10,188 matches
-
lei; 4500 lei, 2400 lei, pentru înzestrarea armatei, numerar 6221 lei; mașină de scris Continental seria R192374 asupra căreia mai datorește 4000 lei d lui maior Nistor Sabin. Îmbrăcăminte: 13 pantaloni postav albastru, 41 pieptare de doc, 13 bonete, 13 cămăși albastre doc, 13 cravate doc albastru, 13 centuri piele galbenă, 13 paftale metal cu insigna FRN, 12 bratarde, 50 insigne pentru căciuli, 40 bonete doc albastru. S-au mai găsit: 4 ștampile, 3 tablouri, un drapel tricolor cu insigna FRN
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
găsesc mărfurile cerute de lege. O altă situație grea era cea a evreilor încadrați incorect după matricolele fiscale din exercițiul anului 1940/1941, despre care președintele Comunității spune că sunt „oameni total săraci, chiar cerșetori care nu au decât o cămașă, o haină zdrențuită pe ei, dar sunt trecuți pe exercițiul 1940/1941 în matricolul fiscal cu un venit imobiliar de 1000-2000 lei anual pentru un bordei în ruină, locuit în condiții de mizerie. Acești oameni săraci, fiind încadrați la un
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
la preț curent; în cazul în care se constată situația de sărăcie a unor persoane, de poliție sau alte autorități, acelea să fie din decretul-lege nr.2903 din 20 octombrie 1941, evreii erau obligați să predea următoarele categorii de obiecte: cămăși, batiste, prosoape, ciorapi, flanele de lână, haine, bocanci, paltoane, pălării, pături scutite de predarea de efecte; pentru cei absenți pentru că sunt la muncă de folos obștesc, obligația să fie amânată până la reîntoarcerea lor în localitate. Având în vedere faptul că
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
romînilor, care oricum e menită să triumfe. Nu e un personaj istoric, e însăși forța invincibilă a istoriei. Problema cu forțele astea impersonale este că n-ai cum să ții cu ele (nici măcar atunci cînd intră în bătălie doar în cămașă, dînd cu barda în dreapta și în stînga) așa cum ții, de exemplu, cu un Kirk Douglas în sandale sau cu un Mel Gibson în fustiță. Sau ai cum ? E clar că la un moment dat aveam cum ; și, după toate aparențele
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Viteazul : e o mîndrie care nu permite pe lîngă ea prea multă distracție. Mihai Viteazul nu e un film prea distractiv. Prin tot ce face îți spune că e un film de importanță națională și importanța națională stă ca o cămașă de plumb pe umerii lui. îți spune că nu se glumește cu așa ceva. și știm cam cine mai spune lucruri de felul ăsta. Știu cînd e cazul să mă recunosc învins, iar Păcală (de Geo Saizescu) m-a învins. Nu
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
de compoziție pentru Ionescu, care prin datele lui naturale se situează mult mai aproape de ideea de Ion (de altfel, a și debutat cu rolul lui Ion din Ion), și compoziția lui constă în : a) bărbuță distinsă ; b) eșarfă purtată pe sub cămașă ; c) pahar de coniac ; d) fața lui obișnuită. Rezultatul e un porno intelectual perfect adică un partener potrivit pentru porno scriitoarea Milena, care pare să-și desfășoare o bună parte din activitățile literare (cum ar fi cititul din propria carte
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
-i privească nici pe unii, nici pe alții, ca pe niște oameni. și stați, că încă n-am ajuns la mireasa care are pe gît o pată în forma hărții Romîniei. și la nebuna care umblă prin pădure, într-o cămașă albă și cu o cunună de flori pe cap, rostind profeții sumbre pînă cînd e violată și ucisă de un ofițer sovietic. Ce argument se poate aduce în apărarea acestei viziuni artistice ? Ingenuitatea ? Dar ingenuitatea n-ajută la nimic fără
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
diferite vărsate pe tejghea. Ne uităm la ele cum se combină, vedem cît de estetic cade o șuviță de păr peste ochii rătăciți ai unei soții fugite de-acasă (Rachel Weisz), observăm asortarea dintre coafura blondă arborată de Natalie Portman, cămașa galbenă purtată de Norah Jones și stîlpul galben care se zărește în spatele lor în secvența în care personajul lui Portman află de la personajul lui Jones că tatăl său a murit. Motivul pentru care observăm toate aceste decorațiuni este că n-
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
