8,654 matches
-
const] în faptul c] arete ins]și este pe deplin accesibil] doar acestor persoane, în m]sura în care presupune exercițiul rațiunii și alegerea voluntar] (o persoan] nu poate alege ceea ce nu cunoaște), iar majorit]ții, dac] este capabil] m]car s] imite armoniile descoperite de superiorii s]i intelectuali, trebuie s] îi fie luat] autonomia. Acesta, în orice caz, este modul în care propune Platon Republică. În alte dialoguri, ideea existenței unei posibilit]ți de a descoperi adev]rurile etice
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a dou] ordine religioase - dominicanii și franciscanii - a c]ror activitate a determinat în mare m]sur] caracterul unei epoci fructuoase din istoria culturii occidentale. În continuarea acestei perioade a urmat o altă de relativ] infertilitate. Mai exact, nici m]car un singur filosof remarcat de istorie nu s-a n]scut în secolul al XIV-lea. (Cel mai bun candidat pentru acest statut, si anume, John Wyclif, 1320-1384, a fost mai mult teolog și om al bisericii.) Totuși, noua să
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tan]rul Toma, care își câștigase porecla de „bou mut” datorit] caracterului s]u taciturn și ținutei sale viguroase, c] „el va r]cni așa de puternic în înv]ț]tură să încât va r]sună în toat] lumea”. M]car din perspectiva acestui standard, nu poate exista nici un dubiu c] Toma din Aquino este cel mai mare dintre scolastici și, poate, dintre toți filosofii n]scuti între Aristotel și Descartes. Geniul tomistic rezid] în capacitatea de a vedea modul în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Dumnezeu este omnipotent, el poate face orice, în afar] de ceea ce este imposibil din punct de vedere logic. Criteriul imposibilit]ții logice este contradicția. Deci, dac] o afirmație nu este o contradicție, atunci situația pe care o descrie este m]car posibil] logic și, în felul acesta, creat] de Dumnezeu. Dar o afirmație moral] precum „furtul este permis” nu este contradictorie - chiar dac] este fals]. Similar, dac] Dumnezeu este omnipotent, atunci El poate s] fac] în așa fel încât furtul s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
protestanți că și de catolici, aceast] doctrin] susținea c] legile divine ne cer s] action]m în moduri care sunt în beneficiul tuturor, fie c] suntem sau nu conștienți de aceasta. Doctrina susținea c] aceste legi pot fi cunoscute m]car de c]tre cei înțelepți care i-ar putea înv]ta pe ceilalti: se arăt], de asemenea, ce recompense și pedepse acord] Dumnezeu pentru ascultare și neascultare. Filosofia moral] a secolului al XVII-lea are ca punct de plecare teoria
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de oricine. Știm pur și simplu c] trebuie s] îi ajut]m pe ceilalți, s] action]m drept, s] spunem adev]rul și așa mai departe. O sistematizare suplimentar] a acestor principii nu e posibil] și nu e nici m]car necesar]. Astfel, simțul comun și împreun] cu acestă competențele morale ale individului sunt protejate în fața sov]ielilor teoretice și a simplific]rilor. Pe baza acestei viziuni, Reid s-a pronunțat împotriva hedonismului secular pe care l-a v]zut la
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
spuns. Trebuie, în cel mai bun caz, s] îmi bazez viață și acțiunile pe respingerea principiilor care nu pot fi neuniversalizate și s] duc astfel o viat] merituoas], iar acțiunile mele s] fie din datorie; dar dac] eșuez, trebuie m]car s] încerc s] s]vârșesc acele acțiuni care ar fi indispensabile dac] aș crede într-o astfel de maxim] moral] valoroas]. Teoria kantian] mai detaliat] a datoriei introduce anumite distincții tradiționale (sau versiuni ale acestora). El distinge între datoriile fâț
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar putea s] se bucure de binele colectiv. Cu sigurant], nici condiția cea mai promit]toare - posibilă existent] a unei piețe perfect concurențiale, dup] cum o definesc economiștii neoclasici - nu ar fi capabil] s] asigure realizarea binelui colectiv nici m]car în economie. Puțin plauzibile sunt și premisele egoismului etic, deoarece acestea presupun renunțarea fie la moral] (că justițiar în conflictele de interese), fie la convingerea c] asemenea conflicte reprezint] aspecte iminențe ale realit]ții. Din moment ce egoismul etic și cel psihologic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în sensul c] orice acțiune nu poate fi decât corect] sau greșit], iar pentru a fi permis] trebuie s] fie obligatoriu corect]. Din punct de vedere deontologic, o fapt] poate fi permis] chiar dac] nu reprezint] posibilitatea optim] (sau m]car bun]) de acțiune. În cazul consecințialismului, faptă este permis] numai în momentul în care aceasta constituie modalitatea optim] de acțiune pentru subiect: nu este niciodat] ing]duit că cineva s] fac] mai puțin bine (său s] împiedice mai puțin r
