9,827 matches
-
cu relația stabilită în viziunea creștină între divinitate−Întrupare−revelație (fundamentală pentru planul politico−oikonomic) și, în termenii politicului, cu relația dintre puterea inspirată (a autocratului)- oíkonomía -imaginar al puterii. Alături de aceste paralele, dihotomiile funcționale concret−abstract, temporar - atemporar, limitat - ilimitat reprezintă elemente fundamentale preluate de imaginarul creștin din imaginarul filosofic al politicului antic. Simbolismul puterii devine în evul mediu un summum al reprezentării acestei conjuncturi. Platon însă nu conciliază niciodată cunoașterea și credința, ceea ce impune diferențele
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
tomiste a dreptului. Substanța teoriilor politice occidentale târzii poate fi înțeleasă și prin reflexiile lor structurate în imaginarul colectiv, marcat profund de caracterul practic și totodată sistematic al organizării sociale medievale. Teoria propusă de Aristotel, care muta accentul de pe modelul abstract al cetății pe realitatea familiei, oíkos, a fost rediscutată și integrată tot la începutul renașterii. Din păcate, deși proiectul său politic, comparativ cu cel al lui Platon, nu a fost artificial și utopic, nu a fost nici la fel de
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
ales prin intermediul isihasmului palamit, la interpretările date imaginii sacre în linia moștenirii platoniciene, la formulări și proiecții imaginative cu un puternic caracter simbolic și paidetic. Teoria și practica politică medievală au stat sub semnul modelului imperial bizantin, chiar dacă nefuncțional și abstract după 1453; el a influențat în mare măsură și imaginea puterii, și structura imaginarului. La rândul lui schematic (ca fenomen de cultură orală), imaginarul lumii ortodoxe a lăsat loc pentru puține creații locale autentice; sub supravegherea atentă a instituțiilor puterii
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
bunurilor simbolice, cât și a celor materiale, în numele unei oikonomii mai generale, a fost preluat și menținut timp de secole în baza teologiei ortodoxe și a modelului bizantin de putere. Îndepărtat, neinteresat și oricum distrus curând, de aceea tot mai abstract în timp, el nu a coincis cu practica politică locală, de la început defensivă. Convergența acestor direcții de guvernare reflectate în valoroasa carte de parenetică ortodoxă Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său, Theodosie atestă conștiința necesității de a domni înțelept
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
chiar citire), cu numirea sau nu, a fundamentelor ei: filosofia platoniciană, iudeo-creștinismul, patristica și scrierile iconodule din secolele VIII-XI. Studierea filosofiei însemna pentru cărturarii români din secolele XIV-XVI în primul rând cercetarea operei patristice, alcătuită din texte în care construcțiile abstracte abundă. Contactul cu gândirea antică ... se înfăptuia astfel atât prin intermediul numitelor texte - compuneri ale unor autori nutriți direct la sursele filosofiei eline -, care vehiculau concepte antice "încreștinate", cât și prin consultarea nemijlocită a fragmentelor din tezaurul elin mai cu seamă
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
toujours dans l'attente du pardon, l'occident catholique redécouvre l'antiquité et la liberté de croire à la gloire de l'humain. Mots-clés: funus imaginarium, imagines, Rome, mémoire, empereur, gloire divine, gloire de l'humain, imaginaire byzantin, image sacrée. Abstract Funus imaginarium was the name given in Rome (1-4 c.) to a funeral procession in which actors were wearing the wax death masks of the deceased emperor's ancestors, complete with suitable attire. These masks, called imagines, were kept in
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
de rit bizantin Imaginea antică a divinului - imaginea filială divină - imaginea basileului Imaginarul puterii creștine și imaginea basileului Oikonomia creștină Valori ale antichității grecești în gândirea isihastă În loc de concluzii UITAREA ROMEI Bibliografie generală Lista ilustrațiilor Sursa ilustrațiilor 272 Résumé 275 Abstract
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
și studii în revistele de specialitate, precum și Cioran și exodul spre veșnicie (2007); Eclipsa orizontului (2003); Repere introductive în fenomenologie (2010); Paradigme umaniste. Explorări în tradiție și actualitate (coordonator, 2013). La editura Institutul European a mai editat volumele Pendulări în abstract (2008) și Transcendența activă (2010). Marius Cucu, Ascunderi și înfățișări. Explorări metafizice decriptive (c) 2016 Institutul European Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com.; www.euroinst
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
