8,537 matches
-
cărora le întocmește prefețe, manuale pedagogice. Între 1856 și 1858, sub privegherea și cu o frumoasă prefață a lui Ș., se tipărește Biblia. Va urma, în această chestiune, o înfruntare cu I. Heliade-Rădulescu, care începuse la Paris o tălmăcire a Bibliei, contestată de clericul ardelean pentru incompetență teologică și pentru întrebuințarea unei exprimări artificiale în locul limbajului bisericesc și a graiului popular. În manuscris i-a rămas o gramatică (Grammatica valachica), redactată în latinește (cu echivalențe românești), inspirată din lucrarea similară a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]
-
Africa, America sau Asia care nu fac muzică decât cu cinci sunete. Aproape toate acele popoare Îndepărtate atribuiau zeilor originea muzicii: indienii cred că zeul Brahma Însuși a dăruit strămoșilor lor instrumentul numit vina, pe care-l folosesc și azi. Biblia conține și ea multe indicii interesante cu privire la muzică. Aflăm de aici despre trâmbițele Ierihonului sau despre regele David care cânta minunat din harpă. Punctul culminant al acestei lumi antice l-a format Grecia. Acolo s-a concentrat poate tot ce
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Ciprian () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93535]
-
la facultatea de istorie. Operațiunea asta mi-a luat o săptămână, pentru că eu nu dau nici teste grilă, nici subiecte reproductive mă enervează să fiu copiat, dar poate mai mult să fiu învățat pe de rost, că doar nu-s Biblia! -, ci de gândire, de compoziție, iar la metodologia cercetării, o disciplină mai tehnică, subiecte aplicative. Bun, din 450 de teze, aproape 10% chiar meritau să fie citite, până la 50% le puteai citi fără să te arunci imediat pe geam, dar
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
ani. În China, amprenta degetului mare al împăratului era un sigiliu. În Vede se comentează importanța liniilor palmare. Aristotel (384-322 î. H.) menționează importanța studierii palmelor în Istoria animalelor, Iulius Cezar (122-44 î. H.) și-a descifrat liniile palmare. În Biblie (Iov 37.7 și în Proverbe 3.16) se amintesc destinele ascunse din mâna stângă și cea dreaptă. Preocupările studierii palmelor s-au dezvoltat grație numeroaselor contacte cu lumea arabilor. În Antichitate, Galenus (130-200) era atent la valoarea clinică a
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
nasului și cu celelalte degete desfăcute și agitate aidoma cântării unui fluier, în semn de sfidare și dispreț, gest nelipsit de un anumit subtext sexual. Fig(a) este una din denumirile smochinului și a smochinei, arbust fructifer adesea pomenit în Biblie, unde figurează ca simbol al rodniciei. După unii interpreți ai Vechiului Testament, smochinul (și nu mărul) este pomul cunoașterii binelui și al răului din Paradis. Adam și Eva și-au acoperit goliciunea cu frunză de smochin (și nu cu frunză
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
scandal, deoarece nega divinitatea lui Iisus. Această carte i-a impulsionat pe catolici să îmbunătățească studiile biblice; dominicanul P. Lagrange a fost unul dintre pionieri, pentru că a înființat Școala practică de studii biblice la Ierusalim (1890) și a încurajat studiul Bibliei în lumea catolică. Ca parte a reformei ecleziastice și a activității intelectualilor catolici în sfera universitară, a fost creată la Bruxelles Société scientifique, cu o publicație oficială care avea să capete un mare prestigiu 135 La Revue des questions scientifiques
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
donațiile pentru sprijinirea revistei și a "Societății Presa Bună" au constituit o sursă importantă de susținere a activității acestora. În Lumina creștinului au apărut și numeroase articole care aveau ca scop lămurirea unor teme teologice și explicarea unor informații din Biblie. Miza acestei publicații a fost cam aceeași cu cea a preotului de la amvon, adică: "să-i instruiască pe credincioși, să-i facă să înțeleagă cine este Dumnezeu, ce reprezintă Biserica, ce e bine și ce e rău în lume"586
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din urmă să respecte legile lui Dumnezeu, a trăirii conform acestor legi. Această înțelepciune spunea autorul putea fi găsită în Evanghelia predicată de Sfânta Biserică: "Părinților, creșteți-vă copiii în credința și în învățătura Domnului". Argumentele prezentate constituiau pasaje din Biblie, explicate apoi de către autor: "Căutați mai întâi de toate Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui, căci la ce i-ar folosi omului de ar câștiga el lumea întreagă iar apoi să-și piardă sufletul?". Explicația la întrebarea adresată a fost
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
