10,371 matches
-
flori. Biserica cu hramul Sf. Trei Ierarhi imită arhitectura Mănăstirii Dragomirna și a Mănăstirii Sfinții Trei Ierarhi din Iași. Biserica are formă de cruce, este acoperită cu tablă zincată și are pardoseală din mozaic venețian . Interiorul bisericii este compus din altar, naos, pronaos și pridvor. Pridvorul este închis și pictat. Intrarea în biserică se face prin partea de vest, pe o ușă masivă de stejar, cu grilaj din fier în interior și cu stâlpi din piatră de râu. La marginea pridvorului
Mănăstirea Slătioara (stil nou) () [Corola-website/Science/313664_a_314993]
-
turlă octogonală mare, luminată de opt ferestre mari, terminate în arc. Ea se află așezată pe trei baze: una pătrată și două stelate, fiecare având firide. Deasupra ferestrelor se află trei rânduri de firide, între care se află decorații bogate. Altarul este spațios, fiind luminat de 3 ferestre (une pa absidă și alte două pe lateral). Catapeteasma este confecționată din lemn de stejar și tei. Pe fațada exterioară a bisericii se află motive ornamentale turnate din praf de marmură, ciment alb
Mănăstirea Slătioara (stil nou) () [Corola-website/Science/313664_a_314993]
-
, județul Cluj, este considerată monument istoric și are hramul "Pogorârea Duhului Sfânt". Conform inscripției de la intrare, a fost ridicată în anul 1763. Pisania din altar surprinde și anul în care ea a fost pictată, 1768. Construită din lemn de brad pe tălpi de stejar, cu fundament de piatră și acoperită cu șindrilă, biserica de lemn de la Someșul Rece se păstrează și astăzi ca punct de
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
fost ridicată în 1763, conform inscripției de pe portalul de la intrare. Este construită din bârne de brad, prinse în „cheotoare nemțească”, și așezate temeinic pe piatră de râu. Planimetric, biserica evidențiază aceeași formă rectangulară ce înscrie pronaosul și naosul, continuate de altarul poligonal, cu pereții retrași și unghi în axă. Pronaosul tăvănit sprijină pe grinzile sale stâlpii din structura de bază a unui turn mijlociu, cu galerie deschisă, cu câte o arcadă semicirculară pe fiecare latură, deasupra cărora se ridică sveltul coif
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
fiecare latură, deasupra cărora se ridică sveltul coif, în bază octogonală al edificiului. Naosul dezvoltă o boltă semicilindrică ridicată direct de pe pereții laterali și susținută de un arc cu dublou. Drept cheie de boltă observăm o bârnă sculptată. Și deasupra altarului există o boltă semicilindrică pe porțiunea pereților paraleli. Acoperișul este unitar pentru întreaga construcție și are căpriorii fixați pe cosoroabe așezate, de jur-împrejur, pe capetele bârnelor-cunună și ale celor transversale. Decorul sculptat: Biserica a primit decor sculptat prin incizie la
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
celei din Petrindu, fiind cam din aceeași perioadă de creație cu a doua lucrare a lui Dimitrie Ispas de la Tăuți. E posibil, într-adevăr, ca pictură murală, foarte slab și doar fragmentar păstrată, prin câteva chipuri de Sfinți Părinți în altar, cu figurile de Mucenici, șterse, de pe bolta semicilindrică și chiar urmele aproape ilizibile ale unei Judecăți de Apoi din pronaos să fie mult mai vechi, pentru ca, după lectura unei arhitecte din Cluj, Mihaela Bodea, o inscripție din naos (peretele nordic
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
comuniste în anul 1948 iar în locul lor a fost instalat la 18 decembrie 1948 primul stareț ortodox, în persoana ieromonahului Varahiil Jitaru, născut în anul 1913 în localitatea Pângărați, județul Neamț. Ca și trăsături, biserica avea un plan comun, cu altarul mai mic. Turnul era mic, modest, cu galerie simplă, coiful având 8 fețe. În anul 1974, în locul bisericii arse a fost adusă o altă biserică de lemn din Năsal Fânațe, originară din localitatea sălăjeană Gostila.
