9,246 matches
-
roșii (Odessa in fiamme) (1942) 56-57 Când legendele mor (When The Legends Die) (1972) 188 Când primăvara e fierbinte (1961) 111-112, 138-139, 160, 240, 284 Cântecele mării (1970) 198 Ceața (1973) 191, 193 Celebrul 702 (1962) 111, 116, 141, 143 Cenușă și diamant (1958) 118 Cerul începe la etajul III (1967) 115, 193 Cerul n‑are gratii (1963) 111, 115 Cine are dreptate? (1990) 234 Cine mă strigă? (1980) 192, 196, 243 Ciocolată cu alune (1979) 192, 196 Citadela sfărâmată (1957
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
din aceste minerale. Dintre zeoliții de geneză hidrotermală, cunoscuți în România, majoritatea se află în Munții Apuseni. Vulcanismul subsecvent alpin, este caracterizat prin trei faze maxime de paroxism și prezintă o evoluție preponderent explozivă care a generat cantități mari de cenușă vulcanică. Aceasta a dat naștere tufului vulcanic prin diageneză și sedimentare. Studiile și cercetările efectuate aspura tufurilor vulcanice din țara noastră au evidențiat faptul că acestea se identifică în următoarele zone geologice: Platforma Moldovenească, Carpații Orientali, Meridionali, Depresiunea Getică. S-
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
conținut relice. În aflorimentul Leca-Ungureni, se profilează trei patru orizonturi de tuf vulcanic grosier albăstrui, între care apar straturi de fin-grăunțos gri verzui sau gri-galben. La baza fiecărui orizont apare câte un strat de nisip de unde rezultă că depunerile de cenușă corespunzătoare paraxismelor vulcanice succesive. Acest zăcământ, fiind nezeolitizat și-a găsit aplicații doar în domeniul construcțiilor straturilor rutiere și în metalurgie. Analiza spectrală a pus în evidență 0,03% bariu (Ba), 0,003% mangan (Mn), 0,003% bor (B), 0
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
idei barbiene, prin "ardere", ori "combustie albă". Singularele amintiri-imagini (souvenir-images), de la bază conului memoriei, spune Jean Hippolyte 103, sunt doar cunoștințe (savoir), au, deci, o existență pur spirituală, virtuală, sau, cum spune Barbu, "gunoiul tras în conuri[le]104 (memoriei)", "cenușă" ce anunață o nouă zi, începutul unui nou act de creație ("Dioptrie"). Caracteristic experienței estetice este un tip de cunoaștere non-rațională, "ecstatică"105, cum ar spune Max Scheler, cu un conținut obiectiv propriu, un mod de relaționare cu lumea, ce
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
și erorile momentane ale fiecăruia. Iar acest - acest sentiment, intens, perfect, autonom al duratei - acest sentiment (pe care nu l-aș fi putut concepe vreodată) existând independent de orice succesiune de evenimente - această idee - acest al șaselea simt, născut din cenușă celorlalte, era primul pas evident și sigur a sufletului atemporal spre pragul temporalității Eterne 49. Nu este vorba, în aceste rânduri, de contemplarea unui anumit obiect material, care să fie frumos, ci de esență Frumuseții însăși. În "Symposium", Platon descrie
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
ca frunza și ca iarba”; - voinicul piere prin trădarea unui apropiat (tovarăș, femeie, slujitor, etc.);trădătorii sunt totdeauna pedepsiți, de cele mai multe ori cu mare cruzime; și cu metodele pe care ei le pregătiseră pentru uciderea voinicului; suprema pedeapsă fiind împrăștierea cenușii în vânt; - îndrăgostiții au o situație fixată în limitele tragicului (motivele fiind diverse); - se glorifică virtuțile bărbatului (putere, înțelepciune, pricepere, etc.); - femeia are un statut inferior (trădează, este infidelă, etc.); alteori apare ca un exemplu de înaltă moralitate; - ea greșește
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
va mai arde, va merge iar la Dumnezeu, îl va întreba iar cât e de curat. Atunci pământul va răspunde: "Ca Isus Hristos!" " Ia amu ești curat!" Focul atunci se va stinge și cele douăsprezece vânturi vor sufla să facă din cenușă o movilă mare și va sta șapte zile. În a șaptea, va trece pe deasupra Sfântul Ilie și va trâmbița, și toate sufletele oamenilor vor ieși din movilă în chip de oi și de capre. Oile le-a despărți Dumnezeu, și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
își caută ursitul și în vatra focului cu ajutorul perilor de porc: fiecare fată ia, pe rând, câte doi peri de porc, îi botează cu numele unor feciori și îi pun în vatra focului, care a fost curățată de cărbuni și cenușă, zicând: "C um nu stau perii de porc pe foc, / Așa să nu steie ursitul meu pe loc!" Dacă perii de porc se întâlnesc în "fierbințeala focului", atunci se spune că tinerii respectivi se vor căsători, iar dacă perii se
