9,091 matches
-
format din persoane care nu prezintă tulburări psihiatrice și rudele lor de gradul unu. Rudele din ambele grupe nu aveau ei înșiși o istorie legată de tulburări de dispoziție, astfel încât, creativitatea pe care ei au prezentat-o nu era în legătură cu depresia sau mania. Pentru a evalua creativitatea, cercetătorii au studiat anamneza acestor pacienți pentru a stabili dacă și-au folosit talentul lor deosebit în vreun fel original sau creativ. De exemplu, un participant care a fost cotat ca fiind extrem de creativ
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
anumită măsură un scor mai ridicat al creativității decât pacienții cu tulburare bipolară. Acest lucru sugerează faptul că, creativitatea asociată unei predispoziții spre tulburare bipolară este evidențiată mai ușor în cazul celor care nu prezintă episoade complete de manie sau depresie dar s-ar putea să sufere de tulburări de dispoziție mai ușoare (Nolen-Hoeksema, 1998)153. 8.6. Teorii asupra depresiei 8.6.1. Teorii biologice Originile teoriilor biologice asupra depresiei le regăsim în Antichitate, Hipocrate crezând că acumularea fierei și
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
unei predispoziții spre tulburare bipolară este evidențiată mai ușor în cazul celor care nu prezintă episoade complete de manie sau depresie dar s-ar putea să sufere de tulburări de dispoziție mai ușoare (Nolen-Hoeksema, 1998)153. 8.6. Teorii asupra depresiei 8.6.1. Teorii biologice Originile teoriilor biologice asupra depresiei le regăsim în Antichitate, Hipocrate crezând că acumularea fierei și flegmei afectează procesele care au loc la nivelul creierului "întunecând spiritul și făcându-l melancolic". De-a lungul secolelor, a
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cazul celor care nu prezintă episoade complete de manie sau depresie dar s-ar putea să sufere de tulburări de dispoziție mai ușoare (Nolen-Hoeksema, 1998)153. 8.6. Teorii asupra depresiei 8.6.1. Teorii biologice Originile teoriilor biologice asupra depresiei le regăsim în Antichitate, Hipocrate crezând că acumularea fierei și flegmei afectează procesele care au loc la nivelul creierului "întunecând spiritul și făcându-l melancolic". De-a lungul secolelor, a existat un interes deosebit pentru a identifica sursa patologică a
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
le regăsim în Antichitate, Hipocrate crezând că acumularea fierei și flegmei afectează procesele care au loc la nivelul creierului "întunecând spiritul și făcându-l melancolic". De-a lungul secolelor, a existat un interes deosebit pentru a identifica sursa patologică a depresiei, astfel că propunerile din epoca modernă timpurie au accentuat un model de deficiență a depresiei, în care o cantitate neadecvată dintr-o anumită substanță la nivelul receptorilor funcționali importanți din creier, ca și neurotransmițătorul noradrenalină a fost identificată ca și
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
loc la nivelul creierului "întunecând spiritul și făcându-l melancolic". De-a lungul secolelor, a existat un interes deosebit pentru a identifica sursa patologică a depresiei, astfel că propunerile din epoca modernă timpurie au accentuat un model de deficiență a depresiei, în care o cantitate neadecvată dintr-o anumită substanță la nivelul receptorilor funcționali importanți din creier, ca și neurotransmițătorul noradrenalină a fost identificată ca și factor cauzator. Noradrenalina a fost recunoscută pentru mai mult de un jumătate de secol ca
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
mai mult de un jumătate de secol ca un hormon legat de stres. Studiindu-se influența compușilor (cocaina, amfetamina) care din punct de vedere al acestei ipoteze ar trebui să funcționeze ca antidepresive, aceștia au fost găsiți ineficienți în tratarea depresiei fiind asociați mai degrabă cu letargia și sedarea decât cu depresia propriu-zisă. O altă abordare la testarea ipotezei originale în depresie implică observarea efectelor manipulării farmacologice a sistemelor noradrenergice centrale la pacienții depresivi. De exemplu, tirozina, aminoacid precursor pentru formarea
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de stres. Studiindu-se influența compușilor (cocaina, amfetamina) care din punct de vedere al acestei ipoteze ar trebui să funcționeze ca antidepresive, aceștia au fost găsiți ineficienți în tratarea depresiei fiind asociați mai degrabă cu letargia și sedarea decât cu depresia propriu-zisă. O altă abordare la testarea ipotezei originale în depresie implică observarea efectelor manipulării farmacologice a sistemelor noradrenergice centrale la pacienții depresivi. De exemplu, tirozina, aminoacid precursor pentru formarea catecolaminei a fost observat ca având un efect antidepresiv. Chiar dacă formularea
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
punct de vedere al acestei ipoteze ar trebui să funcționeze ca antidepresive, aceștia au fost găsiți ineficienți în tratarea depresiei fiind asociați mai degrabă cu letargia și sedarea decât cu depresia propriu-zisă. O altă abordare la testarea ipotezei originale în depresie implică observarea efectelor manipulării farmacologice a sistemelor noradrenergice centrale la pacienții depresivi. De exemplu, tirozina, aminoacid precursor pentru formarea catecolaminei a fost observat ca având un efect antidepresiv. Chiar dacă formularea inițială a ipotezei catecolaminice în cazul depresiei are nevoie de