Biserica de lemn din Nicula () [Corola-website/Science/314002_a_315331]
-
Avea hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica a fost demolată în anul 1979, an în care a fost terminată noua biserică a satului. Biserica fusese construită, potrivit inscripției de pe prestol, în anul 1791. Avea pereții tencuiți, planul rectangular, cu altarul poligonal decroșat. Turnul prismatic de deasupra pronaosului era înzestrat cu galerie deschisă, cu câte două arcade semicirculare pe fiecare latură. Coiful octogonal pornea de pe o bază pătrată. În patrimoniul bisericii existau două icoane pe lemn, pictate la 1722 de Vasile
Biserica de lemn din Valea Groșilor () [Corola-website/Science/314016_a_315345]
-
fiecare trupa în parte, dându-le astfel un feedback constructiv tinerilor, fapt apreciat de toate trupele participante. În 2011 am organizat concursul pe 3 secțiuni: alternativ, metal și core. Că trupe invitate au fost NAPALM DEATH (Anglia), LUNA AMARĂ și ALTAR (România). În 2012, festivalul a făcut parte din GFEST, festivalul tinerilor ieșeni, si a organizat concursul cu cele mai mari premii în bani, din România, din domeniul rock-lui underground, valoarea fiind de 6000 de lei. S-a desfășurat în două
Rock'N'Iasi () [Corola-website/Science/314012_a_315341]
-
cu trei balcoane două laterale și unul dispus în spatele bisericii( unde stă corul în timpul activităților liturgice). Pe tavanul bisericii există o cruce imensă pe toată lungimea navei permițând luminii naturale să intre prin tavan, si care accentuează măreția acestei biserici. Altarul fiind din marmură albă, în centrul lui se află dispus tabernacolul (locul în care stau sfintele sacramente), iar deasupra lui o cruce care domină de la înălțime întraga atmosferă. În lateral paisprezece imagini amintesc de drumul crucii parcurs pe Golgota, de
Biserica Sfânta Cruce din București () [Corola-website/Science/314090_a_315419]
-
pe Valea Putnei, pe fundalul unei perdele de brazi. Prin pasul Tulghes a trecut în Transilvania influența planului trilobat și nu este de mirare că meșterii l-au adoptat la înnoirea ctitoriei de aici. Absidele laterale, ca și aceea a altarului, sunt poligonale cu cinci laturi. Pe sud se află un pridvor, cu stâlpi ciopliți, supraînălțat de o clopotniță scundă. Pronaosul are tavan drept, fapt ce ne determină să presupunem, că inițial a susținut clopotnița, pridvorul fiind adăugat ulterior (poate pe la
Biserica de lemn din Tulgheș () [Corola-website/Science/314117_a_315446]
-
an înscris cu vopsea albă pe cadrul ușii de intrare). Bolta naosului este pe plan poligonal, din fâșii curbe, ce pornesc dintr-o rozetă sculptată și pictată (cheie de boltă). Fâșiile de est sunt intersectate de bolta, îngustă, semicilindrică a altarului, racordată, la linia pereților, prin panouri curbe. Tavanul pronaosului ca și suprafețele din naos, ce fac trecerea de la planul poligonal al bolții la cel dreptunghiular, se reazemă pe console cioplite. Pictura pereților a fost afectată de ploi când învelitoarea de
Biserica de lemn din Tulgheș () [Corola-website/Science/314117_a_315446]
-
de decor se află, probabil, sub îmbrăcămintea de scânduri. Pe bolta naosului sunt reprezentate zece momente din viața lui Iisus Hristos, a căror realizare se poate atribui moldoveanului Grigorie de la Târgu Pietrii, la mijlocul secolului al XIX-lea. Programul iconografic al altarului cuprinde: Sfânta Troiță, pe boltă, iar pe pereți: Is.Hs. pâinea vieții, Năframa Veronicăi, între Arhanghelii Mihail și Gavril, Ioan Botezătorul și Sfinții Părinți. Deteriorată de vreme, afectată de intervenții, pictura altarului pare, mai degrabă, lucrarea lui Gligor zugravul, autorul
