8,976 matches
-
de aur și dezechilibrarea sistemului monetar au provocat o gravă inflație. Totodată, concurența mărfurilor străine a dus și la ruinarea producției manufacturiere și meșteșugărești autohtone. Modificări însemnate s-au produs și în producția agricolă, datorită solicitărilor externe masive de ceai, mătase și a altor produse. Pe de altă parte, s-a constatat apariția, în număr din ce în ce mai mare, a unor întreprinderi industriale în ramurile industriei ușoare, a arsenalelor și șantierelor navale, a unor întreprinderi metalurgice etc., ceea ce a însemnat constituirea și creșterea
Istoria Japoniei () [Corola-website/Science/308200_a_309529]
-
fost găsită în mormântul lui Djehuty, servitorul Reginei Hatshepsut. Documente cu scriere cuneiformă mesopotamiene menționează rodiile de la jumătatea mileniului al treilea î.e.n. Planta este de asemenea crescută extensiv în China de Sud și Asia de Sud-Est, unde a ajuns fie pe Drumul Mătăsii, fie adusă de corăbiile comerciale. Orașul antic Granada din Spania a primit numele de la acest fruct în perioada maură. Coloniștii spanioli au introdus mai târziu fructul în regiunea Caraibelor și America Latină, dar în coloniile engleze nu a avut prea mult
Rodie () [Corola-website/Science/308254_a_309583]
-
Isabella Colbran, apoi în străinătate: la Viena unde se întâlnește cu Beethoven, la Londra și, în fine la Paris, unde se stabilește, în 1824, ca director al teatrului italian. Lucrările sale din acești ani, atât de apreciate sunt: „Scara de mătase” (1812), „Tancred” si „Italianca în Alger” (1813), „Turcul în Italia” (1814), „Elisabeta, regina Angliei” (1815), apoi, în 1816, Bărbierul din Sevilla și „Otello”; "Cenușăreasa" (1817), „Moise în Egipt” (1818), „La Donna del Lago” (1819), „Semiramida” (1823), care este ultima dintre
Gioachino Rossini () [Corola-website/Science/307522_a_308851]
-
de la Salieri, care i-a dat lui Schubert mai mult antrenament tehnic decât oricare alt profesor, înainte să-și despartă drumurile în 1817. În 1814, Schubert a întâlnit o tânără soprană pe nume Therese Grob, fiică a unui fabricant de mătase din zonă, pentru care a scris mai multe dintre piesele sale liturgice (incluzând „Salve Regina” și ”Tantum Ergo”). Schubert a dorit să se căsătorească cu ea, însă a fost împiedicat de aspra lege dată în 1815 conform căreia un mire
Franz Schubert () [Corola-website/Science/307549_a_308878]
-
sau Bucharest Plaza; Nico solicitată să îngâne două piese muzicale anglofone; restaurante de lux și chelneri scrobiți. În acest film al încremenirilor schematice, actori ca Dinică și Mălăele care au dovedit că, prin verva lor personală, pot face sită de mătase din cea mai nulă partitură, trec neobservați. Secvență rapel pentru inepția abordării: tânăra fiică integră e instalată pe WC când mătușa, purtătoare a verticalității morale, o interoghează, grijuliu, din ușă: „Ai făcut ceva de care ți-e rușine?””" Alex Leo
Magnatul (film) () [Corola-website/Science/307591_a_308920]
-
desen făcut de Octav pe când se juca în păpușoiul din ograda casei din strada Sărăriei. Desenul înfățișa un chip de om foarte expresiv, a-i cărui ochi erau marcați cu cărbune negru și părul, mustățile și barba erau făcute din mătasea porumbului. Acest desen l-a determinat pe Ioan Nădejde să-l înscrie pe Octav Băncilă la Școala de belle arte din Iași, care în acele vremuri funcționa în clădirea din josul străzii Muzelor, pe locul unde era o dată Universitatea veche
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
intersecție a drumurilor comerciale. În anii de existența a regatului, acest comerț a cuprins și Europa. Mărfurile europene au ajuns în Orientul Mijlociu și în Asia, în paralel fiind transportate în Europa mărfuri asiatice. Ierusalimul era un centru al comerțului cu mătase, bumbac și mirodenii. În această perioadă au apărut pentru prima oară în Europa unele mărfuri precum portocalele sau zahărul. În zonele rurale se cultivau grâul, orzul și legumele, existând plantații de măslini, curmali și viță de vie. Negustorii italieni făceau
Regatul Ierusalimului () [Corola-website/Science/306487_a_307816]
-
centrul comercial Srinagar (Sanskrit, श्रीनगर, Śrīnagar, Shrinagar) fiind în prezent centrul aministrativ (894.940 locuitori) a statului indian Jammu și Kashmir din vestul Himalaya. In regiunea muntoasă a regiunii prehimalayane se află o ramificație din Drumul Mătăsii care lega Asia orientală, centrală și sudică. Azi este la fel ca în secolul XXIII regiunea de intersecție a religiilor budististă hinduistă și din ce în ce mai puternice musulmane.Intre anii 1846 - 1947 regiunea Cașmir a fost un principat Dogra-Maharaja semiautonom, sub dominație
