10,875 matches
-
Substantivele elev, soldat, caporal, sergent, ofițer etc. rămân, în general, fără valori stilistice speciale când sunt întrebuințate în sintagme cu substantive proprii antroponomastice: elev Ionescu, soldat Păvăloaia, caporal Dionisie etc. În astfel de sintagme substantivul domn are uneori, în stilul conversației, formă omonimă cu nominativ-acuzativul articulat: domnul director!, domnul profesor! Substantivele proprii sunt cel mai adesea întrebuințate fără dezinență specifică: Radu, Ștefan iar unele dintre ele nici nu acceptă o asemenea dezinență: Andrei, Mihai etc. Substantivele feminine prezintă la vocativ dezinența
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ți străbate cânturile.” (M. Eminescu, IV, p. 277), „Tu așează-te deoparte,/Regăsindu-te pe tine,/ Când cu zgomote deșarte/ Vreme trece, vreme vine.” (Ibidem, p. 195), „Dar cartea îți aduce și oarecare mângâiere.” (I. Creangă, p. 14) În stilul conversației (mai ales în limbajul popular) și în stilul beletristic, pronumele își depășește adesea sensul obiectiv prin dezvoltarea altui raport semantic; pronumele tu, de exemplu, poate exprima sensul de persoana I, dacă se raportează la locutor: „Apoi lasă-ți, băiete, satul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pluralitate. În stilul științific, se întrebuințează ca plural al autorului: „Pentru noi conceptul de mit poate fi lămurit pe mai multe căi...” (R. Vulcănescu, p. 26), în stilul administrativ se constituie în plural al autorității: „Noi, primarul urbei...”, în stilul conversației este prezent ca plural al modestiei: „Facem și noi ce putem...” etc. În planul expresiei, opoziția de număr se desfășoară, ca și opoziția de persoană, prin cuvinte distincte, forme supletive ale pronumelui: eu/noi, tu/voi, el/ei, ea/ele
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
corespunzător lui dumneata, de la persoana a II-a) caracterizează mai mult limbajul popular și se întrebuințează mai ales la genitiv-dativ: dumisale). Între formele paralele ale pronumelui de politețe deosebirile au și natură stilistică; dumneata intervine cel mai frecvent în stilul conversației familiare, domnia-voastră, domnia ta, domnia sa caracterizează stilul solemn. Gradul maxim de reverență caracterizează pronumele Măria Ta, Majestatea Ta, Excelența Sa, Înălțimea voastră etc., întrebuințate toate în stilul solemn. În limbajul familiar, se mai cuprind, între pronumele personale, forme de politețe regionale: mata
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în subclasa adverbului fără funcție sintactică: chiar, doar, mai, aproape, cât pe ce 3: „Chiar că aș merge și eu.”, „Aproape să nu te mai recunosc.”, „Cât pe ce să pierdtrenul.”; • Conjuncția precede, în limbajul popular mai ales, în stilul conversației, propoziții independente: „Că repede ai mai venit”, „Că bine zici!” • Când nu a fost simțită ca element intermediar, adică în enunțuri în care subiectul vorbitor și-a exprimat prin locuțiunea adverbială pe semne sau prin verbul mă tem, (se) zice
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
varianta scrisă (ca reproducere „scrisă”, printr-un sistem de semne de gradul II, a sonorității limbii - „traducere” a sonorității lumii). Termenii afectivi s-au impus, prin convenție, devenită, într-un anume sens, însăși natura lor, ca semne lingvistice în stilul conversației. Ei funcționează, în limbajul oral, ca semne lingvistice (specifice) în componenta narativă, • în stil indirect: „El făcu ah! și se prăbuși.” • și mai ales în stil direct: „- A! zic eu, având o inspirație infernală; a! simte pe cine-l iubește
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
