8,558 matches
-
2008, la nivel național, suprafața destinată cerealelor și plantelor tehnice a crescut cu 15% față de anul 2007, de la 5,6 milioane de hectare la 6,6 milioane de hectare. Suprafața dedicată pomiculturii s-a diminuat după Revoluție. Astfel, suprafața de livezi a scăzut de la 239,5 mii hectare în anul 1989, la 196 mii de hectare în 2001 și 50 mii de hectare în 2011. Până în anul 2010, aproape toată suprafața agricolă și peste o treime din fondul forestier au fost
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
sa era una dintre cele mai înstărite din zona Huedinului. În 1951 în documentele Miliției Teodor Șușman era definit ca un mic „industriaș și comerciant al lemnului”. Gospodăria era bine organizată și era formată dintr o casă impunătoare, un grajd, livadă cu pomi fructiferi. Avea și doi angajați (slugi). Avea, de asemenea, două gatere de tăiat cherestea, un magazin sătesc, 7-8 hectare de pământ, două vaci, doi boi, un cal și aproximativ 30 de oi, 295 de familii de albine. Teodor
Teodor Șușman (senior) () [Corola-website/Science/319788_a_321117]
-
lui Ioan Botezătorul. Muntele Ora este cea mai înaltă culme a Munților Ierusalimului, având 842 m. La nord-vest de moșav se află izvorul Eyn Sarig, iar în apropierea lui ultime vestigii ale satului arab Al Djura - câteva case abandonate și livezi. Localitatea a fost întemeiată în anul 1950 de evrei originari din Yemen în apropierea unui sat arab Al Djura الجورة (Al Djura- Al Quds) (460 locuitori în 1948, circa 60 de case) care a fost părăsit sau evacuat în cursul
Ora, Israel () [Corola-website/Science/319833_a_321162]
-
în perioada stăpânirii moldovenești (sec. XVII-XVIII). Cu ocazia recensământului realizat de generalul Spleny în 1776, pe teritoriul anexat atunci la Austria, s-a consemnat că Schitul Zamostea deținea 1/3 din satul Zamostea, un teren în jurul schitului și 3 livezi în Bilauca, arendate lui Gafencu pe 3 ani . La acea dată, viețuiau acolo 6 călugări. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria
Zamostea, Vijnița () [Corola-website/Science/315590_a_316919]
-
(n. 27 iulie 1953, Livadă de Bihor județul Bihor) Sculptor. Studii: Institutul de Arte Plastice “Ioan Andreescu”, Cluj-Napoca, secția sculptură, promoția 1982. Activitate profesională: 1995-1996-lector, Facultatea de Arte Timișoara; 1995-2003 lector, Colegiul Pedagogic, Universitatea “Vasile Goldiș”, Arad; Din 1995- lector, Facultatea de Arte Vizuale, Oradea
Dumitru Paina () [Corola-website/Science/315809_a_317138]
-
muncă. Primul act referitor la localitatea omonimă datează din 1642. Moșia satului s-a aflat în stăpânirea Mitropoliei Moldovei până în 1812. În 1820 satul avea cca. 50 de gospodării, o biserică de lemn, o moară de apă pe Bâc, grădini, livezi, ș.a. În viața economică a târgului Chișinău, localitatea este antrenată din sec. al XVII-lea. La momentul actual, cartierul găzduiește numeroase întreprinderi industriale și de transport, inclusiv Combinatul de mobilă, Combinatul de carne, Parcul de troleibuze nr. 2.
Muncești () [Corola-website/Science/315874_a_317203]
-
(n. 28/29 decembrie 1968 în Livezi, jud. Bacău) este o poetă, prozatoare, editoare și jurnalistă română, membră a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZP) și a Asociației Jurnaliștilor și Scriitorilor de Turism din România (AJTR). Urmează cursurile gimnaziale și liceale la Bacău (Școala gen. nr. 5
Simona Nicoleta Lazăr () [Corola-website/Science/316520_a_317849]
-
mănăstirești din 1863 a dus la deposedarea mănăstirii de moșiile deținute, iar Mănăstirea Popăuți a devenit biserică de mir. Pe rând, proprietățile fostei mănăstiri sunt cedate de Primăria orașului Botoșani către diverse instituții: casele egumenești sunt date armatei în 1868, livada este preluată de către Compania Căilor Ferate în 1870 etc. Reducerea mănăstirii la rangul de biserică de mir a avut efecte negative asupra ansamblului monahal. Biserica s-a deteriorat, fiind acoperită cu tablă în 1891. Cu toate acestea, deteriorarea bisericii se
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
rabinului Berav la Damasc, a continuat învățătură cu rabinul Yosef Karo în domeniul iudaismului halakhic, si,călăuzit , după mărturia lui, de o "voce cerească", a devenit discipolul în ale Kabalei, al cumnatului sau Shlomo Alkabetz. Prima sa lucrare,"Pardes Rimonim" ("Livadă cu rodii") scrisă în anii 1542 - 1548, Moshe Cordovero a organizat gândirea cabalistica, dintr-o încercare de a concilia diverse școli timpurii și a dovedi unitatea de esență și consecventă filosofica interioară a Cabalei. A doua să opera, păstrată în