și acționare, se manifestă dinamic dăruind o strângere-de-mână cărei i se răspunde reflexiv, precum într-o oglindă. Dau mâna cu prietenul și el dă mâna cu mine întru prindere și contact tactil reciproc. Traiectoriile celor două mâini se ciocnesc desenând abstract un culuar format din două parcursuri ce își împletesc întinderile lor concomitente una către cealaltă. Punctul de întâlnire marchează nu doar mijlocul distanței ce separa cele două mâini anterior inaugurării gestului de strângere a lor, ci desemnează miezul balansului de
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
perceperea acestei căi drept una mai întinsă și mai greu abordabilă decât se anticipa anterior. Se cuvine a menționa că aici formulele străbatere în scurt timp și deplasare mai lentă, într-un timp mai îndelungat vizează numai temporalitatea, fenomenul deplasării abstracte și spațializarea specifice iubirii întru eros, care aparțin doar experienței de trăire a îndrăgostirii. Dragostea a cărei experiență o trăiesc aparține ultimei tipologii, se încadrează în clasa iubirilor diminuate care atunci când își proiectează formula te iubesc din esență lor pulsativă
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
puțin cu recapitulări în legătură cu existența Vieții românești, semnate de d-voastră..." Într-o notă la Miscellanea (martie 1933), G. Călinescu formulează ideile sale despre misiunea unei reviste: "O revistă este un organism colectiv în care esența e de natură principială, abstractă, colaboratorii fiind simple accidente. Ea simbolizează continuitatea unei culturi, unitatea în devenire, tradiția și societatea care trăiește prin explozii succesive și în care indivizii și ideile se urmează antitetic, fără sinteze conciliatoare." Rămâne în conducerea Vieții românești până în vara anului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
admită că peste mișcarea subiectului se adaugă, ca un substrat sau un control, considerarea obiectului 1. Cu alte cuvinte, criticul are de la operă două serii de recepții: impresii de gust și o serie întreagă de reprezentări mai concrete ori mai abstracte, privind opera literară ca obiect independent de subiectul estetic. Ori de câte ori un critic face propoziții care trec de la simpla afirmare sau negare afectivă la contemplări ale operei ca obiect este un critic obiectiv. A spune despre o operă că e pesimistă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
din propriul lui subiect. Lupta în stradă și șederea în turnul de fildeș sunt momente succesive și obligatorii, nicidecum antinomice. Dante, V. Hugo, Tolstoi, Eminescu au fost niște partizani plini de pasiuni politice. Și cu toate acestea opera lor este abstractă și eternă. Creatorul stă ziua, ca om, în țipetele cetății, în soare, iar noaptea se suie în turn, sub lună. Ziua privește lumea în contingența ei, noaptea în absolut. Momentul prim e necesar, închiderea în turn, aceea reprezintă faza artistică
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ferecate surle; Să răsune până-n nuor... cu evocări realistice de animale grele (fiind vorba de grădină): O scurmară vierii cei groși de la luncă, Și zimbrii o pasc și-n coarne-o aruncă. Dosoftei are vorba materială ce dă corp mâhnirilor abstracte: La apa Vavilonului Jălind de țara Domnului; Acolo șăzum și plînsem La voroavă, ce ne strînsem. Și cu inimă amară Prin Sion și pentru țară Aducîndu-ne aminte, Plângeam cu lacrămi fierbinte, Și bucine ferecate Lăsam pren sălci aninate. Un brașovean
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Poezia lui Gh. Asachi (1788-1869) e aproape în întregime sub regimul lui Petrarca. Poetul cunoscuse dealtfel direct Italia și petrarchizase acolo chiar în italienește. Fondul sonetelor e banal, dar când endecasilabul se păstrează, efectul e un sistem muzical limpid și abstract, cu acorduri cvasieminesciene. Cât ți-s dator, o, stea mult priincioasă, Că-n primăvara a vieții mele, Tu m-ai ferit de strâmbe căi și rele Și m-ai condus pe calea virtuoasă. Tu-n sân mi-aprinzi făclia luminoasă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Îndeosebi informația sa e italiană, în direcția canțonetiștilor și anacreonticilor veacului XVIII, de felul lui Savioli, Giovan Gherardo de' Rossi și Iacopo Vittorelli. Din Metastasio traducea La partenza. Pe de altă parte vedem că răsfoia pe Escouchard-Lebrun, pe Gentil-Bernard. Titlurile abstracte ale poeziilor sale (Adevărul, Călătoria, Neîncrederea, Pacea, Simpatia, Despărțirea, Imaginația, Judecata, Caleidoscopul, Ochianul, Ceasornicul îndreptat, La pahar) aparțin poeziei didactice în general. Încercări de a dezvolta proverbe fie și în poeme simple nu se pot despărți de exemplul dat de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pe cunună să am desmierdări. Eliade însuși recunoștea "acea legănată și lină cadențare" ce va forma nota particulară a lui Bolintineanu. Bogata producție ce a urmat e foarte inegală. Reveriile sunt pline de concepte, de locuri comune, într-o limbă abstractă, chiar trivială. Florile Bosforului, un fel de "orientale", nu satisfac, nici prin lexic, nici prin senzații, setea noastră de exotic. Puerilitatea și dulcegăria stăpânesc. Însă Bolintineanu cunoștea direct Orientul, și unele imagini, fără a avea plastica de smălțuitor a lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mereu personagiul "damnat" al romanticilor. Astfel în Mi-hnea-vodă cel Rău, ultimele cuvinte ale agonicului armaș Dracea, erou satanic, sunt comentate sinistru de zângăniturile de cătușe și lanțuri din pivnițele în care zac robii. Pornind de la letopiseț, Odobescu narează cronologic și abstract, romanțând istoria, iar plăcerea literară e numai de ordin stilistic. Scriitorul e un peisagist de dimensiuni mari și un bun scenarist arheologic, cu grija coloarei locale. În Doamna Chiajna, și lexicul, până aci moderat, e mai cromatic. Chiajna e "muiere