a format un cor de 40 - 50 persoane. În acel timp aveam împreună cu soția mea o secție de tricotaje. Astfel am putut pregăti fiecărei surori câte o bluză grena (plisată) și fraților câte o vestă neagră. Fiecare și-a adus cămașă albă. Le stătea extraordinar! La program au fost așezați în locul corului comunității, iar acel Sabat a fost minunat, un Sabat pe care nu-l voi uita niciodată. Au mai fost și altele asemănătoare, însă acela parcă le-a întrecut pe
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
cucului pe care îl plătise cu un bănuț de argint, după datina pământului. Costache Gheorghiu era un om înalt, uscățiv, destul de zvelt. Era șaten cu ochii căprui și un păr castaniu, cam răruț deasupra frunții. în dimineața aceea purta o cămașă țesută în stative, cu un fir de cânepă și altul de in, pe deasupra o vestă împletită din lână, de culoare neagră, avea pantaloni din postav negru iar în picioare obiele albe și opinci frumos meșteșugite, legate cu nojițe împletite din
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
a cunoscut-o pe Maria, care i-a devenit soție. Era prin anul 1910, flăcăii și fetele cutreierau satele din jurul Pungeștilor, Gârceni, Trohan, Lipova, Valea Hogii, Porcăreț, Doagele, Armășoaia, Cursești Deal și Vale la hore, unde jucau până ce le săreau cămășile, se veseleau și de ce nu, uneori se mai și încăierau. în zilele sfintelor sărbători ale Paștelui, Costache împreună cu alți băieți și fete, după ce au petrecut la câteva hore prin satele vecine au mers și la cea din Cursești Deal. Ca
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
intrat în cercul horei lângă tânărul de lângă care plecase, iar Costache a trebuit săși caute altă pereche. Privește printre dansatorii din față la cei de pe margine și zărește o fată sfioasă, dar de o frumusețe rară. Era îmbrăcată cu o cămașă albă de bumbac, bine lucrată, brodată cu floricele pe mâneci și pe piept, care se potrivea de minune pe corpul ei frumos; pe cap purta o năframă de borangic și avea o catrință de culoare neagră, lucrată frumos cu fir
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
când deodată văd că-mi sângerează degetul mijlociu de la mâna stângă, și sângele prinse să curgă mai tare. I-am spus mamei care secera lângă mine, dânsa m-a certat că nu-s îndemânatic, își rupse o bucățică din mâneca cămășii și mi-a pansat degetul, punând la loc bucățica de piele cu o frântură de unghie, la buricul degetului. „Ai tras cu nădejde de parcă ai vrut să-ți tai și degetul!” spune dumneaei și îmi arătă cum să tai smocul
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
un nod în gât și-mi venea să cad! Dragul meu, zice tata, pentru bucuria ce mi-ai făcut astăzi, voi munci și voi lupta pentru tine ca să ieși la liman chiar dacă pentru asta ar trebui să-mi vând și cămașa de pe mine!” Mai rămânem un pic lângă gura de aer proaspăt, apoi ne îndreptăm spre ieșirea din spatele școlii unde căruța cu plăvanii tatei ne aștepta. Bucuroși peste poate, fericiți, încărcați cu atâtea emoții, pe același „Bulevard Epureanu” ne strecurăm încet
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
și surorilor și nici eu să nu am siguranța că voi ajunge la capătul drumului... Sărmanul meu părinte! care la sfârșitul lui iunie, în bucuria mare ce-i făcusem cu reușita mea deosebită se oferea să-și vândă chiar și cămașa de pe el ca să mă susțină până la capăt și acum, după abia trei luni și jumătate să ajungă în această grozavă neputință materială!... Cât zbucium și durere în suflet!!! Cât despre mine, eu mă încrâncenasem în această hotărâre de renunțare la
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
vină aveam noi? Drapelul regimentului nostru a fost adus în țară de un conșcolar de la Bârlad, subl. rezervă Cireș Sterian. Acesta a rugat pe comandatul regimentului să-i încredințeze drapelul. Imediat desprinde pânza de pe catarg, se încinge cu ea pe sub cămașă, ajungând cu bine la Huși, salvând onoarea regimentului, salvând onoarea noastră, ca ostași. Era începutul calvarului României Mari, în fatidica vară a anului 1940! De nedescris, necuprinsa disperare a dezastrului nostru național! De la Huși, resturile regimentului nostru sunt dirijate către
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
ea îmi dăduse un început de cangrenă, exclamă violent: „Uite criminalii cum omoară oamenii!!! Cine ți-a cusut rana?” Pretextez că, în timp ce-mi pierdusem cunoștința, s-a întâmplat acest lucru și nu știu cine e autorul. Dă să-mi scoată cămașa pentru a primi lenjerie de corp, constată o rezistență sporită a cămășii mele și în final mai constată că și în spate am fost mușcat de un glonte care, dacă ar fi fost cu 3-4 mm. mai adânc mi-ar
