8,564 matches
-
fost pianist, dirijor, compozitor și aranjor. În România și apoi în Israel, Săculeț s-a distins prin cercetările sale în domeniul muzicii populare evreiești din România. În anii 1950 fiind apreciat de Harry Brauner, a fost cooptat la Institutul de folclor din București, într-un post legat de cercetarea muzicii evreiești, care, însă a fost desființat după doi ani. În anul 1955 Săculeț a fost premiat la un concurs internațional de compoziție ținut la Varșovia cu ocazia Festivalului Mondial al Tineretului
Emil Săculeț () [Corola-website/Science/336948_a_338277]
-
dispus oprirea difuzării în librarii a cărții sale apărute în Editură Muzicală a Uniunii Compozitorilor, sub pretextul că ar fi „cântece religioase și naționaliste”, si ca redactarea culegerii nu ar fi fost „științifică”. Săculeț a conferențiat în diverse ocazii despre folclorul evreiesc din România, între altele, la Teatrul Evreiesc de Stat din București. În anul 1961 i s-a dat posibilitatea să înregistreze la editură de stat de discuri Electrecord un disc cu câteva cântece populare evreiești în limba idiș, cu
Emil Săculeț () [Corola-website/Science/336948_a_338277]
-
A lucrat un an ca redactor la "Almanahul literar" din Cluj (1950-1951), apoi a urmat cursurile Școlii de Literatură „Mihai Eminescu” din București (1951-1952). A fost cooptat în învățământul superior, mai întâi ca preparator la Institutul de Istorie Literară și Folclor al Academiei Române (1952-1954), unde a lucrat sub îndrumarea lui George Călinescu, iar apoi ca lector la Institutul Pedagogic din București (1954-1958). A lucrat în paralel și în presă ca redactor la "Viața militară" (1952-1954), redactor-șef adjunct la "Tînărul scriitor
Aurel Martin () [Corola-website/Science/336956_a_338285]
-
tatăl său. În anul 1949 este înlăturat de la catedra universitară odată cu tatăl său și cu asistenții lui Călinescu (Adrian Marino, Ovidiu Papadima și Dinu Pillat) și se transferă pe postul de cercetător științific principal la Institutul de Istorie Literară și Folclor (1949-1966), condus de profesorul Călinescu, lucrând acolo până la moartea sa. A avut o existență zbuciumată, fiind descris de colegul său, Al. Săndulescu, ca un individ burlac, alcoolic și mizantrop înrăit ce trăia drama trecerii pe o linie moartă la institut
Valeriu Ciobanu () [Corola-website/Science/336981_a_338310]
-
simboliști francezi și a unor scriitorii ruși și sovietici, precum și relațiile literare româno-ruse („A.S. Pușkin și literatura română”, „Ecoul creațiunii lui Turgheniev în literatura română”, „Nuveliștii ruși în România: V. Garșin și V. Korolenko”, „Dostoievski în România”) și asemănările între folclorul românesc, folclorul ucrainean și folclorul rus („Jertfa zidirii la ucraineni și ruși”, „Lumea bâlinelor”, „A. I. Iațimirski și folclorul român”). A cercetat curentul poporanist inițiat de Constantin Stere și opera literară a Hortensiei Papadat-Bengescu. Studiile sale au fost publicate în revistele
Valeriu Ciobanu () [Corola-website/Science/336981_a_338310]
-
și a unor scriitorii ruși și sovietici, precum și relațiile literare româno-ruse („A.S. Pușkin și literatura română”, „Ecoul creațiunii lui Turgheniev în literatura română”, „Nuveliștii ruși în România: V. Garșin și V. Korolenko”, „Dostoievski în România”) și asemănările între folclorul românesc, folclorul ucrainean și folclorul rus („Jertfa zidirii la ucraineni și ruși”, „Lumea bâlinelor”, „A. I. Iațimirski și folclorul român”). A cercetat curentul poporanist inițiat de Constantin Stere și opera literară a Hortensiei Papadat-Bengescu. Studiile sale au fost publicate în revistele "Cadran", "Litere
Valeriu Ciobanu () [Corola-website/Science/336981_a_338310]
-
