hibridări, prezența acestora dând valoare de unicat acestei rezervații. Specii faunistice semnalate în arealul rezervației: căprioară ("Capreolus capreolus"), jderul de copac ("Martes martes"), iepurele de câmp ("Lepus europaeus"), apolonul negru (un fluture din specia " Parnassius mnemosyne"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), gușter ("Lacerta viridis"), vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), șopârla de pădure ("Lacerta praticola"), șarpe inelat ("Natrix natrix"), sau brotacul verde de copac ("Hyla arborea") sau ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina
Pădurea Bejan () [Corola-website/Science/314570_a_315899]