Biserica de lemn din Tulgheș () [Corola-website/Science/314117_a_315446]
-
la mijlocul secolului al XIX-lea. Programul iconografic al altarului cuprinde: Sfânta Troiță, pe boltă, iar pe pereți: Is.Hs. pâinea vieții, Năframa Veronicăi, între Arhanghelii Mihail și Gavril, Ioan Botezătorul și Sfinții Părinți. Deteriorată de vreme, afectată de intervenții, pictura altarului pare, mai degrabă, lucrarea lui Gligor zugravul, autorul icoanei Sf. Nicolae cu împărații Constantin și Elena, pe care, în 1887, a cumpărat-o Constantin Apostol, cât și al aceleia cu Sf. Sava și Sf.Nicolae. De la o icoană din secolul
Biserica de lemn din Tulgheș () [Corola-website/Science/314117_a_315446]
-
Gusti”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: B-II-a-A-18994, ce cuprinde Muzeul Satului din București în ansamblul lui. Anul construcției se află incizat pe ușorul stâng al portalului de la intrare: "„1760”". Pe peretele exterior al altarului încă se poate citi "„1764 luna ...”". Biserica de lemn a fost înlocuită pe la începutul secolului 20 cu de un lăcaș de zid. Destinul ei era să dispară precum majoritatea celorlalte din Ardeal înlocuite în acea vreme, dacă nu apărea un
Biserica de lemn din Turea () [Corola-website/Science/314118_a_315447]
-
, comuna Frata, județul Cluj, datează din anul 1765, an însemnat pe piciorul mesei altarului cu litere chirilice. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice, . Biserica de lemn a fost folosită neîntrerupt în cadrul slujbelor religioase din 1765 și până la mijlocul anului 2008, după care slujba religioasă
Biserica de lemn din Berchieșu () [Corola-website/Science/314116_a_315445]
-
30 metri spre vest. Interiorul bisericii cuprinde două mici încăperi, fiecare având o suprafață de circa 9 mp., dimensiunile celor două încăperi fiind de circa 6 metri lungime și 3 metri lățime, la care se adugă spre răsărit un mic altar, cu o suprafață de aproximativ 6 mp. Clopotele bisericii sunt trase cu două funii din prima încăpere, cea destinată femeilor și sunt discret mascate. Cea de-a doua încăpere, mai apropiată de altar, este prevăzută cu un mic balcon din
Biserica de lemn din Berchieșu () [Corola-website/Science/314116_a_315445]
-
care se adugă spre răsărit un mic altar, cu o suprafață de aproximativ 6 mp. Clopotele bisericii sunt trase cu două funii din prima încăpere, cea destinată femeilor și sunt discret mascate. Cea de-a doua încăpere, mai apropiată de altar, este prevăzută cu un mic balcon din lemn destinat cântăreților. Balconul suspendat pe 4 grinzi se întinde pe toata lungimea celei de-a doua încăperi și are o înălțime față de tavan de circa 1,5 metri, ceea ce obligă cântăreții să
Biserica de lemn din Berchieșu () [Corola-website/Science/314116_a_315445]
-
orașele mari, așa cum este și Berchieșu. Biserica e construită din lemn de brad. Se crede că a fost ridicată în jurul anului 1747. 1765 este anul mutării ei în satul Bechieșu, de undeva din părțile Bârgăului. Pe piciorul vechii mese a altarului era scris cu litere chirilice: “1765 pomană de la Adrieș Aioni de la Bergău”. Pictura parietală era pe pânză de cânepă, lipită pe lemn cu ajutorul unui strat subțire de ipsos. Predominau scenele din Vechiul Testament, din cartea Facerii și scene din Noul Testament, cu
Biserica de lemn din Berchieșu () [Corola-website/Science/314116_a_315445]
