11,358 matches
-
un banc (nu era deloc bătrân, avea numai 35, dar peste doi ani avea să moarăă: Cică într-o zi Gheorghe își pierde oile. Începe el să le caute, caută, caută, nu le găsește. Îl vede pe Ion sprijinit de gard, stătea așa, degeaba. Zice, ia să-l întreb eu pe Ion, poate le-a văzut. Se duce, întreabă, măi, Ioane, așa și pe dincolo, n-ai văzut oile mele trecând pe-aici? Ion se gândește, băi, dacă-i zic că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
bătut cipicii ăia colorați în câteva ore cât n-au reușit toți pantofii pe care i-am purtat timp de peste 25 de ani. TRIMISUL NOSTRU SPECIAL Florin L|Z|RESCU Călăuza Exterior. Zi. Soare. Gâze izbindu-se cu capul de gard. Frumos. Urcăm o străduță lăturalnică și vedem trei tipi de vârste diferite mergând domol, în șir indian. Ca și cum ar urma îndeaproape un șef de trib, o călăuză, fără a îndrăzni s-o depășească. În dreapta, pe o terasă din fața casei, un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
drujbă. Așa că am continuat să exersez pe păsări. Păsările sunt foarte proaste. Aveam un curcan căruia i-am tăiat labele și l-am lăsat să țopăie în două bețe. N-a mai vrut să meargă. S-a așezat sub un gard și a murit acolo de foame. Apoi am scos ochii la vacă și i-am dus la școală la ora de biologie să le facem disecție. Apoi am dat foc vacii că se chinuia îngrozitor fără ochi. Ați văzut vreodată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
recunosc că nu sunt mare fan al piesei Evangheliștii, având la rândul meu rețineri, din pricina gratuității unor scene. Trebuie să mai recunosc că nu m-am dus să văd piesa Hai să facem... (așa cum a apărut ea, de fapt, pe gardurile Iașului, edilii noștri considerând că „sex“ e un cuvânt prea obscen) a lui Valentin Krasnogorov. Dar când actul artistic începe să fie confundat cu unul anarhist, încep să mă îngrijorez. Mai mult, una e ca această confuzie să fie făcută
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
viața e grea. Dacă te ajută, scrie o poezie. Crestăturile de pe mâini nu intră în nici un set de reguli, dar sunt practicate. Cei din urmă sunt echivalentul tinerilor care înainte fugeau de-acasă, își zdrobeau pumnii lovind teatral într-un gard din cauze amoroase sau înghițeau pastile pentru că părinții nu le dădeau suficientă atenție. Poartă numele de „copii cu probleme“, dar s-ar putea să fie mai mult problema celor care habar nu au cum să reacționeze în fața unei generații care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
la lucru pe bunii noștri gospodari edilitari, în perioada alegerilor. După trei ani și jumătate în care nu l-am zărit o dată la față pe primarul meu de sector, de câteva luni figura lui tonifiantă îmi zâmbește încurajator de pe toate gardurile. Este un tip masiv și serios, în care poți avea încredere. După ce am făcut atâta vreme slalom cu mașina prin puzderia de gropi care joacă rolul de filtru (cine se încumetă să intre pe strada Floare Roșie merită fără îndoială
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2215_a_3540]
-
litri) pe an. Între 1825 și 1830, aproape 10 milioane de hectolitri de vin au fost transformați în rachiu. În 1788 s-au exportat 96 193 de muids. În regiunea Languedoc răsăriteană, fabricarea rachiurilor era foarte importantă, cu precădere în Gard și în regiunea Béziers. Sfârșitul secolului al XVIII-lea a fost marcat de o criză de supraproducție pe piața alcoolului și de repercusiunea acesteia asupra vinului (mai ales, prăbușirea prețurilor). Dificultățile de exportare s-au agravat fără îndoială în timpul Revoluției
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
piețe a vinurilor la nivel național, care se va dezvolta aproape în toată această perioadă, va veni ca o soluție la aceste probleme. Însă, atât filoxera apărută în anul 1863 la Pujaut și Roquemaure în apropiere de Avignon, în regiunea Gard, cât și maladiile criptogamice (oidium-ul în 1845, mana în 1878 și putregaiul negru (black-rot) în 1885) vor devasta viile franceze, determinând replantări masive care vor duce spre un nou val de supraproducție la începutul secolului al XX-lea. Odată cu
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
al culturii viței de vie, în departamentele meridionale se înregistrează o dezvoltare a acesteia. Replantările ce au urmat invaziei filoxerei din 1855 au creat deja, la începutul secolului al XX-lea, o suprafață viticolă superioară celei din 1850 în Aude, Gard, Hérault și Pirineii Orientali. Cele patru departamente din regiunea Languedoc-Roussillon, care în 1875 nu reprezentau decât 18 % din producția totală, în 1899 vor atinge un procent de 50 % (adică 21 346 000 hl pe 348 560 ha) reprezentând doar 23
