24,313 matches
-
menționat că nici una dintre aceste tactici nu este în sine rea sau bună, potrivită sau nepotrivită și că ne găsim de multe ori în situații care pot să justifice una sau alta dintre aceste abordări. Chiar dacă, spre exemplu, în aparență amenințările nu sunt o formă potrivită de gestionare, de management al unui conflict, ele pot fi interpretate ca un semn prin care cealaltă parte ne avertizează că sunt puncte în discuție asupra cărora nu este dispusă să cedeze. Totuși, se cuvine
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
un obiectiv de ultimă linie - cel mai puțin bun, dar acceptabil ca rezultat; - un obiectiv-țintă - ceea ce se așteaptă a se realiza efectiv. În ceea ce privește evaluarea punctelor tari și a punctelor slabe, este utilă, credem, o analiză SWOT (puncte tari, puncte slabe, amenințări și oportunități), care oferă o perspectivă mai extinsă asupra fenomenului; 2) elaborarea unei strategii; 3) începerea negocierii include începutul propriu-zis și stabilirea a ceea ce se va discuta; 4) clarificarea pozițiilor celor două părți, cu trei componente: - obținerea informațiilor (prin întrebări
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
1994, pp. 496-497) susțin că, în ceea ce privește coeziunea grupului, aceasta poate fi influențată de următoarele cinci elemente: - interacțiunile amicale; - cooperarea, având scopuri supraordonate; - statusul grupului (statusul înalt al grupului tinde să-l facă pe acesta mai coeziv decât un status scăzut); - amenințările exterioare (în cazul apariției acestora, coeziunea grupului poate crește în mod dramatic - spre exemplu, dacă un profesor este foarte sever cu un anumit grup de elevi/studenți, interrelaționările dintre aceștia se pot dezvolta mai profund); - stilul de conducere. Wheaton precizează
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
centrală care ne-a traversat acest întreg demers, și anume aceea de continuitate în polaritate a fenomenelor de studiat. Printre factorii care pot avea și o incidență competițională și care conduc totuși la unificarea, la coeziunea grupului, putem regăsi: - o amenințare externă; - scopuri supraordonate; - învățarea cooperativă etc. Studiile aparținând lui Deutsch (apud Newcomb, Turner, Converse, 1965, pp. 353-354) și lui Slavin (apud Schmuck, Schmuck, 1992, p. 235) ne oferă elemente practice privitoare la un asemenea echilibru care trebuie identificat și dezvoltat
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cât mai bogate; 8) „Prietenul” este o persoană care vrea să te ajute în schimbul unor favoruri în viitor, fiind loial, cuternitor și vesel; nu se știe însă când va cere o favoare în schimb; din acest motiv, poate fi o amenințare pentru grup; 9) „Dușmanul prietenos” dorește să apară ca fiind prieten în timp ce își maschează adevăratele intenții. În aparență, este foarte interesat de fericirea celuilalt și îi pasă foarte mult de ce i se întâmplă acestuia; 10) „Persoana timidă”. Pot fi două
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
vom prezenta, în continuare, o adaptare a acestui model: Figura 36. Modelul performanței (adaptare după L.W. Porter și E.E. Lawer) În ceea ce privește factorii care influențează cooperarea în cadrul grupului și, implicit, coeziunea lui, printre aceștia putem întâlni (Myers, 1990, pp. 501-505): - amenințările externe comune; liderul grupului respectiv trebuie să aibă abilități de a găsi astfel de amenințări comune care contribuie la dezvoltarea unității interacționărilor în grup. Pe de altă parte, trebuie remarcat faptul că, în sens strict educațional, alegerea acestor „amenințări” trebuie
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