scriitorii ruși și sovietici, precum și relațiile literare româno-ruse („A.S. Pușkin și literatura română”, „Ecoul creațiunii lui Turgheniev în literatura română”, „Nuveliștii ruși în România: V. Garșin și V. Korolenko”, „Dostoievski în România”) și asemănările între folclorul românesc, folclorul ucrainean și folclorul rus („Jertfa zidirii la ucraineni și ruși”, „Lumea bâlinelor”, „A. I. Iațimirski și folclorul român”). A cercetat curentul poporanist inițiat de Constantin Stere și opera literară a Hortensiei Papadat-Bengescu. Studiile sale au fost publicate în revistele "Cadran", "Litere și arte", "Jurnalul
Valeriu Ciobanu () [Corola-website/Science/336981_a_338310]
-
Ecoul creațiunii lui Turgheniev în literatura română”, „Nuveliștii ruși în România: V. Garșin și V. Korolenko”, „Dostoievski în România”) și asemănările între folclorul românesc, folclorul ucrainean și folclorul rus („Jertfa zidirii la ucraineni și ruși”, „Lumea bâlinelor”, „A. I. Iațimirski și folclorul român”). A cercetat curentul poporanist inițiat de Constantin Stere și opera literară a Hortensiei Papadat-Bengescu. Studiile sale au fost publicate în revistele "Cadran", "Litere și arte", "Jurnalul literar", "Gândirea", "Lumea", "Viața Românească", "Limbă și literatură", "Studii și cercetări de istorie
Valeriu Ciobanu () [Corola-website/Science/336981_a_338310]
-
cercetat curentul poporanist inițiat de Constantin Stere și opera literară a Hortensiei Papadat-Bengescu. Studiile sale au fost publicate în revistele "Cadran", "Litere și arte", "Jurnalul literar", "Gândirea", "Lumea", "Viața Românească", "Limbă și literatură", "Studii și cercetări de istorie literară și folclor", "Revista de folclor" etc. Cei care l-au cunoscut îl descriau ca pe „un personaj dostoievskian, un mizantrop sociabil, un timid cu mari candori de sentiment”. A debutat ca poet în anii '30 în revista "Gândirea", scriind poezii într-un
Valeriu Ciobanu () [Corola-website/Science/336981_a_338310]
-
inițiat de Constantin Stere și opera literară a Hortensiei Papadat-Bengescu. Studiile sale au fost publicate în revistele "Cadran", "Litere și arte", "Jurnalul literar", "Gândirea", "Lumea", "Viața Românească", "Limbă și literatură", "Studii și cercetări de istorie literară și folclor", "Revista de folclor" etc. Cei care l-au cunoscut îl descriau ca pe „un personaj dostoievskian, un mizantrop sociabil, un timid cu mari candori de sentiment”. A debutat ca poet în anii '30 în revista "Gândirea", scriind poezii într-un stil post-baudelairian-rimbaudian. Două
Valeriu Ciobanu () [Corola-website/Science/336981_a_338310]
-
în Libia. În 1979 a devenit autorul unei alte inițiative: Asociația Europa-Islam, cu sediul la Veneția. Și-a dedicat mulți ani cercetării filologiei fino-ugrice, lucrând ca asistent la Universitatea din Bologna și scriind aproximativ treizeci de articole și eseuri despre folclorul maghiar și literatura maghiară. Cunoscător al limbii și culturii române, el a devenit în 1979 profesor titular la Institutul Italian de Cultură din București, fiind revocat ulterior în urma unei interpelări parlamentare a deputatului socialist Antonello Trombadori, a tradus și prezentat
Claudio Mutti () [Corola-website/Science/337014_a_338343]
-
Bărbuliceanu, DJ Sava & Andreea, Raluka, DJ Rynno & Sylvia, seara încheindu-se cu un recital Iris. Sâmbătă și duminică, au urcat pe scenă nume celebre precum Proconsul, Connect-R, Andreea Bălan, Keo și Alexandra Ungureanu. Ultima zi de festival a fost dedicată folclorului românesc, cu participarea unor artiști cunoscuți ai genului, câștigători ai unor concursuri naționale de muzică populară. Prezentatorii festivalului, organizat de Primăria Municipiului Mangalia, în colaborare cu Standard Vision, Arena Events și Fundația ProFamilia, au fost Ricky Dandel, Cătălin Măruța și
Festivalul Callatis () [Corola-website/Science/329989_a_331318]
-
