9,631 matches
-
o hoție patentă” <endnote id="(3, p. 47)"/>. Cu un alt prilej, același autor scria despre „prejudețele românilor contra comerciului”, ocupație „pe care o consideră ca o hoție” <endnote id="(109, p. 46)"/>. Un vechi proverb românesc confirmă existența acestei mentalități : „Tot negoțul neguțătorului de Înșelăciune spânzură” <endnote id="(796, VIII, p. 403)"/>. Pentru Adolphe Stern, evreii au dominat „de veacuri” comerțul și meseriile pentru că „românii erau prea fuduli pentru negoț și disprețuiau meșteșugul” <endnote id="(754, II, p. 144)"/>. De
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un păcat major, suficient ca să arzi În „flăcările Iadului” <endnote id="(896)"/>. Nu este deci de mirare că locul acestor profesii foarte utile a fost ocupat de reprezentanți ai unor minorități etnice și confesionale care nu Împărtășeau acest tip de mentalitate retrogradă. La Începutul secolului al XVIII-lea, Dimitrie Cantemir Încerca să-și explice de ce „toată neguțătoria Moldovei” se află În mâna străinilor („turci, evrei, armeni și greci”), În schimb „rareori afli un moldovean neguțător”. Conform domnitorului român, două ar fi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În cartea sa din 1927, Neoliberalismul, Zeletin pare să fie primul comentator care a Încercat să privească În profunzime acest complex fenomen politico-economic și socio-cultural : „Întreaga noastră cultură din a doua jumătate a secolului al XIX-lea este expresia unei mentalități agrare reacționare și e Îndreptată Împotriva capitalismului. Dar cum aceste elemente rurale, care au dăruit României o cultură, erau ostile evreilor, se Înțelege că și cultura produsă de ele trebuie să poarte același caracter evreofob. Și, Într-adevăr, toate curentele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
s-a bucurat acest feedback cultural. Dacă clișeele vehiculate de antisemitismul intelectual ar fi fost complet noi și artificiale, s-ar fi produs un proces de „respingere a grefei”. Dar nu numai perspectiva antisemită a dat naștere unor astfel de mentalități și retorici. Un tip asemănător de discurs - chiar dacă redactat În forme mai moderate - se regăsește și În textele scrise cu bună-credință, cum este un „studiu istoric, cultural, etnografic și folcloric” referitor la Evreii din Bucovina elaborat la sfârșitul secolului al
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
scriitorul evreo-român - Învinuirea că «jidanii au acaparat comerțul», asemănătoare Într-un fel cu acuzația că, de vreme ce nu puteau trăi pe uscat, «peștii au acaparat bălțile»” <endnote id="(510, p. 13)"/>. „Nu se poate afacere bună fără jidan” La rândul ei, mentalitatea folclorică a ținut În viață acest stereotip. Evreii sunt invidiați de țăranii din Maramureș - susține Gail Kligman - „pentru priceperea de a Întoarce orice târg În favoarea lor, de a nu se lăsa trași pe sfoară de nimeni, pe scurt, fiindcă sunt
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
orice mediu” și Își „biruiau [concurenții] prin iuțeala lucrului adesea superficial și prin modeste pretenții” <endnote id="(479, p. 186)"/>. Cercetătoarea Olga Goldberg-Mulkiewicz a pus În evidență un fenomen similar celui din România, de apariție a clișeelor amintite În coordonatele mentalității populare poloneze. În pofida structurii ocupaționale reale a comunității evreiești din Polonia, „care includea un important grup de meseriași”, În producțiile folclorice evreul apărea - cu rare excepții - pe post de cârciumar, prăvăliaș, negustor ambulant sau cămătar. În mod evident, pentru țăranul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aceste ocupații erau mai „prezente”, mai „vizibile”. „Contactele dintre evrei și polonezi se produceau mai ales În locurile În care cei dintâi vindeau produse celor din urmă și de aceea evreii erau percepuți În special ca vânzători În memoria și mentalitatea țăranilor. Conform acestei mentalități, erau observate numai trăsăturile expresive cele mai evidente, și anume acelea care erau percepute ca fiind negative și comice” <endnote id="(127, p. 94)"/>. O percepție similară asupra evreului a supraviețuit În această parte a Europei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prezente”, mai „vizibile”. „Contactele dintre evrei și polonezi se produceau mai ales În locurile În care cei dintâi vindeau produse celor din urmă și de aceea evreii erau percepuți În special ca vânzători În memoria și mentalitatea țăranilor. Conform acestei mentalități, erau observate numai trăsăturile expresive cele mai evidente, și anume acelea care erau percepute ca fiind negative și comice” <endnote id="(127, p. 94)"/>. O percepție similară asupra evreului a supraviețuit În această parte a Europei până În zilele noastre. De