Moșe Cordovero () [Corola-website/Science/316660_a_317989]
-
judecată și după aceea (dacă iobagii unguri și români din Nusfalau, Iaz și din Valcau și din Giumelcis) dar mai ales Tihomir voievodul din Iaz, și toți românii aflători sub voievodul acela Tihomir, s-au folosit de pământurile de arătura, livezile și pădurile precum și de toate celelalte folosințe ale sale (după cum) a susținut și în pomenitele scrisori acel Napakur...”12 Se reliefează aici două realități pregnante: existensa cnejilor români, conducători ai comunităților obștești libere, cât și necesitatea relațiilor dintre castelanii regali
Cetatea Valcău () [Corola-website/Science/315033_a_316362]
-
("Prunus mume") ( este caisul japonez (numit câteodată și „prun japonez”). Este o specie a prunului asiatic atingând o înălțime de până la 6 metri. Este cultivat atât în grădini cât și în livezi. "" este strâns asociat cu cultura japoneză, fiind deseori menționat în poezii ca simbol al primăverii care se apropie. Ume își are originea în China (în limba chineză este numit "méi" (梅), dar există din timpuri străvechi atât în Japonia cât
Ume () [Corola-website/Science/315222_a_316551]
-
potire din metal prețios lucrate în filigran. Biserica de lemn din Dobrovăț a fost inclusă într-un program de restaurare cu fonduri europene. În jurul bisericii se află o curte de 4.000 de metri pătrați, în care se află o livadă de nuci. În această curte a fost amplasată o troiță înaltă, ce îi reprezintă pe toți cei înmormântați în jurul bisericii până la 1864. În satul Dobrovăț-Moldoveni, lângă primărie, s-a construit o biserică de zid, mai încăpătoare, care a fost sfințită
Biserica de lemn din Dobrovăț () [Corola-website/Science/318879_a_320208]
-
comunistă, Casa memorială „Dimitrie Anghel” de la Cornești figura pe hărțile turistice ca un important loc de vizitat din afara municipiului Iași. După cum își amintesc unii săteni din Cornești, conacul Anghel era o casă frumoasă, cu o grădină plină de flori, o livadă de pruni, cu un beci de câțiva zeci de metri lungime, hambare, grajduri mari în partea din spate, velnițe de rachiu etc. Aici s-au ținut și baluri. După Revoluția din decembrie 1989, Casa memorială „Dimitrie Anghel” de la Cornești a
Casa memorială Dimitrie Anghel de la Cornești () [Corola-website/Science/316194_a_317523]
-
arabil, 66 ha imaș și 99 ha fâneață, pentru ca în 1949 să mai cuprindă doar 49,200 ha de pământ, din care 31,5 ha teren arabil, 2,41 ha grădină de zarzavat, 1,41 ha fâneață, 2,90 ha livadă, 4,24 ha teren neproductiv, 2,50 ha pășune, 4,24 ha parc cu arbori și pomi fructiferi. Pe moșie se aflau un conac (compus din 14 camere, având o suprafață construită de 334,76 mp), o casă administrativă (380
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
în Grecia și în Italia, în iulie 1981 Nicăpetre emigrează în Canada, la Toronto. Deși a fost obligat să lucreze ca dulgher sau vopsitor pentru a supraviețui, în ascuns a continuat să deseneze (ciclul Artistul și Natura), să picteze (ciclul Livezi înflorite), să scrie (volumul autobiografic Brăilița - Downtown - via UAP) și să cioplească în parcuri, în locuri izolate, trunchiuri de copaci răsturnați de furtună și din ce în ce mai rar, în piatră. Din 1982 a reușit să expună în Toronto, pictură și sculptură la
Nicăpetre () [Corola-website/Science/316250_a_317579]
-
În august 2001, bolnavii neuropsihici ai Căminului-spital de la Schinetea au fost mutați la spitalul de la Mălăești (Vutcani). Olga Macarie a vrut să doneze conacul mareșalului Constantin Prezan către Ministerul Apărării Naționale, împreună cu un parc de stejari (3 ha) și o livadă (25 ha) , pentru a se amenaja un cămin de bătrâni pentru foștii angajați ai instituției. Olga Macarie s-a răzgândit însă și a donat, la 1 octombrie 2002, conacul și terenul înconjurător către Muzeul Județean "Ștefan cel Mare" din Vaslui
Conacul Prezan de la Schinetea () [Corola-website/Science/316255_a_317584]
-
ninsoare...) sau Nu mai e mult din secțiunea Inedite în care se scrie: Nu mai e mult departele-i aproape/ În aer arde-vara pe sfârșite/ Spre alte rosturi se îndreaptă clipa/Ca-n zarea unui clopot se aude/Ușoara desfrunzire din livadă/ Un cer mai sus întemeind aripa/Ori un văzduh ce nu-ți cunoaște vina/ Tăcerea mieilor a înflorit/ De mult de aer s-a făcut colina. Neîndoielnic, versurile au un viguros optimism de profunzime; de altfel timbrul poetic al lui
Emil Dreptate () [Corola-website/Science/316265_a_317594]