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ipotezei originale în depresie implică observarea efectelor manipulării farmacologice a sistemelor noradrenergice centrale la pacienții depresivi. De exemplu, tirozina, aminoacid precursor pentru formarea catecolaminei a fost observat ca având un efect antidepresiv. Chiar dacă formularea inițială a ipotezei catecolaminice în cazul depresiei are nevoie de modificări, rolul noradrenalinei în patogeneza bolii afective continuă să merite atenție. În 1972, Janowsky, El-Yousef, Davis și Sererke (apud Hoeksema, S.N., 1998)154 au propus o ipoteză a echilibrului colinergic adrenergic în explicarea tulburărilor afective. Această ipoteză
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
adrenergic în explicarea tulburărilor afective. Această ipoteză postulează că stările afective pot reprezenta echilibrul relativ dintre activitatea colinergică și adrenergică în părți relevante ale creierului. Mai exact, o creștere relativă a activității colinergice în detrimentul activității noradrenergice ar putea duce la depresie clinică, iar o hiperactivitate relativă de noradrenalină față de acetilcolină ar putea duce la stări maniacale. S-a arătat că precursorii acetilcolinei induc stări depresive. De asemenea, a fost identificat faptul că latența fazei de somn REM (mișcarea rapidă a globilor
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
a infuziei de acetilcolină, latența REM la pacienții depresivi a scăzut într-un mai mare grad decât la pacienții sănătoși. La începutul anilor '60 psihiatrii britanici urmăreau legătura dintre bolile afective și neurotransmițătorul serotonină. Ipoteza aceasta consideră apariția și menținerea depresiei ca urmare a deficitului de serotonină la nivelul neurotransmițătorilor centrali. Primele antidepresive eficiente au urmărit stimularea de serotonină și noradrenalină în creier. Există câteva dovezi care susțin rolul deficitului de serotonină în cazul depresiei: studierea postmortem a pacienților depresivi și
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Ipoteza aceasta consideră apariția și menținerea depresiei ca urmare a deficitului de serotonină la nivelul neurotransmițătorilor centrali. Primele antidepresive eficiente au urmărit stimularea de serotonină și noradrenalină în creier. Există câteva dovezi care susțin rolul deficitului de serotonină în cazul depresiei: studierea postmortem a pacienților depresivi și a victimelor sinuciderii au descoperit nivele reduse de serotonină; testele de provocare farmacologică care presupun administrarea de medicamente și evaluarea schimbărilor conexe în concentrația de plasmă a hormonilor a căror eliminare este reglată de
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
schimbărilor conexe în concentrația de plasmă a hormonilor a căror eliminare este reglată de serotonină: de exemplu, administrarea intravenoasă a triptofanului este atenuată în cazul pacienților depresivi și revine la normal urmând tratament cu triciclice și litiu. Teoria biologică a depresiei oferă o perspectivă unilaterală în explicarea acestei boli, însă nu fără o importanță deosebită în tratamentul medicamentos al depresiei, rezultate deosebite obținându-se în măsura în care etiologia bolii este căutată și în alte aspecte care fac trimitere la interacțiunea dintre persoană și
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
a triptofanului este atenuată în cazul pacienților depresivi și revine la normal urmând tratament cu triciclice și litiu. Teoria biologică a depresiei oferă o perspectivă unilaterală în explicarea acestei boli, însă nu fără o importanță deosebită în tratamentul medicamentos al depresiei, rezultate deosebite obținându-se în măsura în care etiologia bolii este căutată și în alte aspecte care fac trimitere la interacțiunea dintre persoană și mediu. Există cel puțin patru indicii că tulburările afective au explicații biologice (Lewinsohn, 1994)155. În primul rând, depresia
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
depresiei, rezultate deosebite obținându-se în măsura în care etiologia bolii este căutată și în alte aspecte care fac trimitere la interacțiunea dintre persoană și mediu. Există cel puțin patru indicii că tulburările afective au explicații biologice (Lewinsohn, 1994)155. În primul rând, depresia și mania tind să fie de natură episodică, cum sunt de altfel multe boli psihice. În al doilea rând, multe dintre simptomele depresiei și maniei sunt întreruperi ale funcțiilor vitale, precum somnul, mâncatul și activitatea sexuală. În al treilea rând
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Există cel puțin patru indicii că tulburările afective au explicații biologice (Lewinsohn, 1994)155. În primul rând, depresia și mania tind să fie de natură episodică, cum sunt de altfel multe boli psihice. În al doilea rând, multe dintre simptomele depresiei și maniei sunt întreruperi ale funcțiilor vitale, precum somnul, mâncatul și activitatea sexuală. În al treilea rând, este cunoscut de mult timp faptul că mania și depresia se manifestă la membrii aceleiași familii, adică sunt ereditare. În al patrulea rând