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ales meseriași și mici comercianți, care luau cu Împrumut bani de la alții, și anume de la reprezentanți ai Bisericii catolice și ai șleahtei (szlachta = „nobilime”) poloneze <endnote id="(412 și 455, I, p. 234)"/>. Așa cum a arătat Olga Goldberg- Mulkiewicz, pentru mentalitatea tradițională poloneză, evreul este În primul rând cârciumar, În al doilea rând comerciant și abia În al treilea rând cămătar <endnote id="(127, pp. 87-89)"/>. Determinată de unele realități istorice, dar și de reflexe mentale stereotipe, această reprezentare arbitrară a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fără teritoriu”, banul fiind „patria lor ambulantă”. Ei ar fi un „neam de traficanți cosmopoliți”, care trăiesc din „exploatarea muncii” altor neamuri, de aceea sunt „disprețuiți și urâți oriunde” (Naționalitatea În artă, 1908) <endnote id="(898, pp. 86-87)"/>. Sigur că mentalitatea care făcea din orice evreu un manipulator de bani și-i considera pe toți cămătarii ca fiind evrei era o gândire bazată pe un stereotip venerabil. În Franța, de exemplu, acest tip de gândire a devenit expresia exagerării prin excelență
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
face biserici” <endnote id="(179, p. 259 ; 702, p. 396)"/> ; el face cârciumi. Vorba lui Anton Pann : „Cine te vede intrând În cârciumă nu zice că ai intrat să te-nchini” (Povestea vorbei, 1847) <endnote id="(888)"/>. Recunoaștem o anumită mentalitate bogomilică În această perspectivă simetrică și dualistă, prin care Cârciumii evreiești (lăcaș al Diavolului) i se opune Biserica creștină (lăcaș al Domnului). Într-un text apocrif, Epistoliia Domnului nostru Iisus Hristos, transcris În Moldova În jurul anului 1762, este prezentă - În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de contact dintre comunitatea creștină catolică (Galiția) și cea ortodoxă (Bucovina), fie cu un transfer - operat de autorul vest-european - al clișeului bine-cunoscut de acasă (Franța) Într-un spațiu cultural străin (Moldova). În schimb, În Europa de Răsărit, același tip de mentalitate (conform căreia evreul ar fi un agent periculos, care Încearcă să distrugă creștinătatea) a impus o altă legendă : otrăvirea băuturilor de către cârciumarul evreu. Nu este vorba aici de „botezarea” băuturilor alcoolice cu apă. De pildă, francezul E. Desjardins (Les Juifs
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evrei ai acelui Chaim cărora le sunt destinate mărfurile” <endnote id="(5, pp. 43-45)"/>. 7. Evreul agricultor sau păstor În Maramureș și Bucovina „Neamțu-i și paur și faur” <endnote id="(399, p. 95)"/>. Acest proverb românesc atestă faptul că, În mentalitatea populară, neamțul - spre deosebire de evreu - poate fi, la fel de bine, agricultor („paur”, de la germ. Bauer = „țăran”) sau meșteșugar („faur”). Așa cum am văzut, imaginea evreului comerciant, cămătar sau cârciumar este tipică, pe când cea a evreului meseriaș este atipică. În schimb, imaginea evreului agricultor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cele mai performante agriculturi din lume. Portretul moral și intelectual 1. Inteligent, dar viclean „Cap de evreu” Majoritatea clișeelor care compun portretul-robot al „evreului imaginar” sunt negative. Nu lipsesc totuși stereotipurile pozitive, dar acestea nu sunt mai puțin false, iar mentalitatea care operează cu ele nu este mai puțin nocivă. Mai ales că, așa cum vom vedea, unele dintre aceste clișee sunt doar aparent pozitive, ele subliniind, de fapt, explicit sau implicit, trăsături de caracter negative. Un bun exemplu de stereotip (aparent
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
teorii pare să se ascundă o poziție polemică față de o altă idee, curentă În epocă, și anume că, indiferent de felul cum se purtau, evreii trebuiau să fie tratați fără milă : uciși sau alungați. Un vechi proverb german surprinde această mentalitate : Macht nichts, der Jude wird verbrannt („N-are a face, evreul trebuie ars”) <endnote id="(3, p. 25)"/>. Se conturează două strategii opuse și simetrice : „Oricât de răi, evreii nu trebuie arși” versus „Oricât de buni, evreii trebuie arși”. Revenind
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la care au fost sistematic supuși ? Prin sentimentul lipsei unui stat al lor, care să-i apere și În care să se refugieze ? Sau prin sentimentul inutilității oricărei forme de rezistență, care mai degrabă ar amplifica numărul martirilor ? Printr-o mentalitate fatalistă ? Sau prin gândul Înțelept că adevărata victorie nu se obține opunând rezistență adversarului ? (O Înțelepciune de factură orientală : „Cuțitul nu poate să taie apa, pentru că apa nu-i opune rezistență”.) Cauza resemnării evreilor pare a fi legată de condițiile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