rol: (a) morfem de conjunctiv, în sistemul morfologic și (b) element de relație (sau component în structura unui element de relație), în sistemul sintactic: „Căutăm pământul, unde / mitic să ne-alcătuim.” (L. Blaga) Mai ales în limbajul popular, în stilul conversației, conjuncția - cel mai frecvent, că - asigură o anumită structură ritmică enunțului, sprijină mai ales începutul rostirii; se alătură altor două elemente lingvistice cu aceeași funcție: da, ia: „-Da, ce te frămânți așa, om bun? -Ia, vreu să zvârl nuci în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sintactic se realizează în diferite variante, structurale și semantice, TIPURI STRUCTURALETC "TIPURI STRUCTURALE" Cele două variante de realizare și funcționare: - în interiorul sistemului de semne lingvistice, - în complementaritate cu alt sistem semiotic își au originea în variantele situației de comunicare (stilul conversației, stil narativ etc.) și se reflectă în modul de realizare concretă a celor trei atribute definitorii ale enunțului: (1) unitate semantică, (2) unitate sintactică, (3) unitate prozodică. Aceste deosebiri generează două categorii structurale de enunțuri: • enunțuri situaționale • enunțuri autonome Enunțurile
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
lingvistic sau nelingvistic, mai larg și, adesea, eterogen. Din acest punct de vedere, se pot identifica două categorii de enunțuri situaționale: • enunțuri-fragment; enunțuri care se articulează, în realizarea unității semantice, cu alte enunțuri lingvistice. Această categorie de enunțuri caracterizează stilul conversației și implică permanent subînțelegeri: „- A fost pe aici!... Când? $a fost pe aici$$ - Adineaori...” (I.L. Caragiale) $a fost pe aici$$ • enunțuri eliptice; enunțuri care se împletesc, în realizarea unei unități de înțeles, cu factori extralingvistici, situaționali: Casă de bilete, Teatrul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nici un verb; predicația este asigurată de intonație: „Iat-o cât e de luminoasă! Bun și neuitat adăpost!” (I.L.Caragiale) • enunțuri infinitivale; desfășurarea predicației se întemeiază pe un infinitiv și pe intonația predicațională: „A nu se staționa aici!” Observații: În stilul conversației, mai ales în limbajul popular, cele două subtipuri de enunțuri, analitic și sintetic, coexistă în desfășurarea aceluiași enunț: „Da, vom lupta contra guvernului!” (I.L. Caragiale), „...Părinții lui îi răspunseră că da, mă puteau primi...” (M. Preda) Mai ales în stilul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mai ales în limbajul popular, cele două subtipuri de enunțuri, analitic și sintetic, coexistă în desfășurarea aceluiași enunț: „Da, vom lupta contra guvernului!” (I.L. Caragiale), „...Părinții lui îi răspunseră că da, mă puteau primi...” (M. Preda) Mai ales în stilul conversației și în stilul beletristic, se dezvoltă enunțuri complexe, prin articularea a două enunțuri autonome, aparținând: unul, subiectului actului lingvistic și celălalt, obiectului comunicării; între ele se instituie o relație de incidență: „- Nu vă supără fumul de tutun? întreb eu pe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
că într-un sat din apropierea Ismailului e un lazaret de leproși?” (B. Fox, 83) „Morți în crucea nopții? Nu cred.” (T. Arghezi) Enunțurile interogative parțiale sunt mai cu seamă enunțuri-fragment, rezultând în special din marea frecvență a subînțelegerii în stilul conversației: „- Și? - Și ce?” (O. Paler) În planul expresiei identitatea specifică a enunțurilor interogative este marcată de intonație și prin elemente interogative. Intonația interogativă este ascendentă. Ea caracterizează ambele categorii de enunțuri interogative. Elementele interogative sunt specifice enunțurilor interogative parțiale, în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sau poate fi însoțit de adverbul cumva, care nuanțează stilistic negația: „Nu cumva era un om care imita un câine?” (O. Paler), „Numai tu să nu cumva să te răsufli cuiva, ca să prindă el de veste.” (I. Creangă) În stilul conversației, atât adverbul nu, cât și locuțiunile adverbiale deloc și defel pot constitui și singure enunțuri negative: „- Ai treabă? - Deloc.” (I.L. Caragiale) „- Nenea Anghelache n-a venit? - Nu!” (I.L. Caragiale) Aspectul negativ total sau parțial al enunțului se manifestă, adesea, și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se uită prin întuneric la mine Și-mi vede cugetele toate. Ei! Cine-i acolo-n haine-ntunecate? Cine scobește zidul cu carnea lui, Cu degetul lui ca un cui De răspunde-n rănile mele?” (T. Arghezi) Observații: În stilul conversației, pronumele interogativ (sau interogativ-relativ) care admite, uneori, situarea verbului-predicat și la celelalte persoane: „Care mai cumperi americă, modipolan, serj?” (E. Barbu), „Care-ai fost, măi? strigă iar, mai moale și cu îndoială argatul.” (M. Sadoveanu), „Omoară-mă pe mine, care
