12,606 matches
-
să-l programeze și-apoi să opereze cu Z-3, un anume Arnold Fast: primul programator din lume, pe-un computer programabil operațional. Ei bine, Arnold Fast ăsta era orb.“ „Cum orb?! Adică nu vedea nimic din ce face? Programa în alb?“ „Da. Primul programator mondial habar n-avea ce bagă acolo-n mașinăria care i se dăduse pe mână. Interesant, nu? Habar n-avea sau se făcea că habar n-are. Depinde cum vrei să iei lucrurile.“ „Fascinant! Și ce s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
hoteliere amorfe și plictisitoare, îmbrăcate aseptic, în craci tubulari, albi, de dispensar. Iarna, făceau zig-zaguri prin cameră în ciorapi flaușați, trași peste dresurile groase de flanelă și înghesuiți în sabotul spitalicesc, cu talpă de tanc. Ochiul patina pe materialul stufos: alb, negru, iar alb, acoperind toate formele și deteriorând plăcerea. În timp ce eu le cercetam în intimitatea laboratoarelor, eram la rândul meu urmărit. Un etaj mai sus, asistenții de la băi și nămoluri scoteau în pauze capul pe geam și studiau blocul vecin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
plictisitoare, îmbrăcate aseptic, în craci tubulari, albi, de dispensar. Iarna, făceau zig-zaguri prin cameră în ciorapi flaușați, trași peste dresurile groase de flanelă și înghesuiți în sabotul spitalicesc, cu talpă de tanc. Ochiul patina pe materialul stufos: alb, negru, iar alb, acoperind toate formele și deteriorând plăcerea. În timp ce eu le cercetam în intimitatea laboratoarelor, eram la rândul meu urmărit. Un etaj mai sus, asistenții de la băi și nămoluri scoteau în pauze capul pe geam și studiau blocul vecin. Sau doar mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
balconul meu, ocolea prin stânga Fiatul 850 al vecinului Firănescu și sfârșea pe treptele „Alimentarei“ din colț. Drumul fusese bătătorit, un ochi atent ar fi descifrat cojile de parizer lângă bordură sau urmele de tălpi pe zidul proaspăt vopsit în alb. Deceniu după deceniu, șefii depoului (comuniști înrăiți sau capitaliști de circumstanță) au încercat să stăvilească năvala angajaților spre magazinul cu salam și spirtoase. Unul a prins o plasă de sârmă de gard, cu ochiuri mici, să nu poți băga piciorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
nu fi auzit de „capre“; doar cine n-are mașină nu le-a folosit. Bucureștiul e invadat de mii de-asemenea obiecte misterioase. „Caprele“ noastre cresc oriunde e un loc liber. Pe bulevarde, le vezi înalte, vopsite în roșu cu alb, mimând aspectul regulamentar; de ele atârnă câte-o tăbliță, cu numele firmei balansându-se amenințător; cum intri pe străduțe, nu mai respectă nici o regulă. În locul barelor metalice, sudate cu grijă la unghiuri, apar cărămizi, lăzi (cu predilecție, de bere), T-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Traversam regulamentar, pe verde, la trecerile de pietoni. Ne uitam pe unde călcăm, mergeam corect, în șir indian, pe dreapta trotuarului. Votivkirche domina un sfert din Viena, cu turnurile ei gotice, negre, poleite cu verdele poluării. Acum era spuzită în alb, fulgii crocanți se depuseseră într-o crustă de zăpadă care atârna ca o prelată pe-o Dacie veche. Pe Währinger Strasse, am depășit restaurantul studenților, apoi reprezentanța turistică a României. Se întrezăreau niște poze cu Predealul, o mască țărănească și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
să încerci să faci pe Omul-Păianjen în caz de pericol, suficient cât să-ți dea vertij dacă erai claustrofob. Jumătate din interstițiu fusese ocupată cu o etajeră ondulată, din lemn și fier forjat, prin care se îmbrățișau câteva mușcate pletoase: albe și roz deschis, în bleul zăpezii. Geamul termopan se deschidea înspre cameră, să poți sări sau ieși să uzi florile; peste drum, nici o fereastră, doar straturi de cărămizi portocalii, rumenite de ploaie și frig. Dacă îți venea vreo idee și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
bazine și grădini de trandafiri. Aleile în diagonală, de-o precizie habsburgică, se întâlneau doar în punctul central, de unde puteai alege fragmentul de decor pe care să-l administrezi. Vara, Burggarten și Volksgarten îți ocupau vederea periferică în amestecuri de alb, galben, portocaliu, roșu-purpuriu și grena. Acum priveliștea era incompletă: lăstarii fuseseră tăiați și-acoperiți cu cagule din pânză de in, ca înainte de execuție. Pe măsură ce reveneam spre Schottentor-Universität, numărând pașii ca pentru un exercițiu militar sau o recunoaștere, îmi dădeam seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