parte a continentului, intensificând emigrarea lor, mai ales spre America și Palestina. Cei care au rămas pe loc au Înființat și organizat primele unități evreiești de autoapărare. A fost un act care a declanșat un proces istoric, de modificare a mentalității de veacuri a evreilor (vezi capitolul „Infanticid ritual”). Într-un eseu controversat (Un peuple de solitaires, 1956), Emil Cioran a Întors mănușa pe dos. În stilul său paradoxal, el a transformat viciul În virtute. Proverbiala și ridicola frică a evreilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din 1828” : „[Câinele-lup] Bercea nu s-a putut Împăca nicidecum cu muscalii ; sărea la ei când Îi vedea trecând pe la poartă” <endnote id=" (824, p. 255)"/>. În schimb, faptul că un om nu e lătrat de câinii satului este, pentru mentalitatea populară, un simptom de non-alteritate, de apartenență la același neam. „Francezii și românii sunt cu adevărat din aceeași rasă - Îi explica În 1918 un țăran român francofil generalului Berthelot -, căci atunci când soldații francezi trec printr-un sat românesc, câinii nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
uni cu „toți evreii care locuiesc În diferite părți ale lumii”. „Creștinii le vor fi supuși evreilor - conchide Mandeville -, așa cum ei le sunt acum supuși creștinilor.” Amenințarea militară pe care, chipurile, o reprezentau evreii a Îmbrăcat și alte forme În mentalitatea epocii. La sfârșitul secolului al XVI-lea, de pildă, Nicolas de Nicolay scria că evreii alungați cu un secol În urmă din Spania și Portugalia i-ar fi Învățat pe turci să facă diverse arme, muniții și mașini de război
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
român”, unde cânta un „lăutar pur-sânge țigan român” și se serveau „băuturi naționale”, mititei și fleici pe grătar, dar și „știucă umplută evreiește”. Personajul și faptele sale sunt autentice, ne asigură Istrati În 1927, „deși incredibile și de neadmis pentru mentalitatea fasciștilor” <endnote id="(723, pp. 677-679)"/>. În pofida participării entuziaste a evreilor din România la Războiul de Independență, imediat după Tratatul de pace de la Berlin, În mai 1880, guvernul român a ordonat ca toți „străinii și evreii” să fie alungați din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
toate aceste dovezi de eroism și loialitate, În timpul primului război mondial s-a declanșat o adevărată isterie antisemită, punându-se pe seama evreilor Înfrângerile suferite de România. Din nou evreul a fost „țapul ispășitor” la Îndemână. Iudaeus ex machina. Clișeu al mentalității colective, imaginea evreului fricos și-a jucat din plin rolul : militarii evrei au fost acuzați de „lașitate” și „dezertare În masă”. Din „dezertori”, evreii au devenit apoi „spioni În solda nemților”, „germanofili și germanofoni”, „colaboratori cu inamicul”, „trădători și vânzători
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Călinescu a reluat tema : „Ca toți evreii, dintr-un pacifism rău Înțeles, care convine apatrizilor dar nu și celor aparținând unei nații, autorul osândește orice luptă, chiar și aceea dusă pentru patrimoniul național” <endnote id="(130, p. 851)"/>. Astfel de mentalități și sentimente apar și la personajele lui Liviu Rebreanu din romanul Pădurea spânzuraților. Locotenentul evreu Gross, din multinaționala armată austro-ungară, este acuzat de locotenentul ungur Varga de „pacifism”, „umanitarism”, „internaționalism” și „anarhism”. Și asta pentru că, fiind „străin”, Gross ar face
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
zonă ortodoxistă a gândirii politice de extremă dreapta, sociologul Dumitru Cristian Amzăr rezolva cam la fel ecuația identității etnico- religioase : „Românul a văzut pretutindeni creștinul sau păgânul din om. Din epoca aceasta datează identitatea dintre om și creștin, care domină mentalitatea țăranului nostru” <endnote id=" (883)"/>. Discutând În 1990 despre problema evreității/românității lui Moshe Idel, un mare savant israelian originar din România, Ioan Petru Culianu a propus o cu totul altă soluție : „Moshe Idel [...] s-a născut În [Târgu] Neamț
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ochii În patru” <endnote id="(41, I, p. 73)"/>. Dictonul formulat de marele preot troian Laocoon - Timeo Danaos et dona ferentes („Mă tem de danai [= greci] chiar când aduc daruri”) (Vergiliu, Eneida, II, 49) - Închide În el esența unei Întregi mentalități. Și nu este Întâmplător faptul că În 1876, În preajma Războiului de Independență, atunci când unii evrei din România au acordat ajutoare românilor, Mihai Eminescu a considerat că „aceste daruri ale neromânilor de rit necreștin [sic ! ] samănă mult cu cele ale danailor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
El vorbește despre „manifestarea tendinței de a privi colectivitatea etnică evreiască Într-o lumină negativă, dublată de exprimarea unor idei pozitive referitoare la unii dintre membrii individuali ai acestei colectivități. Acesta este un model uzual de gândire printre cei cu mentalitate bazată pe prejudecăți, indiferent de colectivitatea etnică În discuție, și este cel mai bine reprezentat de formula obișnuită « Unii dintre cei mai buni prieteni ai mei sunt...[evrei, negri, țigani]»” <endnote id="(423, p. 214)"/>. În 1902, Dimitrie Sturdza (ministru
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]