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
prag; E gătit în haine groase Și-l primim la noi cu drag! Găinușa, guralivă, Vrea mereu să-l ciugulească; Cu gât gol, ea stă pe-o stivă; Gușa-i gata să-i plesnească. ,, G’’ se-nghesuie-n grădină, Între garduri, chiar și-n gară; Stă, cu greu, în geam, rugină; Și-n gherghef o să apară. G’’ e singur sau reține: E cu ,,i’’, cu ,,e’’, când poate; De-i ghiduș, el sigur vine Cu un ,,h’’ cărând în spate. Ești
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
s-ar putea vedea sub pragul electoral. Vom trăi și vom vedea. VADIM TUDOR REȘAPAT Corneliu Vadim Tudor a dezbrăcat „cămașa morții“ și încearcă un costum Armani; în mahalaua din care provine s-ar spune că-i stă ca pe gard. L am urmărit amuzat săptămâna trecută într-o apariție televizată. Realizatorul a început prin a aduce aminte telespectatorilor cele mai răcnite afirmații ale liderului PRM de când face umbră spectrului politic. Ce vremuri! Ce sfântă mânie proletară! Ce era la gura
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
dacă n-o fi murit". Sau: "Nunta ține și acum, dacă nu s-o fi sfârșit, ca povestea mea". Iar atunci oamenii se ridicau, în jurul vetrei, șezătoarea se terminase, iar țăranii se întorceau în colibele lor pe cărarea mărginită de garduri negre de mărăcini, sub noaptea senină de ianuarie. Unele expresii sunt spirituale sau originale: "când ajunse la capătul lumii, unde făcutul este totuna cu nefăcutul"; o văduvă este atât de săracă "de nici muștele nu stăteau la casa ei" și
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
De tai viță Din mlădiță, De mi-o tai de la tulpină Și mi-o seci din rădăcină, De tai bieții strugurei Albi ca niște mielușei, De tai negri strugurași Ca și negri țigănași, Și pe care cum îi tai Peste garduri îi tot dai?". Bătrânul îi destăinuie călărețului pricina durerii sale, plecarea și moartea fiului și a doua nuntă a nurorii. Tânărul îi cere: Hai cu mine, hai în grabă, Und' ți-e casa de-mi arată. Că-s străin și
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
alte ONG-uri (printre care și cel pe care-l conduc) atunci când s-au votat repre zentanții societății civile în CSM. După ce am scris săptămâna trecută despre pensiile vecinilor, militari cu pensii mari, aceștia s-au prezentat la mama la gard, convinși că am ceva personal cu ei. Problema mea nu e cu militarii ca oameni, ci cu un sistem de pensii ilegitim, care-i recompensează disproporționat pe militari față de alte categorii sociale, și nu putem funcționa ca societate normală cu
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
străine chiar dacă sunt urâte; aș spune: mai ales dacă sunt urâte. Când pleci, lași în urmă ceva ce cu timpul va deveni frumos. 4) Diminețile-s pline de ceață. Gazda mea, ca un veritabil Urmuz, schimbă forma grădinii zilnic, mutând gardurile. Pisicile mele, Scămoșilă și Muțeasca, stau mai mult în casă. Fac focul și coc gutui pe godin. Și citesc Ce le pasă damelor!. 5) A venit iarna. De câteva zile Scămoșilă doarme în dulapul de haine. Muțeasca a făcut bronșită
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
devine „deștept“. Cartea se termină înainte ca Sașa, personajul principal, să descopere că trăiește într-o mare minciună. Lumea din roman este lumea lui Sașa, un copil fără prieteni, care, din cauza timidității, își explica singur tot ce auzea, citea pe garduri sau învăța la școală. Concluziile și meditațiile lui sunt infantile, dar foarte profunde, spre deosebire de discursurile și preocupările oamenilor mari. În roman există puțini maturi și sunt situați pe un alt plan narativ, așa încât Sașa nu se întâlnește cu ei, însă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
Trecerea de la abstract la concret, de la teorie la practică, de la glosele ușurele la derularea unei activități propriu-zise se dovedește, adesea, prea dificilă pentru numeroasele noastre spirite contemplative. Atât de dificilă, încât nici nu mai merită încercată. Mai bine stăm la gard, răsucim o țigară și-l probozim pe vecinul care se chinuie să facă ceva. Altă treabă n-are? În ce mă privește, cu cât am mai multe de făcut, cu atât mă simt mai bine. Mai motivat și mai împlinit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