The Funk Society, Compact, Felicia Filip, Sylvia & DJ Ryno, Nicole Cherry, David Bryan și alții. Ziua ÎI - Vineri 23 august 21:00 Invitat special: PREȘEDINTELE UNESCO IOANNIS MARONITIS - Piraeus & Insule și responsabilul UNESCO pe Europa și America de Nord. 21:00 Gală folclorului românesc - LIVE on TVR2 - A.F. Comorile Neamțului- Piatră Neamț, A. F. Dor De Sat- Dumbrava - Unirea, A.F. Iuventa - Cahul - Republică Moldova, A.F. Museteanca - Însuratei - Brăila, A.F. Cunună - Agnita - Sibiu, A.F. Arcanul din Fundul Moldovei - Suceava
Festivalul Callatis () [Corola-website/Science/329989_a_331318]
-
cu microrecitalurile susținute de Daniela Gyorfi și Emisia 2 și cu îndrăgită trupa Proconsul. Vineri, 22 august, incepand cu ora 20.30, a doua seară a festivalului dedicată muzicii populare și intitulată Dor de Callatis a adus publicului iubitor de folclor opt ansambluri și șaisprezece soliști tineri și consacrați din toate regiunile folclorice ale României. O prezență aparte a regiunii Banat a fost Anca Pantaru și „Barzava”, ansamblul de dansuri al municipiului Reșița. Sâmbătă, 23 august, ora 20.30, Gala premiilor
Festivalul Callatis () [Corola-website/Science/329989_a_331318]
-
actorii: Stela Popescu, Mitică Popescu, Mircea Diaconu, grupul Vouă condus de Adrian Fetecau, cântăreții: Tudor Turcu, Amedeo Bolohoi și trupa Olly de Quartz din Amsterdam, Gâzi Demirel Show, Dragoș Badoi, prezentări de modă marca FashionTV România iar din zona de folclor nume îndrăgite că Mariana Anghel din Hunedoara și Cornelia Ardelean Archiudean din Bistrița. În prima seară, tineri actori, absolvenți UNATC au jucat la Casa de Cultură din Mangalia, în cadrul Galei Callatis Comedy, o comedie savuroasa, „Intrigantul”, ce s-a bucurat
Festivalul Callatis () [Corola-website/Science/329989_a_331318]
-
s-a transformat într-una orientala, prin show-ul incendiar de muzică și dans semnat Gâzi Demirel. „Dor de Callatis”, cea de-a treia seară de festival a fost o seară dedicată muzicii populare, care a adus publicului iubitor de folclor voci consacrate și iubite: Mariana Anghel din Hunedoara și Cornelia Ardelean Archiudean din Bistrița, mult îndrăgitul ansamblu „Bârzava” din Reșița alături de ansamblurile Româncuța din Cumpănă, „Mugurelul” din Cernavoda, și „Doinita” al Cercului Militar Bistrița, cât și soliști tineri, multipremiați ai
Festivalul Callatis () [Corola-website/Science/329989_a_331318]
-
prin încărcătură emoțională aparte a piesei, care a indus o atmosferă de smerenie potrivită cu celebrarea adormirii Sfintei Maria. Ultima seară a Callatis Summer Fest 2015, „Fusion Arts Day”, a adus o îmbinare perfectă între opera și pop, latino și folclor autentic, modă și dans. Johnny Alexandru, fiul cântăreței Nicolei și al compozitorului Mihai Alexandru împreună cu pianista Marta Claudia Băceanu i-au adus un omagiu regretatului bariton Florin Dumitru Petre, decedat recent, prin interpretarea unor arii celebre. Spectacolul a continuat cu
Festivalul Callatis () [Corola-website/Science/329989_a_331318]
-
Filologie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, specialitatea Limba și literatura romană, în anul 1992, iar în perioada 1994 - 1998 face studiile de doctorat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Își susține lucrarea de doctorat în folclor în anul 2000. Începând cu anul 1992 devine asistentă în cadrul Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, iar din anul 2003 este conferențiară la catedra literatura română și comparată. A fost inclusă în "Dicționarul etnologilor români" al lui Iordan Datcu în
Loretta Handrabura () [Corola-website/Science/330470_a_331799]
-
Știrile Vox Tv denumesc generic 10 jurnale de știri de luni până vineri și alte 6 sâmbăta, respectiv 7 duminica. Postul de televiziune are o grilă de programe variată, care include talk-show-uri, emisiuni de sănătate, utilitare, de divertisment, gastronomie, turism, folclor și emisiuni dedicate copiilor.
