KorAP: Find »[drukola/base=migrație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...333 334 335 ...339 >

8,455 matches

Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424

migrația are o contribuție importantă la structurarea balanței de plăți în România. În condițiile în care, în România, cel puțin fluxurile cele mai importante momentan sunt caracterizate de circularitate (accentuată, probabil, după 2002) și de existența unei întregi industrii conexe migrației (inclusiv transportatori), probabil că sumele aduse direct la finalul unui stagiu de muncă în străinătate sau trimise prin terțe persoane familiilor de acasă rămân încă ridicate. Dezvoltarea migrației pe bază de rețele și concentrarea ei spațială (la origine și la

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
circularitate (accentuată, probabil, după 2002) și de existența unei întregi industrii conexe migrației (inclusiv transportatori), probabil că sumele aduse direct la finalul unui stagiu de muncă în străinătate sau trimise prin terțe persoane familiilor de acasă rămân încă ridicate. Dezvoltarea migrației pe bază de rețele și concentrarea ei spațială (la origine și la destinație) permit menținerea unor relații intense la nivel comunitar și facilitează transferurile in pocket. Discuția asupra efectele banilor care intră într-o țară în urma migrației internaționale este însă

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
încă ridicate. Dezvoltarea migrației pe bază de rețele și concentrarea ei spațială (la origine și la destinație) permit menținerea unor relații intense la nivel comunitar și facilitează transferurile in pocket. Discuția asupra efectele banilor care intră într-o țară în urma migrației internaționale este însă, ca și în cazul efectelor asupra pieței forței de muncă, controversată. Deși la nivel general am fi tentați să spunem că „banii sunt buni”, semnificația pozitivă este puternic dependentă de contextul economic al țării de origine. Dacă

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
în bună parte, de patternurile de cheltuire a acestor bani pe o perioadă lungă de timp și de capacitatea statului de origine de a le influența. Evidențe din cele mai diverse spații geografice argumentează o utilizare a banilor veniți din migrație preponderent pentru consum, în defavoarea investițiilor generatoare de profit. Situația din România se înscrie, din acest punct de vedere, în regularitățile internaționale. Asupra patternurilor de cheltuire a banilor trimiși din străinătate, fără a fi vorba despre evaluări sistematice, există o serie

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
aparatură electrocasnică, automobile), investiția în îmbunătățirea locuințelor sau construcția unora noi, inclusiv în forme ostentative pentru anumite arii (Diminescu, 1996), sunt, se pare, principalele direcții de investiție a banilor trimiși sau aduși de migranții externi. Orientarea resurselor financiare furnizate de migrație către activități generatoare de venit pare a fi mai degrabă rezultatul unei a doua „etape” în investiție (după achiziționarea bunurilor din categoria menționată anterior), neinvestigată sistematic, dar semnalată sporadic pentru unele zone (spre exemplu, în forma achiziției unor utilaje agricole

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
fi mai degrabă rezultatul unei a doua „etape” în investiție (după achiziționarea bunurilor din categoria menționată anterior), neinvestigată sistematic, dar semnalată sporadic pentru unele zone (spre exemplu, în forma achiziției unor utilaje agricole în zonele rurale). Asocierea banilor veniți din migrație cu consumul este, în general, în literatură, evaluată negativ pe termen lung. Dincolo de efectul imediat al creșterii calității vieții gospodăriilor ce includ migranți, orientarea preponderent către consum, mai ales în condițiile în care bunurile achiziționate nu sunt produse în economia

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
orientarea preponderent către consum, mai ales în condițiile în care bunurile achiziționate nu sunt produse în economia autohtonă, nu conduce la efecte pozitive majore, în ciuda sumelor ridicate. Există specialiști care susțin că, fără a produce un efect semnificativ de dezvoltare, migrația induce pe termen lung o situație de dependență economică în raport cu sumele trimise în străinătate și, implicit, în raport cu fluctuațiile migrației (Kearney, 1986). Pe de altă parte, există autori care demonstrează că, și în condițiile orientării către consum, se manifestă un efect

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
conduce la efecte pozitive majore, în ciuda sumelor ridicate. Există specialiști care susțin că, fără a produce un efect semnificativ de dezvoltare, migrația induce pe termen lung o situație de dependență economică în raport cu sumele trimise în străinătate și, implicit, în raport cu fluctuațiile migrației (Kearney, 1986). Pe de altă parte, există autori care demonstrează că, și în condițiile orientării către consum, se manifestă un efect de multiplicare, indus tocmai de circulația banilor în economia respectivă (Durand et al., 1996). Este adevărat, în această situație

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
Este adevărat, în această situație adevărații beneficiari ai banilor trimiși din străinătate nu vor fi direct migranții, ci, indirect, cei ce furnizează/produc bunuri și servicii pe care migranții le cumpără. Problema esențială, după părerea noastră, atunci când discutăm despre efectele migrației manifestate prin trimiterea banilor din străinătate este de a conștientiza că nu orice tip de migrație este asociat cu un asemenea comportament și că există variații importante asociate ciclului migrației. Migrația pentru muncă cu o componentă preponderent clandestină și migrația