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
binelui celorlalți. Trebuie s] respingem, astfel, orice perspectiv] care identific] morală numai cu sau în primul rând cu o povar] impus] asupra vieții. Dac] nu putem „s] tr]im conducându-ne dup] principii drepte” (Fried, 1978, p. 13), trebuie m]car s] recunoaștem c] aceste principii au o arie de acoperire mai larg] decât presupun mulți deontologi contemporani. Referințe Donagan, A.: The Theory of Morality (Chicago: University of Chicago Press, 1977). Fried, C.: Right and Wrong (Cambridge, Mass.: Harvard University Press
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a drepturilor de a face lucruri pe care o persoan] nu ar trebui s] le fac] din punct de vedere moral. Ele pot, de asemenea, s] le includ] și pe acelea de a face lucruri care nu sunt nici m]car pentru dețin]torul dreptului; așadar un drept nu poate fi definit ca fiind avantajos pentru dețin]torul s]u. Existența drepturilor morale este contestat] de c]tre unii pe baze care vor fi discutate mai jos, ins] dac] drepturile morale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
LOVIT este cel care SE VA PLÂNGE cu glas tare - si... cel care a îndurat crudă suferinț] a sclaviei este omul care va pleda în favoarea Libert]ții. Faptul c] drepturile au nuanțe legale și păr a duce cu ele m]car câteva implicații potrivit c]rora folosirea forței este justificat] prin faptul c] asigur] aceste drepturi, are o leg]tur] cu aceast] chestiune. O a doua justificare pragmatic] ne este oferit] de recenta istorie a noțiunii de drepturi. Sprijinul fâț] de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
peste tot in lume de c]tre toate tipurile de regim politic. Nu este un avantaj minor pentru o noțiune moral] faptul c] acestea ar trebui privit] ca fiind valid] pentru multe națiuni și culturi, si c] ar trebui m]car s] aib] potențialul de a obliga guvernele s] remarce importantă constrângerilor morale. iv. Pro și contra drepturilor Acestea fiind spuse, ne putem întoarce la întreb]rile specifice menționate mai devreme: 1) Cine sau ce anume poate avea un drept? Diferiți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
termin], în cazul conflictelor de interes, o ingerinț] legitim] în viață privat] a unei persoane? La un nivel mai specific, se poate observa c] majoritatea „r]ului” pe care il producem nu este f]cut în mod direct, nici m]car conștient, ci reprezint] o consecinț] nedorit] a ceea ce facem. Deseori, el reprezint] efectul cumulat al mai multor acte individuale care cauzeaz] r]ul. Așa se întâmpl] în cazul pagubelor produse mediului și la fel se întâmpl] și în acela al
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ții și eșecurilor altora de a respecta sau proteja drepturile este, în principiu, limitat la capacitatea individului. Exist] totuși câteva aspecte profund intuitive referitoare la aceast] sugestie general] - la fel de general] precum ideea de compasiune. În mod virtual, nimeni, nici m]car dintre cei care sunt considerați oameni generoși, nu acționeaz] în virtutea unui principiu de compasiune absolut]. Câteva excepții - Maica Tereza, de exemplu - imi vin în minte, dar semnificativ este faptul c], în aceste cazuri, ceea ce pentru mulți oameni ar fi considerat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în condițiile în care nu sunt preg]tite s] aib] un copil și s] își asume responsabilitatea pentru el. Dac] relațiile heterosexuale atât de populare duc la moartea a milioane de „persoane” nevinovate (fetușii avortați), atunci nu ar trebui m]car s] încerc]m s] renunț]m la aceste relații? Pe de alt] parte, dac] f]tul nu are un drept substanțial la viat] avortul nu este atat de greu de justificat. Întreb]ri despre statutul moral al f]tului Care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de afaceri și au conferit practicienilor „academici” statutul de participanți activi în lumea afacerilor. Uneori, ar putea ad]uga cineva, sfaturile lor chiar sunt ascultate. îi. O scurt] istorie a eticii afacerilor În sens larg, afacerile exist] de pe vremea sumerienilor care (dup] cum susține Samuel Noah Kramer) f]ceau comerț pe scar] larg] și contabilitate inc] de acum șase mii de ani. Afacerile nu au fost ins] întotdeauna acea activitate central] și