tăiat două găuri în sac: una la gură, alta sub nas. Avea un nas enorm tipul, cât al meu. „Acum ne spui, prietene, ce căutăm aici?“ Din nou, prizonierul n-a răspuns nimic. Îi vedeam buzele strânse, puțin pătate de alb. „Tu de ce crezi că te-am adus aici, să-ți cerem un autograf?“, a revenit Mihnea. „E deshidratat.“, am observat eu. „De la drum. Poate de-aia nu povestește.“ „Deshidratat pe ploaia asta?!“, s-a mirat Mihnea. Apoi s-a așezat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
privind opțiunea cumpărătorului pentru un anumit produs este mecanismul prin care acesta își fundamentează decizia. Caracteristicile de calitate ale unui produs constituie răspunsul producătorului la cerințele beneficiarului; limbajul tehnic în care acestea sunt prezentate (ex.: porozitate, reactanță, impedanță, grad de alb, consum specific etc.) este cel mai adesea stăin și de neînțeles pentru cumpărător, care ar fi mai degrabă interesat de existența unor indicatori sintetici și funcționali care să-i permită să facă diferențe între produsele similare. Din acest motiv, un
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]
-
comisionată politic de președintele României, și livrată de Raportul Tismăneanu, asumarea reflexivă a trecutului comunist presupune abandonarea gândirii maniheiste (în care comunismul reprezintă forța răului absolut iar non-comunismul reprezintă forța binelui absolut), a bicromiei (în care lumea este zugrăvită în alb și negru, în îngeri și demoni, disidenți și torționari) și a logicii binare aferente acesteia. Paradigma carcerală a societății românești sub comunism, cu a sa imagine a unei distopii sociale înfăptuită într-un arhipelag al gulagului autohton, este profund reducționistă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lor. Desigur! Desigur! Chinul e-atât de mare!... Criminalul era om deștept, neînfricat, puternic, în floarea vârstei. Legros îl chema. Ei bine, dacă vrei să crezi, bine, dacă nu - nu crede, dar, când a urcat pe eșafod, plângea și era alb la față precum coala de hârtie. Oare se poate una ca asta? Oare nu-i îngrozitor? Cine plânge de frică? Nici n-am crezut că poate plânge cineva care nu mai e copil, un om care n-a plâns niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
ar... trebui s-o legăm? îi șopti generalul lui Ptițân. Sau să trimitem după... E clar că și-a ieșit din minți, nu-i așa? Și-a ieșit? — N-nu, poate că nu-i tocmai nebunie, răspunse Ptițân, care era alb la față ca varul și tremura, nefiind în stare să-și ia ochii de la pachetul care începuse să ardă. — Nu-i nebună? Nu-i așa că-i nebună? se repezi generalul la Toțki. — V-am spus doar că e o femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cu mobilierul din anii douăzeci, grosolan și masiv, făcând rotocoale și zigzaguri, urcând câte două, câte trei trepte și coborând tot atâtea, până când, în sfârșit, bătură într-o ușă. Le deschise însuși Parfion Rogojin; văzându-l pe prinț, se făcu alb la față și încremeni în loc, astfel încât un timp păru o statuie de piatră, care îl țintuia cu privirea lui fixă și speriată, cu gura strâmbată într-un zâmbet cu desăvârșire nedumerit, ca și cum în vizita prințului găsea ceva imposibil și aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
privință, Evgheni Pavlovici se gândi la început să scape cumva și pentru nimic în lume să nu-i acorde vreo atenție celei care îl jignea. Dar cuvintele Nastasiei Filippovna îl loviră ca trăsnetul; auzind de moartea unchiului său, se făcu alb la față ca varul și se întoarse spre cea care-i adusese vestea. În această clipă, Lizaveta Prokofievna se ridică repede de la locul ei, îi luă pe toți ceilalți și plecă cu ei aproape în fugă. Numai prințul Lev Nikolaevici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
urmare, a fost supus la tortură pe cruce pe deplin și absolut după legea naturii. În tablou acest chip este teribil de desfigurat din cauza loviturilor, este tumefiat, cu vânătăi îngrozitor de umflate și însângerate, ochii îi sunt deschiși, cu pupilele încrucișate; albul ochilor, mare, dezgolit, strălucește cu o reflexie moartă, sticloasă. Dar, ciudat, privind cadavrul acestui om chinuit, ți se iscă în suflet o întrebare specială și curioasă: dacă toți ucenicii lui au văzut un cadavru exact ca acesta (și negreșit trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
te dezonorez! Sări în picioare și ceilalți nu-l mai putură ține; dar, după cât se pare, nici Gavrila Ardalionovici nu se mai putea stăpâni. — Las-o baltă cu cinstea! strigă el cu ciudă. — Ce-ai spus? tună generalul, făcându-se alb la față și înaintând un pas către el. — Doar că e de-ajuns să deschid gura ca să... începu deodată Ganea să zbiere, dar nu termină ce avea de spus. Stăteau față în față, peste măsură de surescitați, mai ales Ganea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