-
și din 1992 încoace - cu precizarea că și între 1948 și 1992 s-a slujit în ea de către ortodocși. Biserica, puțin modificată azi, a fost construită în stil maramureșean, cu împărțirile din interior cunoscute: în pronaos femeile, în naos bărbații, altarul - despărțit de restul navei printr-un iconostas. Se pare că biserica a rămas nepictată vreme de 20 de ani. Pe la 1847, când păstorea preotul Eliseu Moga - primul preot greco-catolic al cărui nume îl cunoaștem - biserica a fost pictată de pictorul
Biserica de lemn din Frata () [Corola-website/Science/314115_a_315444]
-
20 de ani. Pe la 1847, când păstorea preotul Eliseu Moga - primul preot greco-catolic al cărui nume îl cunoaștem - biserica a fost pictată de pictorul Anghel Saligni. Era o pictură pe pânză aplicată ulterior pe pereții laterali și de asemenea, în altar și pe bolta altarului. În timp, pictura s-a degradat aproape total. La început, biserica a fost acoperită cu șindrilă. În anul 1954, pe vremea preotului ortodox Tomuș Mircea (în 1948 toți credincioșii catolici, împreună cu biserica lor au trecut la
Biserica de lemn din Frata () [Corola-website/Science/314115_a_315444]
-
1847, când păstorea preotul Eliseu Moga - primul preot greco-catolic al cărui nume îl cunoaștem - biserica a fost pictată de pictorul Anghel Saligni. Era o pictură pe pânză aplicată ulterior pe pereții laterali și de asemenea, în altar și pe bolta altarului. În timp, pictura s-a degradat aproape total. La început, biserica a fost acoperită cu șindrilă. În anul 1954, pe vremea preotului ortodox Tomuș Mircea (în 1948 toți credincioșii catolici, împreună cu biserica lor au trecut la ortodoxie) a hotărât să
Biserica de lemn din Frata () [Corola-website/Science/314115_a_315444]
-
a avut parohia în existența ei. Acest prim inventar păstrat al parohiei întocmit de părintele Iulian ne spune că parohia greco-catolică Frata avea o biserică de lemn ridicată în 1827 cu prestol de piatră și turn cu două clopote. În altar se mai aflau: patru sfeșnice de aramă galbenă cu câte trei crengi, trei cruci, un potir de sticlă, un disc de argint, o stea suflată cu aur, un antimis din 1839, trei icoane, un sfeșnic pe proscomidiar și o scatulă
Biserica de lemn din Frata () [Corola-website/Science/314115_a_315444]
-
antimis din 1839, trei icoane, un sfeșnic pe proscomidiar și o scatulă pentru comunicat. La capitolul veșminte aflăm trei feloane de mătase, din care două negre, două stihare albe, două perne de mătase, două patrafire, două fețe de masă pentru altar, doi prapori de păr și două ștergare. Sunt însemnate în același inventar și următoarele cărți: o Evanghelie (de România) din 1760; un Minei - 1752; un Triod de Blaj - 1731; un Penticostar - 1808; un Strașnic - 1753; un Octoih - 1760; un Molitfelnic
Biserica de lemn din Frata () [Corola-website/Science/314115_a_315444]
-
arhitecturală această biserică face parte din tipul bisericilor de lemn moldovenești. Se remarcă îndeosebi planul longitudinal cu abside laterale, specific în Moldova, preluat din arhitectura de zid. Încăperile sunt așezate de la vest la est, în ordine: pridvorul, tinda, nava și altarul. O altă trăsătură caracteristică se distinge în interior, în cupola larg desfășurată peste navă și absidele laterale. Temelia acestei biserici este din piatră, pereții din bârne de stejar, iar acoperișul din draniță. Pereții sunt înalți, netezi, ridicați din patrusprezece rânduri
Biserica de lemn din Miroslovești () [Corola-website/Science/314126_a_315455]