11,589 matches
-
a fi un om mare, nu-i lipsea decât o imaginație vie, încălzită de o inimă simțitoare. E drept că, lipsindu-i acestea, nu-i lipsea puțin. Cu atâta lumină în spirit, el n-a putut să intre în cariera geniului, iar lipsa de sensibilitate l-a lăsat fără gust; ea l-a expus, cum am remarcat, la condiția de a sluji drept model unei întregi clase de scriitori proști; ea a făcut ca judecățile sale în materie de gust să
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
cea mai mică virtute putea să-i stea în cale pe drumul gloriei și, până în ziua de azi, nu și-a permis nici una. N-a con siderat onoarea și probitatea decât ca pe doi tirani în stare să pună piedici geniului său și a căutat să rămână surd la glasul lor; a renunțat la orice formă de curaj, pentru a nu-și face destinul prea nesigur; în sfârșit, a profitat de lipsa lui de suflet pentru a-și ticlui principii la
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
a profitat de lipsa lui de suflet pentru a-și ticlui principii la adăpost de orice remușcare. Mii și mii de francezi s-au devotat patriei lor; el, el s-a vândut pentru patria lui, ceea ce este mult mai sigur: geniul este atât de nestatornic în drumul său, încât un mare stat republican nu poate conta pe el decât plătindu-l foarte bine. De altfel, când este vorba de libertate, nu trebuie să te scumpești; iar fidelitatea contelui de Mirabeau dovedește
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
ca orator nu poate fi comparat nici cu Cicero, nici cu Demostene, nici cu Pitt, nici cu Fox; majoritatea scrierilor sale sunt deja uitate, iar discursurile lui din Adunare, cu excepția câtorva, nu mai prezintă interes. Dar, căutând trăsătura caracteristică a geniului său, eu o găsesc, după o lungă reflectare, în sagacitate politică, în prevederea eveni mentelor, în cunoașterea oamenilor, pe care mi s-a părut că o are într-o măsură mai rară și mai eminentă decât toate celelalte calități ale
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
din suflet, totul îi venea din cap, totul era artificial. Marat nu iubea pe nimeni, iar în virtute nu credea; nu se iubea decât pe sine. Nu mi-a lăudat niciodată vreun scriitor. Ai fi zis că toate talentele, tot geniul s-au con centrat în el. Se credea, cu toată seriozitatea, singurul capabil să guverneze Franța, ceea ce a și spus câtorva prieteni. Obligat să meargă în dâra lui Robespierre și a lui Danton și să susțină partidul care îl proteja
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
neverosimil. ĂÎn această relatare, din care am eliminat comparații ca aceea cu Horatius Cocles „stăvilind, ca Marat, o întreagă armată pe un pod“; „chipul neînfricat al lui Marat îi făcea pe husari și pe dragoni să pălească, așa cum altă dată geniul său pentru fizică făcuse să pălească Academia“, mai rămânea desigur pentru Marat încă destulă onoare. Am vrut din toată inima ca această complezență a mea să-l pună în valoare; dar nu voiam ca ea să ne facă ridicoli și
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
contradictorie, cădea, de propria lui greu tate, la nivelul unor amănunte cărora le-am putea spune ignobile. Primul impuls era întotdeauna mare, al doilea - mic și josnic. Spiritul îi semăna cu punga: una dintre băieri o ținea generozitatea, cealaltă zgârcenia. Geniul său, făcut totodată pentru scena lumii și pentru o scenă de bâlci, reprezenta o mantie regală îngemănată cu un veșmânt de arlechin. Era omul extremelor, omul care, după 1. Bizareria care a infectat întregul caracter al lui Napoleon se regăsește
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
momentul când s-a retras într-un apartament din Abbaye-aux-Bois, în 1819. N-a mai ocupat un loc în lumea vremii decât după ce s-a văzut instalată în acest modest azil, la o margine a Parisului. De acolo dulcele ei geniu, desprins din frământări prea complicate, s-a făcut simțit din ce în ce mai mult ca o binefacere. Am putea spune că a perfecționat și a făcut să progreseze arta bunelor relații între oameni: prietenia ca artă care împodobește, înnobilează și dăruiește totul în jurul