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Coșa, Florin Gheuca, regretatul Florin Gheuca, regretatul Puiu Burnea, Nicu Roșioru au asigurat o distribuție, cu Constanța Zmeu, în rolul principal, și cu Ligia Dumitrescu au realizat un spectacol de referință. Ultimul spectacol jucat la Bacău a fost cu piesa Conversație în oglindă, care avea două titluri Victima fericită, de fapt titlul normal, de bază, dar tot așa, din motive de cenzură s-a jucat cu titlul Conversație în oglindă. Tot așa, Comedie provincială avea și un alt titlu, Bârfa și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
un spectacol de referință. Ultimul spectacol jucat la Bacău a fost cu piesa Conversație în oglindă, care avea două titluri Victima fericită, de fapt titlul normal, de bază, dar tot așa, din motive de cenzură s-a jucat cu titlul Conversație în oglindă. Tot așa, Comedie provincială avea și un alt titlu, Bârfa și interesele. Piesa s-a jucat cu succes de public și de critică, trebuie să o mărturisesc, au jucat Iona Ene, Nicu Roșioru, Florin Zăncescu, Stelian Preda. A
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
prin bătăi din palme se marchează numărul cuvintelor din propoziție și se reprezintă grafic acestea folosind culoarea albastră. Vom insistă pe stabilirea ordinii cuvintelor în propoziție și indicarea locului fiecărui cuvânt (se Joc de rol Marionete Povestirea Metodă fonetica analiticosintetică Conversația Exercițiul fonetic Jetoane/jucării Imagini Joc ritmic însoțit de mișcare Conversația Planșa model Ilustrație mărită din abecedar Metodă fonetica analiticosintetică Exercițiul Evaluare formativa prin: Observarea comportamentului Capacitatea de pronunțare corectă a sunetului „a” izolat și în cuvinte Aprecierea răspunsurilor Observarea
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
se reprezintă grafic acestea folosind culoarea albastră. Vom insistă pe stabilirea ordinii cuvintelor în propoziție și indicarea locului fiecărui cuvânt (se Joc de rol Marionete Povestirea Metodă fonetica analiticosintetică Conversația Exercițiul fonetic Jetoane/jucării Imagini Joc ritmic însoțit de mișcare Conversația Planșa model Ilustrație mărită din abecedar Metodă fonetica analiticosintetică Exercițiul Evaluare formativa prin: Observarea comportamentului Capacitatea de pronunțare corectă a sunetului „a” izolat și în cuvinte Aprecierea răspunsurilor Observarea comportamentului Capacitatea de analiză și sinteză fonetica în maniera verbală și
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
punctelor pe fișe (obiecte a caror denumire conține sunetul „a”). Se fac aprecieri și concluzii, se nominalizează elevii care s-au remarcat, se acordă calificative, stimulente. Eventual, tema pentru acasă. Flipchart, marker, creioane colorate, tabla Metodă fonetica analiticosintetică Exercițiul fonetic Conversația Exercițiul vocal (intonarea unui cântec) Jocul didactic Conversația Elemente de problematizare Fișe de lucru pe grupe de nivel Exercițiul grafic Aprecierea răspunsurilor Observarea comportamentului Capacitatea de a reda sinteză fonetica în plan verbal și grafic Observarea comportamentului Calificative, stimulente Aprecieri
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
