11,264 matches
-
propun teoreticienii mediului pornind de la datele științelor contemporane ale vieții. Numeroși cercetători se ocupă de analiza modului în care marile religii promovează o anumită atitudine față de natură 178. Dezbaterea este dominată de două teme, una cu privire la o anumită ambivalență a creștinismului privind atitudinea față de natură, alta privind viziunea asupra naturii specifică religiilor orientale. Despre ambele teme discut pe larg în alte contexte în această lucrare, așa că aici își pot găsi locul numai câteva considerații generale. Cât privește viziunea asupra naturii promovată
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
atitudinea față de natură, alta privind viziunea asupra naturii specifică religiilor orientale. Despre ambele teme discut pe larg în alte contexte în această lucrare, așa că aici își pot găsi locul numai câteva considerații generale. Cât privește viziunea asupra naturii promovată de creștinism, textul interpretat dual este din Geneză: "Lumea a fost creată de Dumnezeu pentru oameni, iar omul a fost numit stăpân peste tot pământul" (Facerea, 1, 28). Întrebarea este cu privire la consecințele asumării de către om a poziției sale de stăpân. Omul care
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
a cunoașterii spre ceea ce este poate fi conceput drept obiectiv duce la înțelegerea științificității în opoziție cu subiectivitatea umană și la exacerbarea unei concepții pozitiviste radicale care a accentuat aspectele de dominanță tehnică asupra naturii. În ultimele decenii însă, însuși creștinismul s-a deschis spre interpretări și lecturi care caută să justifice că religiei creștine îi este proprie o altă raportare la natură și că antropocentrismul modernității nu este în mod nemijlocit de inspirație creștină, ci ține, mai degrabă, de o
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
celei mai mari părți a metafizicii tradiționale"269. Drept urmare, în teoriile radicale ale mediului, așa cum ar fi "ecologia profundă" teoretizată de Arne Naess, această sensibilitate este definită ca religiozitate, ceea ce duce, în context cultural european, la luarea în considerare a creștinismului și a atitudinii față de natură pe care o presupune religia creștină 270. Problema pe care o reamintesc aici este aceea dacă creștinismul presupune o atitudine favorabilă față de natură, una indiferentă sau neutră, ori una de desconsiderare a naturii. Cred că
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Naess, această sensibilitate este definită ca religiozitate, ceea ce duce, în context cultural european, la luarea în considerare a creștinismului și a atitudinii față de natură pe care o presupune religia creștină 270. Problema pe care o reamintesc aici este aceea dacă creștinismul presupune o atitudine favorabilă față de natură, una indiferentă sau neutră, ori una de desconsiderare a naturii. Cred că, în linii mari, putem deosebi între două interpretări ale creștinismului. Potrivit uneia, creștinismul consideră omul stăpân al naturii și propune ierarhia Dumnezeu-omul-natura
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
religia creștină 270. Problema pe care o reamintesc aici este aceea dacă creștinismul presupune o atitudine favorabilă față de natură, una indiferentă sau neutră, ori una de desconsiderare a naturii. Cred că, în linii mari, putem deosebi între două interpretări ale creștinismului. Potrivit uneia, creștinismul consideră omul stăpân al naturii și propune ierarhia Dumnezeu-omul-natura. Atitudinea pozitivistă a modernității accentuează această atitudine asupra naturii și o duce, prin folosirea tehnologiilor, la ultimele consecințe. De la Bacon la Comte ideea călăuzitoare ar fi aceea a
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Problema pe care o reamintesc aici este aceea dacă creștinismul presupune o atitudine favorabilă față de natură, una indiferentă sau neutră, ori una de desconsiderare a naturii. Cred că, în linii mari, putem deosebi între două interpretări ale creștinismului. Potrivit uneia, creștinismul consideră omul stăpân al naturii și propune ierarhia Dumnezeu-omul-natura. Atitudinea pozitivistă a modernității accentuează această atitudine asupra naturii și o duce, prin folosirea tehnologiilor, la ultimele consecințe. De la Bacon la Comte ideea călăuzitoare ar fi aceea a creșterii puterii omului
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
virtute și ordinea socială are însă propria dinamică, astfel încât omul virtuos își modifică proiectele și prioritățile. Dacă Homer îl considera virtuos pe războinic, Aristotel propune deja alt personaj, ș.a.m.d. Întâi prevalează rolul social al persoanei, apoi, începând cu creștinismul, viața bună. Ideea creștină a sfințeniei promovează o nouă moralitate, centrată pe virtuți creștine, așa cum ar fi refuzul viciului, dar și o anume intoleranță. Astăzi l-am putea considera virtuos pe cel ce protejează mediul. MacIntyre propune o înțelegere stadială
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