L.W. Porter și E.E. Lawer) În ceea ce privește factorii care influențează cooperarea în cadrul grupului și, implicit, coeziunea lui, printre aceștia putem întâlni (Myers, 1990, pp. 501-505): - amenințările externe comune; liderul grupului respectiv trebuie să aibă abilități de a găsi astfel de amenințări comune care contribuie la dezvoltarea unității interacționărilor în grup. Pe de altă parte, trebuie remarcat faptul că, în sens strict educațional, alegerea acestor „amenințări” trebuie făcută cu deosebită atenție deoarece o astfel de abordare poate produce conflicte deosebit de puternice, cu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
501-505): - amenințările externe comune; liderul grupului respectiv trebuie să aibă abilități de a găsi astfel de amenințări comune care contribuie la dezvoltarea unității interacționărilor în grup. Pe de altă parte, trebuie remarcat faptul că, în sens strict educațional, alegerea acestor „amenințări” trebuie făcută cu deosebită atenție deoarece o astfel de abordare poate produce conflicte deosebit de puternice, cu incidențe extrem de nefavorabile tocmai asupra procesului de învățământ pe care dorim să-l optimizăm; - scopurile supraordonate, definite drept scopuri împărtășite de către toți membrii grupului
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
coeziunii grupului: cele referitoare la calitatea de membru (mărimea grupului, compatibilitatea membrilor, permanența), cele referitoare la mediul de lucru (natura sarcinii, aranjamentul fizic, comunicarea și tehnologia), cele referitoare la latura organizațională (managementul și conducerea, politicile de personal și procedurile, succesul, amenințările externe) și la dezvoltarea și maturitatea grupului (cele patru etape deja amintite: formare, conflict, normare și performanță). Vom efectua o scurtă trecere în revistă și analiză a lor deoarece ele pot oferi un instrument de diagnoză și prognoză a asigurării
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a organizației ca atare); - politicile de personal și procedurile - armonia și coeziunea dintr-un grup sunt mai ușor de atins dacă grupul percepe o politică de relaționări echitabile, pe baza unei tratări corecte a tuturor membrilor implicați; - succesul grupului și amenințarea externă - am mai amintit acest factor: cu cât grupul este perceput ca fiind mai de succes, cu atât el tinde să fie mai coeziv; succesul este de obicei un puternic motivator al nivelului performanței în activitate; în același timp, membrii
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
prezentat până acum avantajele multiple, din diverse unghiuri de a privi realitatea, pe care lucrul în microgrupuri, în particular construcția echipei, le posedă. Totuși, atât din punct de vedere didactic, cât și structural, această perspectivă oferă și posibilitatea apariției unor amenințări de care cadrul didactic trebuie să țină seama în designul lecției/activității de seminar sau curs. Dacă este ca, pornind cu începutul, să ne referim la dezavantajele generale pe care lucrul pe echipe educaționale le poate presupune în acțiunea didactică
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
coeziunii grupului: cele referitoare la calitatea de membru (mărimea grupului, compatibilitatea membrilor, permanența), cele referitoare la mediul de lucru (natura sarcinii, aranjamentul fizic, comunicarea și tehnologia), cele referitoare la latura organizațională(managementul și conducerea, politicile de personal și procedurile, succesul, amenințările externe) și la dezvoltarea și maturitatea grupului - vizează unul dintre modelele cele mai cunoscute de formare a echipei, care presupune patru etape: formarea grupului, conflictul intragrup (denumit și „furtuna”), dezvoltarea coeziunii de grup (apariția normării) și construirea rolurilor funcționale (performarea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
modalități de rezolvare a problemei aflate în lucru. 13.1.1.2. Analiza SWOTtc "13.1.1.2. Analiza SWOT" Pornește de la evidențierea a patru dimensiuni: S (Strengths) - punctele tari, W (Weakness)- punctele slabe, O (Opportunities) - oportunități și T (Threats) - amenințări. Figura 39. Matricea SWOT Cel care învață este pus astfel într-o primă ipostază: aceea de a diagnostica aceste patru axe urmând apoi, într-o a doua etapă, să efectueze o combinatorică a lor în vederea evidențierii strategiilor de acțiune. Etapa