Vox TV () [Corola-website/Science/331262_a_332591]
-
este totul ceea ce atinge oamenii în Șerbia. Șerbia are lung tradiție de folclor și muzică populară. "Kolo" este un dans sârb. Cele mai populare "kolo" este "Moravac" și "Užičko kolo" (Kolo de Užice). În oraș Guča, Dragačevo, este un festival de trompeta (Dragačevski sabor trubača). Literatura de limba sârbă a început în timpul sfinților
Cultura Serbiei () [Corola-website/Science/331299_a_332628]
-
uzează de forme ușor licențioase, și aceasta nu cu un scop în sine, ci pentru a pune în situații dificile pe cei care trebuie să dezlege enigmele. Iată câteva exemple de ghicitori aparent licențioase: Din ghicitoarea populară, extrem de veche în folclor, au derivat variante culte sau jocuri de cuvinte de o structură similară, la nivel livresc: șarada, anagrama, logogriful și altele.
Ghicitoare () [Corola-website/Science/334062_a_335391]
-
1957-1965), a continuat cu cele liceale la Cehu-Silvaniei, jud. Sălaj (1965-1969), apoi cu cele universitare (1969-1973) la Facultatea de Filologie, specializarea Limba și literatura română - Limba și literatura franceză, în Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca și doctorale, la aceeași universitate clujeană. Folclorul, limba și viața poporului l-au fascinat încă din primii ani de studenție, când, sub îndrumarea mentorilor săi - profesorii Dumitru Pop, Ion Cuceu, Ion Șeuleanu, Nicolae Bot - s-a aplecat spre studiul acestora dintr-o perspectivă mai largă, etnologică și
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
primii ani de studenție, când, sub îndrumarea mentorilor săi - profesorii Dumitru Pop, Ion Cuceu, Ion Șeuleanu, Nicolae Bot - s-a aplecat spre studiul acestora dintr-o perspectivă mai largă, etnologică și antropologică. Studentul Viorel Rogoz a activat în Cercul de Folclor existent la Facultatea de Filologie și a participat la cercetările de teren organizate. Cercul de Folclor, înființat de profesorul D. Pop încă în 1955, a devenit mai târziu Cerc de Etnologie și a reprezentat un cadru favorabil în care s-
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
Nicolae Bot - s-a aplecat spre studiul acestora dintr-o perspectivă mai largă, etnologică și antropologică. Studentul Viorel Rogoz a activat în Cercul de Folclor existent la Facultatea de Filologie și a participat la cercetările de teren organizate. Cercul de Folclor, înființat de profesorul D. Pop încă în 1955, a devenit mai târziu Cerc de Etnologie și a reprezentat un cadru favorabil în care s-au format de-a lungul timpului personalități științifice, între care și etnologul Viorel Rogoz. „Satul natal
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
în Ținutul Codrului s-au concretizat în numeroase comunicări și articole publicate, între care studiul Codrul -zonă „de trecere” ,dar, mai cu seamă, în lucrarea de licență "Contribuții la cercetarea magiei" (1973) și teza de doctorat "Relațiile de familie în folclorul Zonei Codru" (1989). După o perioadă de activitate în învățământul preuniversitar (1973-1990, profesor de limba franceză la Liceul din Livada, jud. Satu-Mare), Dr. Viorel Rogoz accede în învățământul universitar, devenind cercetător la Arhiva de Folclor a Academiei Romane - Filiala Cluj
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]