dezista de la aceasta, arătîndu-ne cu toată evidența bătaia de joc la care ne-am expune. Patronul "ștafetei " era pe-atunci d. Herșcu Goldner, om ce fusese închis la Golia pentru sminteală, lucru de care ni s-a dat negru pe alb mai multe dovezi pe cari nu le cunoscuserăm. Am văzut pe d. Herșcu fotografiat cu pușca în mână ochind în văzduh asupra d-rului Tausig, medicul primar de la Golia; epistole scrise cu cerneală roșie tot de patronul "Liberalului " actual, prin cari
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a acestor averi! Nu vorbim de popor! El e mânat la alegeri de subprefecți, de civico - electorala baionetă a lui Serurie, el suportă numai plebea aceasta, fără a pricepe. Încurcat în paragrafi și articoli traduși din franțuzește, nemaiștiind a destinge alb de negru și adevăr de minciună, cu mintea uimită de fraze fără coprins, de un întreg lexicon de termeni cari n-au nici o realitate îndărătul lor, el e în punctul de a-și pierde până și limba și bunul simț
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
rău informat și că, după a sa știință, există făgăduințe pozitive făcute Austro-Ungariei. Într-adevăr, după cât aflăm, colecția de documente diplomatice ce o pregătește Ministerul austriac de Esterne pentru a o prezenta delegațiunilor ar fi coprinzând făgăduințele scrise negru pe alb a iluștrilor noștri oameni de stat. Ba se susține că d. Brătianu ar fi delegat anume pe un onor. patriot cu gingașa misiune de-a merge la Viena și a îndupleca pe guvernul imperial să suprime publicarea acelor documente, cari
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de fum sau turtiți de îmbulzeală. Negriți de nu se mai cunoșteau, cu expresia de groază și desperare în fața, mai toți acești nenorociți [î]și ridicaseră mînile deasupra capului, rîmîind astfel încleștate. La mulți le ieșiseră ochii din cap și albul ochiului contrasta teribil cu negrul obrazului. Spăimântător era aspectul acelora cărora limba umflată, le ieșise pe jumătate din gură. Dinții le erau adânc intrați în limbă. Mulți aveau osul nasului zdrobit, sau că au căzut pe scară, sau că au
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
se prefacă într-un sălbatec mizantrop, un pustnic cum e Timon în actul al Iv-lea, sufletul său cată să fi trecut prin o sumă de peripeții ce l-au aruncat dintr-un estrem într-altul, l-au prefăcut din alb în negru, din floare de crin în mătrăgună. Seria acelor peripeții, luată la un loc și designată c-o singură vorbă, am numi-o fenomonologia unui suflet bântuit de patimă. Se știe că pe sfârșitul secolului al paisprezecelea Alexandru cel
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
o ne-nțelegere, o gratuită presupunere din partea unui vecin. - Te-o fi bătut, maică, zise lupul. - Aș! nu. Esplicări france și conforme realității s-au dat și ne 'nțelegerea a dispărut. O, eufemism! Tu faci din negru alb și din alb negru, tu faci din o injurie... o mică neânțelegere, tu faci din o rușinoasă umilire, din târârea pe pământ a unor târâtoare, o esplicare... francă! Dar oare ce ton ar fi trebuit să aibă scuzele de patru ori emendate și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
show biz, nume precum Mike Tyson, și alți Mike-s precum Michael Jordan și Michael Jackson. Biografiile lui Michael Jackson și Barack Obama arată două tendințe deosebite în ceea ce privește mecanismele identificării, concept important pentru psihologii sociali interesați de teorii ale identității: în timp ce "albul" Obama s-a identificat în mod deliberat ca afro-american și a câștigat alegerile prezidențiale, confirmând astfel evoluția societății americane contemporane, Michael Jackson a încercat, probabil cu disperare, să meargă în direcția opusă, considerând că "white is beautiful". AFRICAN AMERICAN STUDIES
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
când se întind spre hrana tragică, iar eroul trebuie să fie pe jumătate indian, pe jumătate alb, și să plângă, în mod obligatoriu, singur. Dacă e vorba de o eroină indiană, ea trebuie să fie zveltă și îndrăgostită de un alb, atât de alb, încât să-i vezi vinele albastre săltând prin pielea-i precum râurile. Eroina indiană să fie comparată cu natura: coline castanii, munți, văi mănoase, iarbă-nrourată, vânt și apă limpede. Dacă apa e tulbure, femeia are un
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]