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
sunt de altfel multe boli psihice. În al doilea rând, multe dintre simptomele depresiei și maniei sunt întreruperi ale funcțiilor vitale, precum somnul, mâncatul și activitatea sexuală. În al treilea rând, este cunoscut de mult timp faptul că mania și depresia se manifestă la membrii aceleiași familii, adică sunt ereditare. În al patrulea rând, depresia și mania dau rezultat la tratamente biologice, precum terapii cu medicamente și pot fi induse de anumite stupefiante. Majoritatea terapiilor moderne despre cauzele tulburărilor afective se
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și maniei sunt întreruperi ale funcțiilor vitale, precum somnul, mâncatul și activitatea sexuală. În al treilea rând, este cunoscut de mult timp faptul că mania și depresia se manifestă la membrii aceleiași familii, adică sunt ereditare. În al patrulea rând, depresia și mania dau rezultat la tratamente biologice, precum terapii cu medicamente și pot fi induse de anumite stupefiante. Majoritatea terapiilor moderne despre cauzele tulburărilor afective se concentrează asupra anomaliilor și disfuncțiilor în anumite sisteme neurobiologice. Aceste două tipuri de teorii
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
tulburărilor afective se concentrează asupra anomaliilor și disfuncțiilor în anumite sisteme neurobiologice. Aceste două tipuri de teorii se completează reciproc: anomalii genetice pot cauza tulburări afective prin distrugerea neurobiolgică. În această secțiune, vom aduce dovezi ale contribuției genetice în cazul depresiei și maniei. În al doilea rând vom evidenția rolul neurotransmițătorilor. În al treilea rând, vom explora ipotezele conform cărora, sistemul neuroendocrinologic, care reglează hormonii în întreg organismul, se dereglează în cazul tulburărilor afective. În al patrulea rând, vom examina o
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în cadrul istoriei familiale, cât și cele în cazul gemenilor, sugerează că tulburările afective pot fi transmise genetic. Să luăm mai întâi cazul tulburării bipolare, căci există dovezi mai clare ale transmiterii genetice a acestui tip de tulburare decât în cazul depresiei unipolare. Studii despre incidențele medicale în cadrul familiilor cu tulburări bipolare au demonstrat că există incidență cel puțin de trei ori mai mare la rudele lor de gradul I (adică părinți, copii, frați) atât de tulburări bipolare, cât și de depresii
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
depresiei unipolare. Studii despre incidențele medicale în cadrul familiilor cu tulburări bipolare au demonstrat că există incidență cel puțin de trei ori mai mare la rudele lor de gradul I (adică părinți, copii, frați) atât de tulburări bipolare, cât și de depresii unipolare, decât în cazul rudelor oamenilor fără tulburări bipolare. O familie ce părea să aibă "sângele pătat" cu tulburări bipolare a fost familia lui Alfred Lord Tennyson. Alfred a trecut prin depresii repetate și epuizante și, probabil, episoade hipomaniacale. Tatăl
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
frați) atât de tulburări bipolare, cât și de depresii unipolare, decât în cazul rudelor oamenilor fără tulburări bipolare. O familie ce părea să aibă "sângele pătat" cu tulburări bipolare a fost familia lui Alfred Lord Tennyson. Alfred a trecut prin depresii repetate și epuizante și, probabil, episoade hipomaniacale. Tatăl său, bunicul său, doi dintre străbunicii săi, cinci din cei șapte frați, au suferit cu toții de manii, depresii și psihoze. Fratele lui Alfred a fost instituționalizat într-un azil în jurul anilor '60
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
cu tulburări bipolare a fost familia lui Alfred Lord Tennyson. Alfred a trecut prin depresii repetate și epuizante și, probabil, episoade hipomaniacale. Tatăl său, bunicul său, doi dintre străbunicii săi, cinci din cei șapte frați, au suferit cu toții de manii, depresii și psihoze. Fratele lui Alfred a fost instituționalizat într-un azil în jurul anilor '60, înainte ca acesta să moară de "epuizare maniacala". Lionel Tennyson, unul dintre cei doi fii ai lui Alfred, avea temperament inconstant, la fel ca și unul
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
neurotransmițători implicat în tulburările afective este numit monoamine, iar monoaminele implicate sunt nonepinefrina, serotonina și dopamina. Acești neurotransmițători sunt găsiți în mari concentrații în sistemul limbic, o parte a creierului asociată cu reglarea somnului, apetitului și a proceselor emoționale. Deoarece depresia și mania implică disfuncții ale somnului, apetitului și emoțiilor, este evident că ele sunt cauzate de disfuncții ale sistemului limbic. Toate monoaminele sunt implicate în tulburări afective. Majoritatea cercetărilor totuși, s-au concentrat asupra nonepinefrinei, și serotononinei. Inițial teoria rolului
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]