oferi răspunsul, autorul a expus punctele de vedere existente privitoare la această problemă: "Liberii cugetători de astăzi o tăgăduiesc, căci ei nu admit decât ceea ce văd și ceea ce pipăie"728; ulterior, el a demonstrat existența lor prin argumente oferite de Biblie (Îngerii și Avraam, Îngerul și Iacov 729). Acest articol, scris de preotul Cipolloni, era o traducere din Causeries din Dimanche 730. S-a dezbătut, pe parcursul a mai multe numere din revista Curierul, existența îngerilor în Vechiul Testament;s-au prezentat numeroase
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
îngerilor în Vechiul Testament;s-au prezentat numeroase materiale de teologie: fie traduceri, fie interpretări și lămuriri ale preoților care au scris în paginile sale, menite să ofere explicațiile date de Biserică unor probleme de teologie și a unor evenimente din Biblie, într-un limbaj teologic coerent. Majoritatea materialelor publicate s-au încadrat așadar temelor de teologie și ale explicării informațiilor din Biblie. În Curierul parohiei catolice din Galați, într-un articol intitulat " Educațiunea și școala"731 scris de părintele Ulderic Cipolloni
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în paginile sale, menite să ofere explicațiile date de Biserică unor probleme de teologie și a unor evenimente din Biblie, într-un limbaj teologic coerent. Majoritatea materialelor publicate s-au încadrat așadar temelor de teologie și ale explicării informațiilor din Biblie. În Curierul parohiei catolice din Galați, într-un articol intitulat " Educațiunea și școala"731 scris de părintele Ulderic Cipolloni, a fost tratat raportul dintre Biserică și școală, precum și necesitatea și rolul acestei instituții în educarea populației. Autorul articolelor atenționa cititorii
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
limbajul în care ele au fost scrise. Acest fapt s-a explicat prin educația publicului căruia s-au adresat și a acelora care au scris aceste materiale. Au existat și elemente comune tuturor publicațiilor catolice; odată cu explicarea Evangheliilor și a Bibliei, s-a expus punctul de vedere al Bisericii Catolice. Toate publicațiile catolice au fost supuse unei cenzuri bisericești realizate de episcopi și de conducătorii ordinelor misionare (în cazul revistelor ce aparțineau acestor ordine). Articolele publicate au fost utile clericilor, dar
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
materialelor publicate între anii 1922 și 1925 în revista amintită s-a concretizat printr-o carte apărută la Blaj, în 1931741. Ferenț a fost și un bun cunoscător al Sfintei Scripturi și a conceput în manuscris o traducere românească a Bibliei, pe care însă nu a putut să o publice: Era un preot foarte învățat, căruia îi plăcea să meargă până la fundul chestiunilor studiate. Poate tocmai de aceea n-a publicat unele din studiile sale, fiindcă niciodată nu era mulțumit cu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Aceasta a fost considerată una dintre primele atenționări adresate de ierarhia ecleziastică unei publicații periodice (Jose Maria La Porte Fernandez-Alfaro, op. cit., p. 129). 111 Papa Pius IX, Nostis et nobiscum, 8.XII.1849. 112 Papa a condamnat traducerile echivoce ale Bibliilor care ajungeau în mâinile credincioșilor, astfel că le-a propus episcopilor: Pentru a pune capăt pângăririi cărților ar fi bine, onorabili frați, ca fiecare dintre intelectualii cu credință curată pe care îi cunoașteți să publice alte cărți, pentru întărirea credinței
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
George Szirtes: Forma poetică e un respect necesar" / 277 Abstract / 289 Capitolul 1 Literatura Desperado 1.1. Trans-romanul Imaginația umană a fost, este dintotdeauna, mare devoratoare de povești, de narațiune. Multă vreme epicul a sufocat aproape toate celelalte genuri, de la Biblie încoace, prin antichitatea greacă, evul mediu, renaștere, secolul luminilor și tot ce i-a urmat. În tot acest timp povestirea s-a făcut într-un limbaj pe care să-l înțeleagă tot omul, cu mare grijă pentru istoria care trebuia
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
să le fie la îndemâna tuturor, să le respecte convenția esențială de comunicare, care era limbajul moneda unică pe care toți o foloseau (mai mult sau mai puțin) la fel. Așadar, timp de nouăsprezece veacuri (istoria cunoscută nouă mai bine fiindcă Biblia devansează era creștină), narațiunea l-a respectat, ba chiar l-a răsfățat pe cititor (excepțiile prea puține, dar reale confirmă regula). Punctul forte al istoriei imaginare era ce și cum se întâmplă, către ce merge narațiunea, cum se va termina
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
totuși nu are încredere în acest sentiment ca verigă esențială a istoriei lui. The Golden Notebook de Lessing nu vede altceva decât absența iubirii, timp în care proclamă eliberarea femeii de bărbat (motiv pentru care a și devenit acest roman Biblia feministelor, spre disperarea autoarei). Waterland e o imagine a îmbătrânirii, presărată cu vagi amintiri ale necazurilor aduse de o dragoste adolescenttină, demult pierdută. Teoretic Fluxul conștiinței discredita iubirea, dar reușea să se atârne de ea cu ancore nebănuite (v. V. Woolf