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pământului dintr-un an. Astfel, în Ajunul Sfântului Vasile, cărbunii, obținuți dintr-un singur fel de lemn, se denumesc după rod (ovăz, porumb, grâu, secară etc. ) și se înșiră pe vatră. Dacă a doua zi dimineață, cărbunii sunt prefăcuți în cenușă, atunci rodul va fi bun, iar dacă rămân așa cum au fost puși, sămânța nu va rodi.421 Forțele antagonice ale focului creează un spațiu poetic al complementarităților, sensul originar fiind preluat și îmbogățit, așa cum apare într-un descântec rostit în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și încremenit."441 În ziua de Crăciun, la meglenoromâni, de pildă, se arde în vatră un pom din pădure, adus special și tăiat din rădăcină. Acest copac trebuie să ardă în vatră, câte puțin, în fiecare 442seară, până la Bobotează, iar cenușa care se strânge se păstrează și se aruncă la rădăcina pomilor pentru a fi roditori. Element activ și purificator, supus normelor ritualice, focul iese din canonul magicului, devenind tabu, pentru a menține în stare manifestă formele existențiale, făcând posibilă permanenta
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în "produc" (copca făcută în gheață), "cetluit" cu un butuc, pentru ca, astfel, să ajungă dincolo de Apa Sâmbetei, considerat tărâmul morților, dar și ținutul Binelui; o dată înviat, "Crăciunul" lua o prăjină lungă, în vârful căreia a fost pusă o legătură cu cenușă, sub forma unui prapur, și da în toate părțile, cenușă amintind de o incinerare simbolică, străveche, a unei păpuși de paie care simbolizează Crăciunul, obicei reluat, astăzi, prin arderea butucului. Etimologic, "Crăciun" din limba română, aromânul "Crăciun, Cărciun", meglenoromânul "Cărciun
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pentru ca, astfel, să ajungă dincolo de Apa Sâmbetei, considerat tărâmul morților, dar și ținutul Binelui; o dată înviat, "Crăciunul" lua o prăjină lungă, în vârful căreia a fost pusă o legătură cu cenușă, sub forma unui prapur, și da în toate părțile, cenușă amintind de o incinerare simbolică, străveche, a unei păpuși de paie care simbolizează Crăciunul, obicei reluat, astăzi, prin arderea butucului. Etimologic, "Crăciun" din limba română, aromânul "Crăciun, Cărciun", meglenoromânul "Cărciun" desemnau inițial chiar butucul care era supus arderii 90 de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
soarele a fost creat împreună cu luna, luceferii, stelele și cometele ca fructe ale Arborelui Cosmic. Astfel, într-o colindă bucovineană, soarele împreună cu celelalte astre este "furat" din rai de Iuda, tocmai pentru a face posibilă apariția noului soare, renăscut din cenușa bătrânului soare: "Sculați, sculați, boieri mari, / Florile dalbe! Că vă vin colindători, / Florile dalbe! / Noaptea pe la cântători. / Sculați, sculați, nu adormiți, / Sculați și vă-mpodobiți, / Că nu-i vremea de dormit, / Că-i vremea de-mpodobit / Cu podoabe de argint, / Cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
alt lemn tare: se înșiră un număr anumit de cărbuni pe vatră, se denumesc după roadele care se fac în acea zonă (grâu, secară, popușoi, orz, ovăz, barabule, etc.) și se lasă până a doua zi dimineață cărbunii prefăcuți în cenușă prevestesc un an bun și rodnic, iar cei care rămân întregi arată sărăcia. Luna, în mentalitatea țăranului, este "proorocul", "profetul cel mai bun": astfel, "când luna e plină în seara Sf. Vasile, va fi anul roditor, mănos; când nu va
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
să fie laptele galben"; Oul cel întâi e bine să-l mănânci, că te întărești, și mai ales de la puica neagră, că nu se prind farmecele"; Când se ouă găina întâi, să pui oul sub prag și să torni deasupra cenușă sau gunoi; atâtea ouă să fie cât gunoi."258 Ouăle care vor fi împistrite sau înroșite de Paști, se aleg la Miezul Păresimilor, într-o zi de miercuri din mijlocul Postului Mare, și se folosesc pentru frumusețe, sănătate, belșug și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
să fii de acord.” (Epictet) Totuși, chiar și În relația cu cel mai prejos decît tine poți trage un folos: „Dacă știi să-l citești, fiecare om e o carte” (Th. Carlyle); „În orice om este o scînteie pe care cenușa nu o poate acoperi” (V. Hugo); „CÎtă frumusețe, cîtă generozitate și noblețe sufletească stau ascunse chiar și În firea celor mai umile făpturi omenești.” (V.G. Belinski); „A spune că omul este un amestec de slăbiciune și putere, de lumină și
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