de stânjeni de lemne. în pădure predomina fagulu și carpinu. Lemnul din aceste păduri era și este folosit la construcții de locuințe pentru oameni și pentru animale pentru furci, nuiele, grinzi, căpriori, tocuri de geamuri și de uși scânduri pentru garduri și pentru anumite dependințe, pentru traversele de cale ferată, iar în unele situații chiar și pentru producerea mangalului necesar fierăriilor de unde și denumirea locului din pădurile Albei - La Măngălărie. Se mai folosea și se mai folosește și pentru confecționarea ulucelor
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ulucelor pentru adăpat vitele de pe moșia boierească de unde și numele mai multor locuri unde au existat asemenea amenajări-La Uluce. Lemnul de stejar era și este cel mai căutat și mai scump fiind folosit pentru traversele de cale ferată, stâlpi la garduri, pentru furci la case construite mai în vechime, pentru tălpi la fântâni, pentru confecționarea butoaielor de vin. Nu cu mult timp în urmă, în satul Baranca se confecționau din lemn de plop sau de salcie polonice, linguri de lemn, scafe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
lemn. Furcile pârlite în foc și înfipte în pământ, brâiele și nuielele îngrădite în picioare, grinzile, căpriorii podului cu leațurile și șindrila acoperișului și stâlpii cerdacului, toate sunt din lemn. Ușa casei și ușa zăbrelită a beciului, poarta ogrăzii și gardurile, toate sunt din lemne. Grajdul vitelor, coșerele, cotețele porcilor și ale păsărilor sunt toate din lemne. Până mai anii trecuți, la iazul Axinte era o moară de apă care avea toate piesele din lemn în afară de pietrele de moară. De fapt
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
De aici și faptul că satului Vatra i se mai spunea și satul din pădure. Ca urmare a creșterii populației satelor și lărgirea lor a apărut nevoia înființării drumurilor pentru circulația rutieră și mai apoi împrejmuirea locuințelor și grădinilor cu garduri din bețe de răsărită,de stuf și mai târziu din nuiele. în satele mai vechi cum ar fi Vatra, Mlenăuți și o parte din Hudești, drumurile s-au făcut în funcție de locurile unde erau construite casele și ca urmare pe aici
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
dărui, a înțelege, a pricepe, a cugeta etc. ; cuvinte din terminologia creștină: cruce, creștin, închinare, mormânt etc. în domeniul vocabularului, populația din Hudești folosește și cuvinte provenite din substrat (limba tracodacă): abur, balaur, boltă, barză, brad, brâu, căciulă, ceafă, cojoc, gard, ghimpe, gresie, grumaz, mal, mânz, moș, țap, mugur, murg, pârâu, spuză, strungă, țarc, țeapă, urdă, zăplaz, zgardă etc. Deci, fondul principal de cuvinte folosit în limbajul zilnic al hudeștenilor este de origine latină. în vorbirea curentă a populației din comună
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de vedere lingvistic la unele împrumuturi lexicale reciproce. Astfel, o serie de obiecte și noțiuni strâns legate de viața materială și spirituală a oamenilor din satele comunei poartă denumiri vechi slave cum ar fi de pildă : ogradă, plug, grapă, topor, gard, haină, hrană, uliță, omăt, zăpadă, văzduh, nevastă, prieten, sărac, a grăi, a iubi, a trăi, a sfârși etc. întrucât o perioadă lungă de timp, biserica și administrația de stat, au folosit limba slavă veche, numeroase cuvinte din limbajul bisericesc au
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
șindrilă și când pe coamele caselor era câte o scândură cu flori și cu păsărele. Ornamente mai simple au apărut mai apoi la cerdac, sus la streașină sau chiar la stâlpi. Considerăm necesar să arătăm câteva lucruri și în legătură cu ornamentarea gardurilor. La început când sărăcia era la ea acasă gardurile erau inexistente. Ele au apărut ca o necesitate de a proteja culturile din grădini. Se amenajau garduri din coceni de porumb, din bețe de floarea-soarelui sau și din stuf la Bașeu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
scândură cu flori și cu păsărele. Ornamente mai simple au apărut mai apoi la cerdac, sus la streașină sau chiar la stâlpi. Considerăm necesar să arătăm câteva lucruri și în legătură cu ornamentarea gardurilor. La început când sărăcia era la ea acasă gardurile erau inexistente. Ele au apărut ca o necesitate de a proteja culturile din grădini. Se amenajau garduri din coceni de porumb, din bețe de floarea-soarelui sau și din stuf la Bașeu și la Baranca. Cele mai reușite garduri erau cele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]