respectabil], așa cum sunt ast]zi, iar viziunea etic] asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lor în a reprezenta lumea așa cum este ea într-adev]r. Totuși, pe de alt] parte, exist] și dorințele, st]ri care indic] modul în care ar trebui s] fie lumea. Dorințele difer] de percepții prin faptul c] ele nici m]car nu pretind c] reprezint] felul în care este lumea. Astfel, ele nu pot fi evaluate că adev]rate sau false. Într-adev]r, conform imaginii standard, dorințele noastre nu reprezint] obiectul nici unui fel de critici raționale. Faptul c] avem o anumit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ceva greșit aici, deaorece cu sigurant] Bush și Friedan nu sunt de acord cu privire la morală avortului. Exist] un fel de frustrare etern] pe care o implic] subiectivismul simplu: Bush și Friedan au p]reri contradictorii, ei nu pot nici m]car s] își susțin] pozițiile într-un mod relevant pentru aceast] problem]. Friedan ar putea încerca s] nege ceea ce spune Bush, negând c] avortul este imoral, dar, conform subiectivismului simplu, ea nu reușește decât s] schimbe subiectul. Aceste considerații și altele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fac] diferențele potrivite, s] fie trase concluziile corecte, s] se realizeze comparații, s] fie examinate relațiile complicate și s] fie descoperite și fixate faptele generale. O persoan] ar putea avea sentimente puternice cu privire la avort, de exemplu, f]r] că m]car s] fi chibzuit la diferitele chestiuni ce privesc acest subiect. Cine sunt mai exact femeile care recurg la avort? Cum sunt afectate viețile lor de acest lucru? Cum sunt afectate viețile femeilor care nu fac avorturi? Dar f]tul însuși
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
are mai mult succes, deoarece, conform Etapei 4, binele și r]ul sunt ceea ce legea spun c] sunt; iar legea poate s] recunoasc] sau nu importantă oric]rei vieți. Raționamentul moral din primele trei etape nu poate susține nici m]car ideea c] viață trebuie respectat]. Persoanele din Etapă 3 definesc binele și r]ul în termenii aștept]rilor celorlalți; cei din Etapă 2 consider] c] a face binele este mai puțin important decât promovarea propriilor interese; și cei din Etapă
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
meniu de teorii contradictorii dintre care e imposibil de ales. Annette Baier pretinde c] aceast] cale de predare a filosofiei morale d] naștere la scepticism în rândul studenților. Nu îmi propun că în acest articol s] rezolv și nici m]car s] examinez toate aceste dispute. Voi discuta unele dintre ele, voi trece în revist] problemele pe care le consider centrale, si m] voi axa pe ceea ce consider adev]rât. În urm]toarea secțiune voi discuta natură teoriilor, iar în cealalt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dedicat] concluziilor. îi. Natură teoriilor morale Exist] o concepție dominant] a teoriei morale care e presupus] sau susținut] de teoreticieni din multe categorii diferite. Deși aceast] concepție este actualmente vehement criticat], ea nu este ap]rât] explicit și nici m]car articulat] foarte bine. Concepția dominant] este cunoscut] îndeosebi prin scrierile oponenților și practicile partizanilor. Voi incerca s] explic unele tr]s]turi importante ale acestei concepții. 1. Concepția dominant] În concepția dominant], teoriile morale sunt structuri abstracte care clasific] agenți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rațiune imparțial]. Sistemul vieții etice este un sistem al drepturilor, al datoriei și al drept]ții care actualizeaz] binele universal; el include chiar și morală. Totuși, interesle de clas], definite din punct de vedere marxist, nu sunt „morale” nici m]car într-un sens extins. Ele reprezint] interesele unei clase aflat] în conflict cu o altă și pot fi promovate numai pe seama intereselor dușmanilor de clas]. Aceste argumente sunt valabile pentru orice clas], nu doar pentru proletariat. Echivalarea intereselor proletariatului cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acestea s-ar potrivi. În orice caz, prevalența nonteiștilor morali ridic] din nou o problem]. Par s] existe destui oameni care știu c], de exemplu, crima este un lucru r]u, f]r] s] știe (sau f]r] că m]car s] cread]) ceva legat de Dumnezeu. Neizbutind s] nege afirmațiile atee și agnostice ale acestor teiști morali prima facie (o opțiune neplauzibil] în discuția de mai sus despre versiunea lingvistic] a „Teoriei Poruncii Divine”), cei care susțin c] întreaga cunoașterea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]