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
cu Doamna Récamier. Și-a violat și de data aceasta exilul, sub pretextul de a veni să o vadă, și a venit de la Coppet la Aix. Am fost martora unor scene cu totul deplorabile, în care două ființe înzestrate cu geniu au folosit mai mult spirit decât a hărăzit, poate, Dumnezeu vreunui muritor ca să se chi nuie una pe alta. Toată lumea știe de relațiile care au existat multă vreme între Doamna de Staël și Benjamin Constant. Doamna de Staël păstra gustul
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
dar era târâtă de argumentele ei, de altfel, trebuie să admit, foarte elocvente și foarte amăgitoare. Cum adică, se va spune, își uita propria ei conduită? Nu, câtuși de puțin, dar pe ea se considera drept o ființă aparte, căreia geniul ei îi permitea păcate de neiertat simplilor muritori. Această puțină considerație pentru sentimentele altora i-a făcut mult mai mulți dușmani decât merita. Mă întorc la dineul de la Buissonrond; eram la felul doi și lucrurile se petreceau ca la toate
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
conținea atât scrierile ei cât și corespondența. Adesea, când scria scrisori, ruga mai multe persoane să-i stea în preajmă; pe scurt, singurul lucru de care se temea era singurătatea, și pacostea vieții sale a fost plictisul. E uimitor cum geniile cele mai puternice pot cădea pradă urâtului și în ce măsură acesta le domină. Doamna de Staël, lordul Byron, Domnul de Chateaubriand sunt exem ple izbitoare, și mai ales pentru a scăpa de plictiseală și-au stricat viața și au vrut să
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
și mai de neabătut; la fie care speranță înșelată o ia de la început, ca nou-nouț, și toate aceste transformări nu fac decât să arate cât de mult dorește să aibă ceea ce nu are; în mijlocul unor strădanii neîncetate îl paralizează un geniu rău, dar omul acesta se va zvârcoli pe loc până își va da sufletul, și tocmai această continuă agitație dăunează scopului său. Este un cameleon înghețat. TOCQUEVILLE 1805-1859 BLANQUI ȘI BARBÈS 15 mai 1848 Prin urmare, la 15 mai, m-
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
decât rațiunea i-a adus, grație împrejurărilor, reușita și forța: lumea este un ciudat teatru. Sunt clipe când cele mai proaste piese au cel mai mare succes. Dacă Ludovic Napoleon ar fi fost un om înțelept, sau un om de geniu, n-ar fi devenit niciodată președinte al republicii. Se încredea în steaua lui; se credea fără șovăială instrumentul destinului și omul de care era nevoie. Am crezut întotdeauna că era realmente convins de dreptul său, și mă îndoiesc că regele
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
1848). Prozator, memorialist, om politic. Se naște ca al zecelea copil al unei vechi familii aristocratice bretone. La izbucnirea Revoluției emigrează în America ă1791), apoi în Anglia ă1792-1800). Întors în Franța sub Consulat, publică povestirea Atala ă1801), iar în 1802 - Geniul creștinismului și René, urmate de Martirii în 1809. După asasinarea ducelui d’Enghien devine ostil lui Napoleon I și pleacă într-o călătorie în Orient ă1806-1807), iar la întoarcere publică Itinerar de la Paris la Ierusalim ă1811). În timpul Restaurației este ambasador
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
de a o reînvia, în romanul Desperado, ne nemuțumește. Dacă-l luăm pe Joyce și repunem ordine în confuzia plănuită a vârtejului de incidente (nu există narațiune fără ca ceva să se întâmple, fără incident), ne trezim în lumea captivantă a geniului etimologic, a ironistului, a literatului prin excelență. Autorul Desperado e primul care decide, Sunt altfel decât tot ce fost, sunt liber de literatură. Ce face un Desperado? Ironia e cheia succesului în scrierea unei cărți Desperado. Joyce, Woolf și T.S.