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Spiritul, ci carnea suavă cu-"ncheieturi": Nu e mică, nu e mare, nu-i subțire, ci-mplinită, Încât ai ce strînge-n brațe, numai bună de iubită. Mai târziu, contunuînd heinismul "Junimii", Eminescu cultivă o romanță nudă, deconcertant de directă, mai degrabă abstractă, în care fondul e al cântecului de lume autohton, cu "jele", "dor", cu iubiri ducând la zăcere și moarte. Totuși tehnica e cu mult mai complexă decât se pare și constă în trecerea gradată de la confesiunea cea mai simplă la
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de vedere al fondului (originalitate elementară), al armoniei (originalitate subiectivă) și al formei (originalitate plastică), aceste aspecte fiind și ele considerate sub triplul raport al intensității, calității și tonalității, așa încît o operă este sublimă, umoristică, naivă, patetică, optimistă, imaginativă, abstractă, exultantă, deprimantă, ingenioasă, fantastică, incisivă, explozivă etc. ION TRIVALE Un bun critic ar fi fost dacă trăia mai mult Ion Trivale (1889- 1916), elev al lui M. Dragomirescu, cu oroare exagerată de simbolism, foarte analitic sub un unghi cu totul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu "mandolinate", cu versuri pentru o "scumpă doamnă" sau "pe albumul unei fecioare", M. Codreanu s-a specializat în sonet, pe care nu-l tratează deloc cu arta de smălțuitor a lui Heredia, ci ca pe o manufactură în serie, abstractă și incoloră, adesea prețioasă, câteodată filozofantă. Totuși, când poetul se oprește la stări minore, plictiseală, blazare, rezultatele sunt notabile, ca în Simbolism de toamnă, mică simfonie a frunzelor, sau în Spleen, baudelairiană de provincie: De neurastenie fugărit, M-am dus
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
internațional ca la gheriști, revista avu grije să corecteze vechiul titlu al lui Vlahuță Viața cu adaosul românească. Dealtfel nici o îndoială asupra naționalismului poporaniștilor. C. Stere, admirator al lui Coșbuc și al lui Goga, lămurea că nu voia utopii, dreptate abstractă pentru proletarii din toate țările. El cerea dreptate socială pentru țărani, aceasta în vederea tocmai a înfăptuirii "ființei naționale a milioanelor" de români "împrăștiate de puhoiul crunt al puterilor oarbe ale istoriei". Ca și Eminescu, C. Stere admitea sacrul egoism al
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
poetul compilează un soi de "legendă a secolelor", intitulată Cântecul omului, în care ia pe rând, enciclopedic, fără criteriu teleologic, civilizațiile: Iudeea, Helada, Roma, Evul mediu, Renașterea, într-o versificație variată și chinuită. Afară de rari cazuri, toată această producție e abstractă, didactică, iremediabil aridă. Romanul (Conservator & C-ia, Vioara mută, Fântâna cu chipuri) nu e genul propriu scriitorului, care îl concepe într-un spirit cu totul liric, de o falsă aparență analitică. EUGENIU ȘTEFĂNESCU-EST, AL. T. STAMATIAD, EMIL ISAC Poeziile lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Movilă, Sidonia Dragușanu, Ioana Postelnicu, Cella Serghi. POEZIA PROFESIUNILOR În versuri de ținută alegorică Barbu Solacolu se înduioșa încă din 1920 de soarta proletarului (Sămănătorul, Cerșetorul), Eugen Relgis s-a străduit să întemeieze o mitologie a erei moderne cu divinități abstracte (Rezistența, Unitatea, Constructorul, Salahorul) și monstruozități mașiniste (betoniera, elevatorul), Leon Feraru cântă atelierele cu ciocane sonore, Simona Basarab (V. Cazan, Vladimir Corbasa), zgomotul uzinelor, al tipografiei, munca "plătită pe nimică" a proletarului, Nicolae T. Cristescu, comandor în marină, profesia marinărească
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
o fecioară, matrimoniul cu o urâtă. Orașul cu salcâmi urmărește o generație de puberi în mediul lor natal, brăilean, analizând cu ariditate neliniștea erotică, începînd cu apariția accidentului puberal la femeie și neocolind nici anomaliile sexuale. Ultimul roman Accident e abstract, fără situare geografică. Semnificativ este romanul De două mii de ani, eseu polemic mai mult. Doritor de a înțelege "clar și distinct" totul, de a trăi toate atitudinile, chiar și pe cele opuse interesului ființei sale, eroul evreu suferă intens în mijlocul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]