sunetul „a”). Se fac aprecieri și concluzii, se nominalizează elevii care s-au remarcat, se acordă calificative, stimulente. Eventual, tema pentru acasă. Flipchart, marker, creioane colorate, tabla Metodă fonetica analiticosintetică Exercițiul fonetic Conversația Exercițiul vocal (intonarea unui cântec) Jocul didactic Conversația Elemente de problematizare Fișe de lucru pe grupe de nivel Exercițiul grafic Aprecierea răspunsurilor Observarea comportamentului Capacitatea de a reda sinteză fonetica în plan verbal și grafic Observarea comportamentului Calificative, stimulente Aprecieri verbale 64 ANEXĂ 2 PROIECT DIDACTIC Dată: Clasa
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
liniaturi (progresiv: mari, mijlocii, mici, până la liniatura caietului) Obiective afective: educarea capacității de concentrare la efort psihic prelungit; cultivarea simțului estetic și motivarea pentru o scriere estetică, lizibila, îngrijita; dezvoltarea capacității de auto și interevaluare. Strategie didactica: Metode și procedee: Conversația, explicația, demonstrația, instructajul, exercițiul grafic, exerciții motrice, observația dirijata, imitația, joc ritmic însoțit de text și cânt. Material didactic: Planșa demonstrativa, fișe diverse cu sarcini gradate că dificultate, coli albe/caiete de desen, markere, carioca, creioane HB, caiet tip. Bibliografie
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
fine a mâinii: mișcarea degetelor; mișcări de prehensiune; apăsarea degetelor, palmelor; închiderea și deschiderea pumnilor; rotirea mâinilor; morisca; aplauze, etc „Ploaia”. → Execuția gestului grafic în aer, pe banca, cu carioca închisă, cu degetul, cu creionul. → Execuția grafismului pe spațiul liber Conversația Conversația Explicația, instructajul, exercițiul Planșa model Explicație, demonstrație, observarea dirijata Explicația Exercițiul motric, imitația Foi, coli desen, marker, carioca Evaluare formativa prin: Observarea comportamentului Aprecieri verbale Evaluări prin sondaj Capacitatea de execuție a gestului corespunzător Observarea comportamentului Observarea poziției corecte
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
a mâinii: mișcarea degetelor; mișcări de prehensiune; apăsarea degetelor, palmelor; închiderea și deschiderea pumnilor; rotirea mâinilor; morisca; aplauze, etc „Ploaia”. → Execuția gestului grafic în aer, pe banca, cu carioca închisă, cu degetul, cu creionul. → Execuția grafismului pe spațiul liber Conversația Conversația Explicația, instructajul, exercițiul Planșa model Explicație, demonstrație, observarea dirijata Explicația Exercițiul motric, imitația Foi, coli desen, marker, carioca Evaluare formativa prin: Observarea comportamentului Aprecieri verbale Evaluări prin sondaj Capacitatea de execuție a gestului corespunzător Observarea comportamentului Observarea poziției corecte Execuția
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Se fac aprecieri generale și particulare, recomandări, se dau, eventual, fișe suplimentare de lucru pentru perfecționarea execuției grafismului. Exercițiul grafic, fișe de lucru Caiet-tip, exercițiul de scriere Joc ritmic Caiet tip, exercițiu de scriere Caiet tip, fișe de lucru Conversația Evaluarea modului de realizare a grafismului pe fișe Aprecierea corectitudinii scrierii grafismului Observarea comportamentului Aprecierea corectitudinii scrierii Aprecieri verbale, calificative, corectare reciprocă. Interevaluare, autoevaluare 67 ANEXĂ 3 PROIECT DIDACTIC Dată: Clasa: I {coală: Special\ Aria curricular\: CITIRE-SCRIERE-COMUNICARE Disciplină: CITIRE Subiectul
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
scris. 4. Să explice care este semnificația titlului poeziei. 5. Să memorize câteva versuri/o strofa din poezie, recitând expresiv. Obiective afective: Educarea simțului patriotic: dragostea de țară, respectul pentru limba română și pentru strămoși. Strategia didactica: Metode și procedee: Conversația, explicația, demonstrația, problematizarea, exercițiul lexical Material didactic: Fișe colective și individuale Durată: 50 minute Bibliografie: ¾ CUCOȘ, C. (coord.), 1998 Psihopedagogie pentru examenele de definitivat și grade didactice, Ed. Polirom, Iași; ¾ BOTEZATU, V., RAUS, G., 2004 Ghid metodic. Aspecte privind procesul
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]