Cașmir () [Corola-website/Science/306561_a_307890]
-
de curand descoperit de Miguel Falomir, curator al muzeului "Prado" din Madrid și făcut cunoscut publicului cu ocazia retrospectivei "" din 29 ianuarie 2007. Porecla care l-a făcut celebru, Tintoretto, o datorează tatălui său care se ocupă cu vopsitul de mătasuri aduse din Orientul Îndepărtat ("boiangiu" = "tintore"). Încă din acea perioadă viitorul pictor a început să studieze culorile, menținându-și această preocupare și mai tarziu de-a lungul activității sale artistice. E posibil că artistul să fi moștenit de la tatăl său
Tintoretto () [Corola-website/Science/306686_a_308015]
-
steagul român fâlfâind la catarg...”. Un drapel tricolor destul de uzat se află astăzi în colecțiile Muzeului Național de Istorie a României, având numărul de inventar 75045. De formă dreptunghiulară (proporția 2:3), acesta este alcătuit din trei fâșii tricolore din mătase, cu dispunere orizontală (roșul în partea de sus). În centrul steagului se află pictate acvila valahă la dextra, cruciată și purtând însemnele puterii domnești, și bourul moldovean la senestra, purtând o stea cu șase raze între coarne. Cele două simboluri
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
celor două principate nu mai sunt înconjurate de steaguri. Inscripția de pe fâșia albastră este astăzi ilizibilă, însă era diferită de cea a drapelului princiar din 1862. Un alt drapel domnesc, oarecum diferit față de modelele din epocă, este un tricolor din mătase cu fâșiile dispuse vertical și albastrul lângă hampă, având pictată în mijloc o coroană princiară. Acest drapel era arborat la castelul de la Ruginoasa ori de câte ori domnitorul era prezent acolo. Steagul se regăsește azi la Muzeul de Istorie din Suceava, din cadrul Muzeului
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
Adunare Națională a emis Decretul nr. 189 pentru înființarea drapelului de luptă al Forțelor Armate ale Republicii Populare Române, precum și a pavilioanelor Forțelor Aeriene Militare și Marinei Militare. Articolul 2 definea drapelul de luptă al unităților astfel: „trei fâșii de mătase de culoare roșu, galben și albastru, așezate vertical, albastru, situat la hampa drapelului. Pe margini drapelul are franjuri din fir de metal galben, iar la colțurile exterioare câte un canaf din același fir. Pe fața orientată dela hampă spre dreapta
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
ale stemei și emblemei (20 cm înălțime), ale franjurilor (5 cm lungime), ale hampei (250 cm lungime) și ale ogivei din vârf (15 cm lungime și 7 cm lățime). La articolul 3 se descria pavilionul Forțelor Aeriene: „este reprezentat din mătase albastră de culoarea cerului. Pavilionul are forma dreptunghiulară, având aplicate pe ambele fețe câte 18 fâșii de mătase roșie în formă de raze. Pe margini, pavilionul are franjuri și canafi la fel ca drapelul [de luptă]. La mijlocul feței orientate de la
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
ale ogivei din vârf (15 cm lungime și 7 cm lățime). La articolul 3 se descria pavilionul Forțelor Aeriene: „este reprezentat din mătase albastră de culoarea cerului. Pavilionul are forma dreptunghiulară, având aplicate pe ambele fețe câte 18 fâșii de mătase roșie în formă de raze. Pe margini, pavilionul are franjuri și canafi la fel ca drapelul [de luptă]. La mijlocul feței orientate de la hampă spre dreapta este aplicată stema R. P. R., iar la mijlocul celeilalte fețe este aplicată emblema ce se
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
cele ale drapelului de luptă. Unghiul la centrul steagului al unei raze era de 10 grade. De asemenea, se preciza nuanța culorii albastru, anume „albastru fier”. Pavilionul Marinei Militare era descris la articolul 4 astfel: „reprezentat prin două bucăți de mătase de culoare albă și albastru, în formă dreptunghiulară, așezate orizontal, cea albastră, în partea de jos, având o lățime de 20 cm, iar cea albă, în partea de sus și având o lățime de 40 cm. La mijlocul suprafeței albe de pe
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
4 din Decretul nr. 189. Noua reglementare stabilea trei însemne separate: drapelul unităților de uscat ale Marinei Militare, pavilionul navelor Marinei Militare și pavilionul navelor de grăniceri. Drapelul unităților de uscat ale Marinei Militare erau reprezentate prin „două bucăți de mătase de culoare albă și albastră, în formă dreptunghiulară, așezate orizontal, cea albastră în partea de jos a drapelului, iar cea albă în partea de sus. La mijlocul suprafeței albe de pe fața orientată dela hampă spre dreapta, este aplicată stema Republicii Populare
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