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
deasupra acestei peșteri. Teoria lui este că inteligențele ar putea exista în nenumărate lumi paralele, iar compatritoții lui sunt chemați să aibă înțelepciunea să accepte relativitatea. Ca orice ființă umană, indiferent de eopcă, ei nu fac acest lucru. Se repetă Biblia (" Vrem un semn!") dar de această dată noul Crist (Platon) e iertat și alege să-și părăsească lumea de bună voie, fără niciun regret, fără cazne. Faptul că această comparație între Crist și Platon e posibilă dovedește că Ackroyd rescrie
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ziare, știri, filme, vise, jurnale, Fluxul conștiinței, politică, partide (cel comunist), iubiri, sex, mici bucurii și mari tragedii. Predomină lipsa umorului și o mare nevoie de patos. Acest patos a făcut ca The Golden Notebook să fie transformat într-o biblie a feminismului pe toate continentele, spre disperarea romancierei, care suportă orice în afară de uniformizare. Dacă sunetm toți de acord cu ce spune, atunci ea nu mai e de acord cu ea însăși, fiindcă ea trebuie să fie (ieri, azi, mereu, chiar
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
o întreagă literatură, tot ce a adunat memoria lui de om de cultură. Poezia e o recreație. Cu o descendență impresionantă, Eliot a fost recunoscut, hulit, reacceptat, iar în clipa de față este părintele poeziei contemporane. The Waste Land e Biblia poeților de azi, chiar dacă ei fug de concentrarea lui Eliot pentru a ne oferi o claritate disperată. Nimic din ce e poezie nu-i este străin celui care a scris Tărâm pustiu. Ubicuu, de neînlăturat, detectabil în orice vers, Eliot
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ca și cum ar fi fost violată, după care trece la alt băiat; un adolescent se însoară cu nevasta unui prieten. Nici nu se mai vorbește de basmul cu Făt Frumos și Ileana Cosânzeana. Tiparul care a dat de lucru autorilor de la Biblie încoace nu mai e decât o farsă. "Capitularea de o clipă" nu mai e o cutezanță înspăimântătoare; nu mai cutează nimeni, basmul a murit. Un poem (la al treilea...) îl descrie pe autor în marginea lucrurilor, pierdut într-o lume
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
pulsul și bătaia cardiacă sunt direct corelate. Papirusul descoperit de Edwin Smith la Teba în 1862 descrie inima ca o structură localizată în centrul sistemului vascular și realizând conexiunea între puls și inimă. Descrieri sumare privind anatomia cardiacă apar în Biblie și Talmud, descrieri caracterizate prin conotații religioase evidente. Hipocrat (460-377 î.e.n.) descrie pentru prima dată compartimentele cordului și structurile valvulare și definește pericardul ca „o tunică netedă ce acoperă inima și conț ine o cantitate mică de lichid asemănător urinii
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
III) de exemplu, face loc medicilor dintre Tigru și Eufrat să iasă în lume, să-și afirme concepția și rezultatele cu toate detaliile implicate unei practici medicale complexe și eficiente. Medicina mesopotamiană pătrunde în Egipt și în Israel, în Talmud, Biblie, iradiind în spațiile vecine și mai îndepărtate, și ilustrând profitabilitatea contactelor dintre specialiști și popoare. MEDICINA EGIPTULUI ANTIC Egiptenii, dacă nu au migrat din zone asiatice, dacă nu sunt născuți din începuturi în Valea Nilului, atunci sigur au venit din
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
nu aveau sclavi, nu jertfeau animale, asistau bolnavi, bătrâni etc. De altfel chiar numele acestora trimite la profesia de vindecător, de medic (esseenoi în aramaica = vindecător = medic). Pietre funerare, inscripții pe plăci, manuscrise, instrumente, intră în arsenalul documentar confirmat de Biblie. În Chaldeea din sudul Mesopotamiei (Babiloniei), au trăit acum 4500 de ani sumerienii asimilați după 1750 î.Chr. de semiți (neamuri care se trăgeau din Sem, un fiu al biblicului Noe) între care și neamul iudeilor. De unde au venit și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
al lui Terah pleacă din cetatea chaldeeană Ur (Uru). Bătrînul Terah, ajunge în nordul Mesopotamiei. Oamenii se împart. Cei conduși de Abraham intră în Canaan, țara de lângă mare (fosta Fenicie) și cei conduși de Lot, trec dincolo de Iordan. De acum Biblia dă numeroase detalii și nume. Urmează epoca patriarhilor. Abraham, Isac și Iacob care dobândește numele de Israel. După acesta evreii s-au numit Israeliți, apoi și-au zis și Iudei. Numeroasele legende biblice acoperă adevărul, făcând loc întrebărilor. Se știe
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]