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
comentatori. Refuzul deznodământului clar, refuzul de a încheia opera în fond, decurge din celelalte refuzuri, al cronologiei, al realului exterior prezentat direct (nemediat de interioritate). Virginia Woolf se lamenta privind la romanele lui Galsworthy, Bennett, Wells și alți conformiști de geniu: "Chiar trebuie romanul să arate așa?" Joyce, încă înainte de Ulysses, inventa epifania (care era, în mod cert, o scurtcircuitare a limbajului, în ideea de a lega nemijlocit vizulaul de interioritate), Woolf vorbea de micile și multele experiențe zilnice ca "aură
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
a poetului. S-a vorbit mult despre amestecul lui Ezra Pound în manuscris. Ezra Pound, născut și educat în America, la fel ca T.S. Eliot, și plecat de acolo cu câțiva ani înaintea lui, a fost primul care a recunoscut geniul lui Eliot și l-a întâmpinat cu căldură în literatura modernistă, introducându-l în mediul literar englez. Eliot îi dedică poemul, numindu-l "il miglior fabbro". Ceea ce a făcut de fapt Pound a fost să-i dea lui Eliot o
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
care au fost folosite tocmai ca să te atragă. O carte bine scrisă are nevoie de energie, însuflețire, emoție. Trebuie să nu te mai poți desprinde de ea. E ca la oameni. Când zici că cineva, Newton de pildă, e un geniu, el are o calitate în comun cu celelalte genii, și anume energia. Dacă ar fi să indic un echivalent al ei pentru cărți, aș zice că e energia scrisului, energia limbii. Student: Spuneați mai devreme că pentru a scrie în
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
carte bine scrisă are nevoie de energie, însuflețire, emoție. Trebuie să nu te mai poți desprinde de ea. E ca la oameni. Când zici că cineva, Newton de pildă, e un geniu, el are o calitate în comun cu celelalte genii, și anume energia. Dacă ar fi să indic un echivalent al ei pentru cărți, aș zice că e energia scrisului, energia limbii. Student: Spuneați mai devreme că pentru a scrie în limba veacului al XVIII-lea v-au trebuit câteva
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
4. Gândirea psihologică în vechea Romă / 68 III. Psihologia creștinătății / 73 1. Sub însemne ebraice Philon din Alexandria / 73 2. Invitația la asceză a lui Plotin / 75 3. Apologia creștinătății / 77 3.1. Influența lui Sfîntului Augustin / 79 3.2. Geniul lui Thomas d'Aquino / 80 4. Ideologia scolasticii / 84 IV. Zorii erei moderne post-medievale Renașterea / 89 1. Reforma gândirii medievale / 89 2. Noua ordine logică a lui Francis Bacon / 92 3. Viața psihică reprezentată geometric Galileo Galilei / 93 4. Dualismul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
despre opera sa sunt indirecte, ea aflându-se pe punctul de joncțiune dintre gândirea greacă și tradiția ebraică, unde prima rămânea doar un obiect de meditație, iar cea de a doua promitea să se afirme, să-și propage perenitatea propriilor genii. Asemenea compatrioților săi, Philon a susținut că tradițiile lor sunt superioare celor grecești, că sistemele lor filosofice trebuie doar completate cu cele ale grecilor. Acesta a fost un bun pretext să se inspire și să împrumute de aici elemente în favoarea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
suflet respectă principiul autocontrolului; experiența interioară reprezintă cel mai fidel instrument pentru aflarea adevărului, pentru a ajunge la cunoaștere, lucru posibil doar prin credință. Tocmai de aceea, învățătura Sfântului Augustin este considerată a fi o culme a indeterminismului. 3.2. Geniul lui Thomas d'Aquino (1225-1274) Thomas d'Aquino a fost filosoful prin excelență al bisericii creștine. Societatea europeană a secolului al XIII-lea s-a caracterizat prin puternice frământări sociale, chiar adverse formei instituționale a bisericii și, prin extensie, credinței
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
de comunitatea tomisană nu doar pentru valențele estetice ale poeziei sale. Atunci când Ovidiu a fost adoptat de comunitatea tomisană, ca debut al eternității literaturii culte de pe aceste meleaguri, i s-au luat în considerare nu doar virtuțile de jongler de geniu al versificării. Pe aceste meleaguri el a apărut ca un poet trimis de zei, cu o excelentă descendență parentală. Sunt însă argumente care rămân insuficiente pentru a justifica de ce persoana sa a rămas venerată peste 20 de secole de gânditori
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
marile companii de pe glob. Ne mândrim cu ei, dar nu este suficient, așa cum obișnuiesc să mai creadă unii dintre noi. Ar trebui să realizăm că e timpul să facem ceva pentru a conta internațional mai mult decât ca exportatori de genii și performeri. Într-un moment atât de important și încărcat de emoție cum este acesta, împlinirea a 100 de ani de la înființare, dincolo de cuvintele frumoase pe care obișnuim să le adresăm, vă rog pe dumneavoastră, cei din generațiile de absolvenți
SA NU ÎNLOCUIM PERFORMANŢA CU INDIFERENŢA. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by ADRIAN BUTUCĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1009]
-
care l-a avut Eminescu în autonomizarea limbajului publicistic românesc din cea de-a doua jumătate a veacului al XIX-lea și a contribuției sale la îmbogățirea mijloacelor de expresie ale limbii contribuie la formarea unei percepții in integrum a geniului eminescian. Ceea ce este esențial în publicistica eminesciană este întregul ei, am putea spune parafrazându-l pe Constantin Noica 159: unele sau altele dintre articole pot constitui o dezamăgire, prin tonul virulent și patosul care excede cadrele unui limbaj obiectiv, dar
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]