mireasmă adusă înaintea tronului ceresc. Rugăciunea nu rămâne niciodată neroditoare. Ea rodește și roadele ei alcătuiesc zestrea lăuntrică a ființei noastre omenești. Rugăciunea este un dialog al sufletului cu Dumnezeu, după cuvintele lui Moise: „Iată, eu care sunt pământ și cenușă am început a vorbi cu Domnul.” Este mijlocul prin care pornesc din inima noastră cererile, dorințele, aspirațiile și năzuințele spre Dumnezeu și care face legătura cu Dumnezeu pentru a primi acea picătură de har dumnezeiesc și a simți prezența lui
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
persoană” în comuniune cu semenii. Fiul risipitor se destramă în prăpastia furtunoasă și plină de amar a vieții. Cel de-al doilea aspect constă, pe de o parte, în reîntoarcerea fiului risipitor, care este asemenea unei „renașteri” din propria-i cenușă, a unei ridicări din destrămarea propriei ființe, și, pe de altă parte, în primirea sau reconsiderarea pe care același părinte bun i-o acordă cu bucurie și cu dragoste firească. Antiteza dramatică a vieții fiului risipitor, depărtarea de casa părintească
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
de la apă sărată. Inhalații cu apă rece, oțet, saramură, spirt, rachiu, zeamă de ceapă. Se "trage" pe nas, "tărie" de la hrean proaspăt ras prin răzătoare. Băi fierbinți la picioare cu apă sărată, cu apă fierbinte În care s-a pus cenușă sau boabe de muștar pisate, cu scuturătură de la fân, cu menta broaștei, frunze de nuc, cu șovârf. Oblojeli cu hrean ras și macerat În oțet, puse pe moalele capului, cu mămăligă fierbinte sau cu tărâțe de grâu opărite, cu zeamă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
numiți și gândaci de turbă, se uscau și se pisau. O parte din praf se presăra pe rană iar o parte se amesteca cu borș proaspăt sau cu rachiu de drojdie și i se dădea bolnavului să bea. Oblojeli cu cenușă de cărbune pisat, cu grăsime, lapte dulce, pâine muiată În vin roșu, cu sacâz pisat, țuică, usturoi, tutun. Comprese cu gaz, lapte dulce și fasole negre, arse și măcinate sau cu boabe de fasole umflate În apă și despicate, legate
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
rădăcini de stevie. Alifie din piatră vânătă topită În grăsime, pucioasă amestecată cu grăsime de vită, cu untură de porc sau cu seu de oaie, cu piatră vânătă și pucioasă, cu ceapă albă, grăsime nesărată, apă de var, untură și cenușă, praf de pușcă sau ceapă albă. Se unge pielea afectată cu alifie din pucioasă, piatră acră și/sau piatră vânătă, din ceapă fiartă În untură și praf de pucioasă, din flori de câmp, sămânță de cânepă pisată, untdelemn și untură
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
lemn de soc. Adesea, se mai suflă În ochi și zahăr ars În foc, măcinat și dat prntr-o sită deasă. Un remediu străvechi constă În introducerea zahărului pisat Într-un lemn de corn, care se arde, iar zahărul amestecat cu cenușa rezultată se macină și se suflă În ochiul afectat. La fel se procedează și cu sarea, pregătită În același scop, care se arde Într-un lemn de stejar, se pisează fin și se pune În ochi, precum și cu lemn de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
eficiență sporită dacă se folosește "zahăr de gheață" (cristalin) și mai ales, zahăr sfințit, de la Învierea Domnului. Alt leac: se pun pe ochi albuș de ou fiert, pe care s-a presărat zahăr bine pisat. Se arde fuior de in, cenușa se amestecă cu albuș de ou crud, iar pasta rezultată, făcută subțire, se suflă direct pe albeață, printr-o țevușoară. Direct pe pupilă se pune albuș de ou fiert bine, călduț. Se face un aluat dintr-un ou crud și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
albine și se aplică pe ochiul bolnavului. La fel de eficace sunt ouăle crude, proaspete și mierea aplicate direct pe ochi. Se ia scoică de râu, se arde bine, se pisează, se cerne printr-o sită deasă și se suflă În ochi. Cenușa de scoică arsă se mai Întrebuințează și În amestec cu zahăr, bine pisat, În părți egale. Un leac des folosit În caz de albeață și de alte afecțiuni oculare Îl constituie laptele de mamă, al cărui efect sporește, dacă femeia
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
alterată și are dureri de cap, de burtă, frisoane, amețeli, vărsături, balonări și Îi apar chiar ghinduri (bubițe pe piele), i se administrează: Oblojeli la burtă cu cartofi cruzi, feliați și rachiu, ceapă pisată și oțet, ceapă pisată cu cu cenușă, pelin cu rachiu, oțet cu mentă pisată, sare, cenușă, rădăcină sau frunze de brusture, aguridă și troscot, balegă de cal și rachiu, sare Încălzită și mușețel, amestecat cu zeamă de lămâie. Frecții la Încheieturile mâinilor (mai ales În dreptul pulsului de la
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]