-
în casă împușcați și înjunghiați cu baionetele după ce au tras în soldații care i-au urmărit înăuntru. Casa Jason Russell încă mai există și mai are și urme de gloanțe de la luptă. O miliție care a încercat o ambuscadă din livada lui Russell a fost prinsă de flancuri și unsprezece oameni au murit, unii chiar după ce s-ar fi predat. Percy a pierdut controlul asupra oamenilor săi și soldații britanici au început să comită atrocități pentru a pedepsi presupusele scalpări de la
Bătăliile de la Lexington și Concord () [Corola-website/Science/321262_a_322591]
-
330 de fălci de pământ. La intersecția a două drumuri din centrul satului, Gheorghe Eminovici a construit o casă nouă din vălătuci și cărămidă, în locul unei case mai vechi și dărăpănate. În jurul casei se afla o curte destul de mare, o livadă, bisericuța familiei, o fântână, grajduri pentru animale, hambare pentru cereale și alte anexe gospodărești. În anul 1847, soția căminarului, Raluca (Iurașcu) Eminovici (1816-1876) a cumpărat mica bisericuță de lemn din cătunul Ipotești, cu 250 de galbeni, de la boierul Theodor Murguleț
Biserica de lemn din Ipotești () [Corola-website/Science/320540_a_321869]
-
Biserica de lemn cu hramul "Sfântul Dumitru" din Ionășeni a fost construită în secolul al XVIII-lea. Ea se află într-o fostă livadă boierească din satul Ionășeni (comuna Trușești, județul Botoșani). Biserica de lemn "Sf. Dumitru" din Ionășeni a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Botoșani din anul 2015 la numărul 443, având codul de clasificare , dar specificându-se eronat anul
Biserica de lemn din Ionășeni () [Corola-website/Science/320552_a_321881]
-
eronat anul 1825 ca an al datării sale. În sat se află în prezent trei biserici, cea prezentată aici fiind cea mai veche. Satul Ionășeni se află situat într-o pădure ce se întinde pe mulți kilometri. Într-o veche livadă boierească se află o biserică de lemn, la care se ajunge de pe o uliță urcând o cărăruie cu pietre pe ambele părți. Unii autori consideră că această biserică de lemn ar fi una dintre cele mai vechi biserici de lemn
Biserica de lemn din Ionășeni () [Corola-website/Science/320552_a_321881]
-
de la vornicul Ionaș (Ionașcu) Balș, care nu se știe din ce motive a devenit călugăr. Pe la sfârșitul secolului al XVII-lea , potrivit tradiției, boierul Ionașcu Balș a înființat aici un schit și a construit actuala biserică de lemn într-o livadă. Acest lăcaș de cult a servit de schit pentru călugări până în anul 1756, când noul proprietar al moșiei satului, marele paharnic Constantin Balș, a întemeiat Schitul Cozancea, unde au fost mutați călugării din Ionășeni. Deoarece în jurul schitului se stabiliseră vreo
Biserica de lemn din Ionășeni () [Corola-website/Science/320552_a_321881]
-
de lemn a fostului schit a rămas ca biserică parohială. În anul 1776, boierul Constantin Balș a ctitorit în cimitirul satului Ionășeni o biserică cu hramul "Nașterea Maicii Domnului", care a devenit biserică parohială a localității. Bisericuța de lemn din livadă a rămas doar cu rolul de capelă pentru nevoile curții boierești, aici slujindu-se doar sporadic. Deoarece această biserică devenise neîncăpătoare pe măsură ce populația satului creștea, în anul 1925 s-a construit în centrul satului o nouă biserică cu hramul "Sf.
Biserica de lemn din Ionășeni () [Corola-website/Science/320552_a_321881]
-
de 30. La momentul ridicării bisericii, în anul 1844, așezarea avea 1800 de locuitori, de dimensiunile unui orășel pentru perioada respectivă. Viața religioasă era mult mai intensă decât acum când biserica zace uitată pe o culme de deal, înconjurată de livezi și ele bătrâne, ieșite de pe rod. Condițiile vitrege, accesul foarte dificil (practic odată cu venirea iernii locuitorii sunt rupți de lume), fac ca nici slujitorii Domnului să nu fie dornici a se stabili în zonă, parohia fiind vacantă. Este un edificiu
Biserica de lemn din Dumbrava de Sus () [Corola-website/Science/320666_a_321995]
-
-se total în actul artistic.Peisajul bucovinean devine o sursă inepuizabila de inspirație.Iau naștere tablouri (în ulei, guașe, tempera, dar mai ales in acuarela), pline de lirism, lucrate într-o manieră post impresionista : ""Iarnă în Suceava", "Peisaj de toamnă", "Livadă în amurg"" s.a.Legat prin toate fibrele ființei sale de orașul în care și-a petrecut cea mai mare parte a vieții, a înregistrat pe pânză o adevarată istorie a acestuia, fiind considerat, din acest punct de vedere, drept un
Dimitrie Loghin () [Corola-website/Science/321610_a_322939]