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
implicații ar avea dacă evaluarea alternativă va fi luată serios în considerație. Se observă că metoda este asemănătoare analizei SWOT în sensul că polaritățile inițiale sunt Punctele Tari și Punctele Slabe iar evaluările pe care le facem sunt Oportunitățile și Amenințările. Diferența constă în aceea că, dacă în SWOT Punctele Tari erau cele care evidențiau Oportunitățile, iar Punctele Slabe trimiteau spre polul Amenințărilor, în restructurarea valorică avem o perspectivă încrucișată, în sensul că Punctele tari sunt generatoare ale Amenințărilor, iar în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
că polaritățile inițiale sunt Punctele Tari și Punctele Slabe iar evaluările pe care le facem sunt Oportunitățile și Amenințările. Diferența constă în aceea că, dacă în SWOT Punctele Tari erau cele care evidențiau Oportunitățile, iar Punctele Slabe trimiteau spre polul Amenințărilor, în restructurarea valorică avem o perspectivă încrucișată, în sensul că Punctele tari sunt generatoare ale Amenințărilor, iar în Punctele slabe regăsim potențialitatea Oportunităților. În momentul în care am epuizat resursele primei bipolarități, ne putem întoarce în pasul trei al metodei
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Oportunitățile și Amenințările. Diferența constă în aceea că, dacă în SWOT Punctele Tari erau cele care evidențiau Oportunitățile, iar Punctele Slabe trimiteau spre polul Amenințărilor, în restructurarea valorică avem o perspectivă încrucișată, în sensul că Punctele tari sunt generatoare ale Amenințărilor, iar în Punctele slabe regăsim potențialitatea Oportunităților. În momentul în care am epuizat resursele primei bipolarități, ne putem întoarce în pasul trei al metodei și să luăm spre analiza o altă bipolaritate. 13.1.1.4. Tehnica CATWOEtc " 13.1
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să formuleze o judecată favorabilă în privința perspicacității și a inteligenței cu care scriitorul judecă evenimentele din epoca sa. O astfel de atitudine de simpatie față de barbari, într-o perioadă cînd provincia în care trăia Salvian însuși era supusă unor continue amenințări, poate fi și rezultatul unui moralism îngust, dar e posibil și ca atitudinea filobarbară a scriitorului să se înscrie în cadrul politic al epocii, regatul vizigot avînd, în acea vreme, mulți simpatizanți în Gallia. Sigur, Salvian aparține grupului de literați care
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
caracter particular: cititorul își dă seama că aici Boetius nu „face literatură” în sensul peiorativ al expresiei, ci vorbește pentru alții și pentru sine. El vrea să găsească mîngîierea pe care filozofia i-o poate aduce, pentru că asupra lui planează amenințarea unei condamnări la moarte în curs de ratificare. O întrebare pe care ne-o putem pune încă de la început este, firește: de ce mîngîierile filozofiei și nu consolarea asigurată de religie sau de credință? Problema aceasta ne-o punem noi; dacă
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
legat de prosperitatea sau dispariția Romaniei” (Gillet). Față de barbari însă, Grigorie a avut o atitudine ostilă, fie din cauza formației sale culturale, fie pentru că era condiționat de cercurile aristocratice de la Roma, din care provenea și el, fie pentru că vedea de aproape amenințarea barbarilor, adică a longobarzilor. Tot atîta grijă a arătat față de episcopatele din Gallia și din Spania (vom vorbi despre prietenia sa cu Leandru, episcopul de Sevilia). La începutul pontificatului său, către 591, a scris Regula pastorală (Regula pastoralis), ca o