M. Heidegger, "La ce bun poeți?", în op. cit., p. 244). Sălaș strălucitor care este mediul divin al diafaniei, așa cum îl întrevede Teilhard de Chardin: Dacă ne este îngăduit să modificăm puțin un cuvânt sfânt, vom spune că marea taină a creștinismului nu este în primul rând Apariția, ci Transparența lui Dumnezeu în Univers. Da, Doamne, nu doar raza ce atinge, ci raza ce pătrunde. Nu Epifania ta, Isuse, ci Diafania ta. (...) Diafania, de care nicio putere din lume nu ne poate
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
en. paternity) etc. La fel se poate compara conceptul de "Mamă", în credințele arhaice și în religiile lumii [în teologia hindusă se vorbește despre ,,Mama divină... realitatea spirituală a Principiului feminin"; în catolicism, Mama divină ,,exprimă o realitate istorică"; în Creștinism ,,mama" poate fi ,,Biserica/ Sfânta Fecioară"; în religiile celtice femeia are un rol important prin rolul ei de mesageră a Celeilalte lumi etc. (J. Chevalier, A. Gheerbrant 2, 1995: 262)] cu conceptul biologic, strict determinat, de "mamă" care a generat
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Biserica, viața ei socială, rânduiala liturgică, limbajul simbolic utilizat În acest spațiu se regăsesc În multe dintre romanele sale. În Anii de ucenicie mărturisește că Biblia a fost unul dintre izvoarele fundamentale ale formației sale umanistică și chiar scriitoricești. Valorile creștinismului ortodox le Întâlnim În mai multe opere: Povestiri de petrecere și folos. (1920), Lacrimile ieromonahului Veniamin (1922), Spre Emaus (1924), Sfintele amintiri (1926), Istoria sfinților Varlaam și Ioasaf de la India (1930) și Legende sfinte. (1947). E preocupat de viața la
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
universal avînd tendința să se întindă pînă la capătul lumii cunoscute. Dar adevărata bază a acestei identități europene se regăsește fără îndoială mai puțin în această civilizație greco-romană, care nu s-a răspîndit pe întreg continentul, și mai mult în creștinism, veritabil principiu unificator după prăbușirea entității politice romane. Principiu unificator relativ totuși, dacă ținem cont că această credință comună provine din două izvoare diferite. Europa occidentală și Scandinavia aparțin credinței romane, care a pătruns, vehiculată de germanism, și în Ungaria
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
primul loc între preocupările lor. Umaniștii cred că există legături strînse între univers și om și că ceea ce este frumos și armonios este parte integrantă a divinității. Marsilio Ficino sau Pico de la Mirandola, făcînd o sinteză între filosofia platoniciană și creștinism, afirmă că întreaga creație este o reflectare imperfectă a lui Dumnezeu. Însuși omul, corp material, coruptibil, plasat în centrul universului, seamănă cu Dumnezeu prin sufletul său nemuritor. A contempla frumusețea înseamnă a vedea o reflectare a lui Dumnezeu, iar poezia
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
XV-lea Preocupările umaniștilor din Europa de nord sînt total diferite. Anglia, Țările de Jos sau Renania se ocupă mai puțin de stil decît de gîndire. În concepția lor, esențial este să se pună știința în serviciul unei "regenerări" a creștinismului. Admirația pentru gînditorii antici trebuie să faciliteze receptarea mesajului creștin. Aceasta este esența gîndirii lui John Colet, a lui Erasmus, a lui Reuchlin sau a lui Thomas Morus. În acest mod, umanismul Europei de nord pregătește drumul către Reformă. Între
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Țările de Jos și în Westfalia, unde anabaptiștii pun mîna pe orașul Münster (1534) și sub conducerea croitorului Jan de Leyda instaurează aici o dictatură mistică și comunitară (abolirea proprietății, poligamia, al doilea botez) care pretinde că se întoarce la creștinismul primitiv. Împăratul, prinții protestanți, Luther și Zwingli se unesc împotriva anabaptiștilor. Dar persecuțiile neîndurătoare la care sînt supuși nu-i împiedică să supraviețuiască, mai ales în Țările de Jos. Pe urmele lutheranismului, în prima jumătate a secolului al XVI-lea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
în piața publi că. Și aceasta din cauză că mișcarea filosofică ajunge să critice fără milă religia, monarhia, societatea și însuși cadrul statului național, de acum înainte stabilit de istorie. Filosofia, germene revoluționar Fundament al unității europene în tot timpul Evului Mediu, creștinismul este asaltat de curentul filosofic. Clerul, reprezentantul său efemer, suportă primele atacuri. Voltaire, mai ales, îl lovește destul de dur, ridicînd în slăvi spiritul de toleranță. Această critică a aspectelor vremelnice ale Bisericii creștine ajunge foarte repede la o punere în
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