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
omoară oamenii!!! Cine ți-a cusut rana?” Pretextez că, în timp ce-mi pierdusem cunoștința, s-a întâmplat acest lucru și nu știu cine e autorul. Dă să-mi scoată cămașa pentru a primi lenjerie de corp, constată o rezistență sporită a cămășii mele și în final mai constată că și în spate am fost mușcat de un glonte care, dacă ar fi fost cu 3-4 mm. mai adânc mi-ar fi frânt coloana vertebrală! Am avut mare noroc! Primit cu vădită neîncredere
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
luptă era alocarea automată la drepturi, aveam drepturi de masă, aveam popotă, mâncam. S. B.: Știu, dar mai veneau și le aduceau schimburi, pachete și vești. M. M.: Aveam și lenjerie, că aveam trusă personală, aveam acolo nu știu câte rânduri de cămăși. S. B.: La noi au montat în holul din fața Sălii multifuncționale o masă de tenis și jucau. Făceau campionat de tenis de masă așteptând să vină războiul. M. M.: A fost liniște. Nu știu, televizoare erau câte unu- două, nu
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
acoperire. S. B.: Ne-am bătut cu niște fantome, cu sentimentul că suntem în război. Când am intrat în PC, în una din seri, era și comandantul Blanariu acolo, pe podiumul acela de la direcționale, în fața planșetei. Era în izmene, cu cămașă de corp și cu casca pe cap. Era fricos. Acum, poate sunt nedrept, dar eu, în unitatea mea, am avut respect, să spun, doar pentru două persoane: pentru Șeful de Stat major, căpitanul Ioan Ardeleanu... M. M.: Da, bun copil
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
filmului mut și a celui sonor. Decupajul este abrupt și el nu permite decât presupuneri cu privire la motivațiile fiecărui actor, însă nu asta îl interesează pe narator. Decupajul merită redat integral pentru forța viziunii. „Ce să fie ?... O femeie numa-n cămașă, cu picioarele goale, cu părul desprins, ține strâns de piept pe un om îmbrăcat în uniformă de poliție. El luptă să scape - ea nu-l lasă. Femeia începe să zbiere răgușit făcând gesturi extravagante : - Ce, domnule ! care va să zică, dacă sunt o
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
a adus liniștea celei mai frumoase vacanțe din viața mea, cu iubirea ta pentru mine cu tot - era pentru prima oară în viața mea când aflam ce înseamnă să fii iubit. Mi-a adus somnul de după discotecile lui Ciprian, cu cămășile aranjate înainte de a pleca la „dans”. A venit Mama Bucovină cu fânul adus spre vale cu grape și nervi, cu Pusa cu păpușa, cu Ramona și cu Dana. Iată-mă rostogolindu-mă la vale dinspre Glossa recitată cu fața spre
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
în Aswan, punctul final al croazierei pe Nil. Nu vom uita niciodată zilele minunate ale acestei călătorii pe apă. De pe vapor ne-am îmbarcat pe o barcă cu motor condusă de un tânăr cu pielea ca abanosul, îmbrăcat într-o cămașă lungă și albă ca zăpada, de o frumusețe stranie și sănătoasă. Am fost transportați astfel pe insula Elefantina pentru a vizita grădina botanică, liniștită și liniștitoare - un parc imens, de fapt, cu copaci umbroși și prietenoși și, după aceea, aceeași
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
spatiile comune, astea le-am trecut cu generozitatea vârstei și a caracterului la "diverse". Prima zi în Ministerul Afacerilor Externe! N-o s-o uit niciodată! Locuiam încă la Grozăvești și de cu seară îmi pusesem la punct "ținuta": costum gris-petrol, cămașă albă, cravată bleumarin cu dungi albe și batistă la butonieră idem. De când mă știu mi-au plăcut griurile și nuanțele de bleumarin la costume, bleumarinul, grenaul și galbenul la cravate, bineînțeles acestea cu diverse modele, reușind în prezent să am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
paralele. Cu o mamă grijulie și cu cinci surori învățasem de mic să cos și să calc, fiind și în acest domeniu de maximă importanță domestică un "self made man". Așa că în seara dinaintea pășirii în "templul diplomației" îmi călcasem cămașa, stropită în prealabil generos cu apretol, de arătam ca un cavaler gata de turnir, pantalonii și haina. În dunga de la pantaloni, dacă nu erai atent, puteai să te tai, iar strălucirea pantofilor era la fel de orbitoare ca o rază laser. (Plimbarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]