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Acțiuni tactice folosite în apărare: marcajul; tatonarea; blocarea mingii; intercepția. Joc bilateral cu aplicarea regulilor de joc, henț, fault, repunerea din lateral, corner. 3. Handbal Procedee tehnice folosite în atac: pasarea mingii lateral, oblic înainte și înapoi; pase laterale cu amenințarea succesivă a porții; dribling alternativ, cu mâna stângă și cu mâna dreaptă; aruncarea la poartă din alergare; aruncarea din săritură. Procedee tehnice folosite în apărare: blocarea mingilor aruncate spre poartă; scoaterea mingii din dribling. Acțiuni tactice folosite în atac: demarcajul
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
apărare: deposedarea din față și din lateral; blocarea mingii. Acțiuni tactice folosite în atac: demarcajul; pătrunderea; depășirea; centrarea; "un-doi"-ul. Acțiuni tactice folosite în apărare: marcajul; tatonarea; intercepția. Joc bilateral. 3. Handbal Procedee tehnice folosite în atac: pase laterale cu amenințarea succesivă a porții; pase de angajare a jucătorilor la semicerc; pasa lungă de contraatac; driblingul multiplu, cu variații de ritm și schimbarea direcției; aruncarea la poartă din săritură; aruncarea la poartă din plonjon. Procedee tehnice folosite în apărare: scoaterea mingii
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
cerințe speciale. Părinții echilibrați sunt calmi, cooperanți, stabili emoțional, Își manifestă frecvent dragostea, au o atitudine de deschidere față de cei din jurul lor, le acordă atenție, tandrețe, atașament, Își Încurajează copii fără a abuza de un ton critic, de pedepse sau amenințări. În funcție de diagnostic și de prognosticul specialiștilor, vor găsi resursele necesare pentru a acționa, mai ales că ei știu ce este necesar, când și cum trebuie oferit, ce, cum, și cât de mult i se poate cere copilului aflat Într-o
COPILUL CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ŞI FAMILIA. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica OȚEL () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2160]
-
cu atât greșim mai puțin. Atunci când Încercăm să determinăm pe cineva să facă ceva, mulți dintre noi recurg la scheme de gândire ca: “Ce-aș putea spune ca să-l determin să acționeze Într-un anumit mod? Oare m-ar ajuta amenințările?”. Vă comparăm Întrebările de mai sus cu cele ce urmează: “Oare de ce se opune solicitării mele? Ce anume determină această rezistență? Care sunt temerile dorințelor acestui copil?” Începem să-i schimbăm pe ceilalți când vedem problemele prin ochii lor. III
COMPORTAMENTE DIFICILE, ATITUDINI NEPOTRIVITE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena ANDONE, Emanuel ANDONE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2187]
-
ceea ce le cereți. Cum să aplicam această poruncă? Încetați să mai Încurajați comportamentul pe care doriți să-l schimbați. Cei „4 NU” de mai jos vă vor ajuta să evitați un astfel de comportament: 1. NU amenințați fără motiv. Fiecare amenințare trebuie susținută de inteția de aducere a ei la Îndeplinire și de acțiunea promisă În cazul În care elevul nu reacționează. 2. NU protejați copiii de consecințele propriilor lor comportamente. 3. NU găsiți scuze pentru comportamentul problemă. 4. NU faceți
COMPORTAMENTE DIFICILE, ATITUDINI NEPOTRIVITE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena ANDONE, Emanuel ANDONE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2187]
-
altora. Aș adăuga că orice fel de comportament care atentează la demnitatea semenului Înseamnă agresivitate. În mediul școlar conduitele agresive sunt des Întâlnite, așadar nu neapărat În forma acută (violență fizică), ci și sub formă de calomnie, injurii, dispreț, ranchiună, amenințare, răspândire de zvonuri. La tinerii cu comportamente agresive antisociale apar frecvent Încălcarea legilor și a normelor sociale (hoție, consum de droguri). Importantă este și vârsta În ceea ce privește modul de manifestare al agresivității. Astfel, la vârsta preșcolară prezintă o frecvență ridicată, dar
COMPORTAMENTUL AGRESIV ÎN ŞCOALĂ: CAUZE, INTERVENȚII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]