îl lovește destul de dur, ridicînd în slăvi spiritul de toleranță. Această critică a aspectelor vremelnice ale Bisericii creștine ajunge foarte repede la o punere în discuție a dogmelor esențiale ale religiei. Începînd cu sfîrșitul secolului al XVIII-lea, rațiunea și creștinismul apar de neîmpăcat. în privința religiei, părerile filosofilor nu sînt totuși unanime. Odată dogmele religioase îndepărtate, majoritatea gîndi-torilor păstrează o credință vagă în Dumnezeu, un deism care nu are nevoie de o religie organizată. Acesta se manifestă la Rousseau printr-un
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Acesta se manifestă la Rousseau printr-un sentiment de dragoste față de creatorul naturii, în timp ce la Voltaire se reduce la o admirație foarte cumpătată pentru un Dumnezeu-ceasornicar, care a reglat atît de bine mișcarea astrelor sau succesiunea anotimpurilor. Cu Diderot, critica creștinismului sfîrșește în ateism și într-o viziune materialistă a universului. Dar acesta este doar un caz izolat. Pe plan politic, filosofii sînt toți de acord să considere puțin satisfăcătoare concepțiile absolutiste ale Europei secolului al XVIII-lea. Dar această critică
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
îi dă trei cetăți pe malul drept al Dunării, pentru a apăra granița imperiului în contra celorlalți pecenegi. Tyrah îl urmărește în 1050 împreună cu 800.000 de oameni, dar înfrânt în bătălia de la Diakène, cade prizonier și e silit să primească creștinismul, la Constantinopol. Cu aceasta începe declinul puterii pecenegilor la Dunăre, mai ales că supraviețuitorilor care se retrăgeau le-au ieșit în cale uzii, împingându-i complet în mlaștinile create de bălțile marelui fluviu. Apariția uzilor și, după aceea, a cumanilor
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
socotind că foștii stăpâni ai stepelor nu mai prezintă un pericol pentru Transilvania, dinspre Moldova și Țara Românească, izgonește, în primăvara anului 1225, pe cavalerii teutoni cu toate protestele Papei de la Roma. Cumanii, de lângă Țara Brodnicilor de pe Siret, convertiți la creștinism de către călugării din Ordinul Predicatorilor și botezați în 1227 în număr de 15.000, cu 2.000 de nobili, veniți cum am văzut mai sus, de pe dreapta Niprului, vor deveni vasalii Coroanei Ungare. În nici un caz, predenecenții din Annales Regni
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
pe tron de către partizanii fanatici ai islamismului, ca o reacție a păturii aristocratice mongole de la Curtea din Serai, împotriva lui Tinybek, tolerant față de creștini, Gianibek s-a îndepărtat mult de politica tatălui său. Lipsa unei chibzuieli în atitudinea neconciliantă față de creștinism a făcut ca el să fie martor la cele dintâi semne de decădere ale Hoardei de Aur. Uzbek purtase multe lupte în Răsăritul imperiului său, pentru anexarea Azerbaidjanului, pornite din Uzbekistan, țară care-i poartă numele și astăzi, dar prin
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
-l supună vasal și în această calitate să-i plătească tribut. Hanul tătar a găsit stranie această pretenție și a răspuns: Ce s-ar întâmpla dacă în război l-ar învinge el? În cele din urmă a acceptat să primească creștinismul, dar să-i fie vasal, nu. Totodată, a adăugat că ar dori să fie în relații amicale, dacă regele i-ar acorda ajutor. Pentru aceasta a rămas că trebuie să scrie mai întâi Papei. Ludovic a dat crezare celor spuse
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
și să „concilieze islamul cu modernitatea” este un act de pionerat. Încercând să se apropie de cauza acaparării gândirii islamice de către radicalii fundamentaliști, iranianul Abdel Karim Soroush reamintește că, în fond: „Islamul este o serie de interpretări ale islamului, așa cum creștinismul constituie o serie de interpretări ale creștinismului”. Monopolul radicalității s-a instaurat, ca de atâtea ori, prin „eliminarea dimensiunii istorice”. Trei sunt elementele distincte pe care le vede Rachid Benzine abordate în demersul acestori noi gânditori. Primul - islamul surselor. El
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
un act de pionerat. Încercând să se apropie de cauza acaparării gândirii islamice de către radicalii fundamentaliști, iranianul Abdel Karim Soroush reamintește că, în fond: „Islamul este o serie de interpretări ale islamului, așa cum creștinismul constituie o serie de interpretări ale creștinismului”. Monopolul radicalității s-a instaurat, ca de atâtea ori, prin „eliminarea dimensiunii istorice”. Trei sunt elementele distincte pe care le vede Rachid Benzine abordate în demersul acestori noi gânditori. Primul - islamul surselor. El cuprinde Coranul și narațiunile despre viața Profetului
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
„Ca toți să fie una” (In. 17, 2) Părinților Iosif Tălmăcel și Johannes Baltheiser, tatălui meu, George din neam de preoți din Alba Iulia, mamei, Maria, din neam de romano-catolici din Săbăoani. Introducere „După creștinism, mișcarea franciscană este cea mai mare operă populară de care își amintește istoria”. (Renan) Mișcarea franciscană s-a răspândit rapid, prin marea ei forță de convertire, ce îi însuflețea pe acei adepți ai săi, torțe vii ale credinței, porniți în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]