Decret al președintelui României, la propunerea ministrului apărării naționale, a ministrului de interne sau a directorului Serviciului Român de Informații. Descrierea completă a acestui însemn militar, potrivit Ministerului Apărării Naționale, este următoarea: Drapelele de luptă ale României sunt confecționate din mătase dublă și au dimensiunea de 100 × 66 cm (proporție 2:3). Flamura reprezintă în culori drapelul României și are ornamentația identică atât pe avers cât și pe revers. În centrul fâșiei galbene, la 18 cm de baza acesteia, este aplicată
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
cu frunze de stejar, realizate din aur. În România, mantia a fost folosită pentru prima dată la încoronare de către Ferdinand I, Carol I fiind încoronat în uniformă de general. Mantia regală folosită de Ferdinand I era dintr-o țesătură de mătase roșie ornamentată cu fir de aur (brocat), cu un guler de hermină și îi ajungea acestuia până la glezne. Cifra regală, folosită pentru însemnarea obiectelor care parțineau regelui și casei regale, aplicată pe scrisorile și cărțile acestuia, sau ca semn distinctiv
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
serdarului. La rândul său, preotul i-a îndreptat către Natalia Fănuță, mama maiorului Athanasie Fănuță și soția lui Ștefan Fănuță. Ajungând la ea, a întrebat-o dacă deține vechi documente de familie, iar Natalia i-a adus un ghiozdan de mătase pe care se afla scris „La cei cu știință și nezavisnici” și care conținea mai multe hârtii rămase de la soțul ei. "„Deschizând, mare mi-a fost surprinderea când am recunoscut în manuscrisele și hârtiile din el aceeași mână a lui
Zilot Românul () [Corola-website/Science/307947_a_309276]
-
domnitorului George Bibescu, pe la 1847 - 1848: "„... pentru ale căriia întâmplări, în curs de ani patruzeci trecuți, am însemnări în casa mea (câte însă mi-au scăpat de la arderea casii, că multe s-au și ars), puse într-un ghiozdan de mătase, scris deasupra așa «La cei cu știință și nezavistnici», pe care le afierosesc Înălțimei Voastre, ca să porunciți clucerului Marcovici și altora ce veți socoti, să le ia îndeaproape băgare de seamă și să le treacă în Istoria țării, spre pomenire
Zilot Românul () [Corola-website/Science/307947_a_309276]
-
rândul său alte manuscrise inedite, în 1885 și din nou în 1891: În 1942 G. T. Kirileanu va reedita aceste opere, împreună cu alte elemente inedite din opera lui Zilot. Deși Grigore Tocilescu a copiat poeziile inedite găsite în ghiozdanul de mătase (în număr de 38, scrise între 1828 și 1847), nu a apucat să le publice. Acestea vor apărea abia în 1996, o dată cu editarea operelor complete ale lui Zilot Românul. Lucrarea „Visul lui Poliopt”, care se ocupa de istoria Țării Românești
Zilot Românul () [Corola-website/Science/307947_a_309276]
-
dispozitiv semicircular se apropie de insula Psytaleia, în spatele căreia , între Salamina și Herakleion, aștepta flota grecească. Xerxes și impresionanta sa suită se instalează pe coasta muntelui Aegaleos pentru a urmări lupta. Tabăra lor, cu covoare viu colorate, mobile luxoase și mătăsuri purpurii și aurii fluturând pe pereții corturilor care păreau niște palate, strălucea și mai intens pe fundalul colinelor verzi și al cerului albastru-cobalt. În fața cortului lui Xerxes este instalat un tron auriu, în spatele căruia stau sclavi cu evantaie și nobili
Bătălia de la Salamina () [Corola-website/Science/308356_a_309685]
-
au strămutat mii de oameni în părțile depopulate ale țării. După anul 485 d.H., statul Wei de Nord a alocat fiecărui cetățean încă în putere un teren agricol, plus un teren unde erau cultivați duzii, folosiți la creșterea viermilor de mătase.
Evul Mediu Timpuriu () [Corola-website/Science/308404_a_309733]
-
viermelui, nu are ochi, și are aparatul bucal adaptat la mestecat. Larva se hrănește cu diferite materiale organice, în special fecale de purici maturi. Dieta puricilor adulți constă exclusiv din sânge proaspăt. În faza pupală, larva este închisă într-o mătase, ce acoperă coconul.
Purice () [Corola-website/Science/308458_a_309787]
-
zincul încă din secolul I î.Hr. Chinezii practicau metalurgia fierului din secolul al IV-lea î.Hr., iar din secolul al X-lea î.Hr., olarii prelucrau argila albă, preparând pentru prima dată porțelanul. Chinezii introduc procedeul de fabricare a hârtiei din mătase (încă din timpul dinastiei Shang deci acum circa 15 secole) și apoi din scoarța unor arbori, material textil, cânepă (inventatorul Cai Lun, în anul 105). Chinezii, pe lângă porțelan și hârtie, au inventat și praful de pușcă, care era deja utilizat
Istoria chimiei () [Corola-website/Science/308466_a_309795]