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
migranții, ci, indirect, cei ce furnizează/produc bunuri și servicii pe care migranții le cumpără. Problema esențială, după părerea noastră, atunci când discutăm despre efectele migrației manifestate prin trimiterea banilor din străinătate este de a conștientiza că nu orice tip de migrație este asociat cu un asemenea comportament și că există variații importante asociate ciclului migrației. Migrația pentru muncă cu o componentă preponderent clandestină și migrația pentru muncă în baza unui contract legal sunt asociate cu trimiterea banilor. În mod paradoxal, tocmai

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
cumpără. Problema esențială, după părerea noastră, atunci când discutăm despre efectele migrației manifestate prin trimiterea banilor din străinătate este de a conștientiza că nu orice tip de migrație este asociat cu un asemenea comportament și că există variații importante asociate ciclului migrației. Migrația pentru muncă cu o componentă preponderent clandestină și migrația pentru muncă în baza unui contract legal sunt asociate cu trimiterea banilor. În mod paradoxal, tocmai migrația către segmentul secundar al pieței forței de muncă a țării de destinație (slujbele

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
Problema esențială, după părerea noastră, atunci când discutăm despre efectele migrației manifestate prin trimiterea banilor din străinătate este de a conștientiza că nu orice tip de migrație este asociat cu un asemenea comportament și că există variații importante asociate ciclului migrației. Migrația pentru muncă cu o componentă preponderent clandestină și migrația pentru muncă în baza unui contract legal sunt asociate cu trimiterea banilor. În mod paradoxal, tocmai migrația către segmentul secundar al pieței forței de muncă a țării de destinație (slujbele mai

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
migrației manifestate prin trimiterea banilor din străinătate este de a conștientiza că nu orice tip de migrație este asociat cu un asemenea comportament și că există variații importante asociate ciclului migrației. Migrația pentru muncă cu o componentă preponderent clandestină și migrația pentru muncă în baza unui contract legal sunt asociate cu trimiterea banilor. În mod paradoxal, tocmai migrația către segmentul secundar al pieței forței de muncă a țării de destinație (slujbele mai prost plătite) este cea care antrenează sumele cele mai

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
este asociat cu un asemenea comportament și că există variații importante asociate ciclului migrației. Migrația pentru muncă cu o componentă preponderent clandestină și migrația pentru muncă în baza unui contract legal sunt asociate cu trimiterea banilor. În mod paradoxal, tocmai migrația către segmentul secundar al pieței forței de muncă a țării de destinație (slujbele mai prost plătite) este cea care antrenează sumele cele mai mari. Migrația definitivă, a celor înalt calificați, care se bucură de sprijinul țărilor de destinație, nu este

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
muncă în baza unui contract legal sunt asociate cu trimiterea banilor. În mod paradoxal, tocmai migrația către segmentul secundar al pieței forței de muncă a țării de destinație (slujbele mai prost plătite) este cea care antrenează sumele cele mai mari. Migrația definitivă, a celor înalt calificați, care se bucură de sprijinul țărilor de destinație, nu este, de regulă, asociată cu un comportament puternic de trimitere a banilor în țara de origine. Migrația pentru întregirea familiei este un tip a cărui apariție

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
plătite) este cea care antrenează sumele cele mai mari. Migrația definitivă, a celor înalt calificați, care se bucură de sprijinul țărilor de destinație, nu este, de regulă, asociată cu un comportament puternic de trimitere a banilor în țara de origine. Migrația pentru întregirea familiei este un tip a cărui apariție semnalează maturizarea unui flux și indică orientarea interesului (cel puțin temporar) către țara de destinație, cu o reducere concomitentă a comportamentului de economisire și trimitere a banilor către origine. Abordarea în

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
un tip a cărui apariție semnalează maturizarea unui flux și indică orientarea interesului (cel puțin temporar) către țara de destinație, cu o reducere concomitentă a comportamentului de economisire și trimitere a banilor către origine. Abordarea în termeni de tipuri de migrație ne permite și o altă observație interesantă. Întrebarea esențială legată de efectele banilor trimiși din străinătate este: De ce nu sunt investiți în activități generatoare de profit? Există însă o serie de circumstanțe general asociate cu contextul în care apare și

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
și o altă observație interesantă. Întrebarea esențială legată de efectele banilor trimiși din străinătate este: De ce nu sunt investiți în activități generatoare de profit? Există însă o serie de circumstanțe general asociate cu contextul în care apare și se dezvoltă migrația care nu favorizează un asemenea comportament. În primul rând, viziunea pe care o propunea economia neoclasică (migrația ca răspuns la dezechilibrele de pe piața forței de muncă) a început să fie abandonată pentru o perspectivă mai largă, care asociază fenomenul cu

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
sunt investiți în activități generatoare de profit? Există însă o serie de circumstanțe general asociate cu contextul în care apare și se dezvoltă migrația care nu favorizează un asemenea comportament. În primul rând, viziunea pe care o propunea economia neoclasică (migrația ca răspuns la dezechilibrele de pe piața forței de muncă) a început să fie abandonată pentru o perspectivă mai largă, care asociază fenomenul cu imperfecțiunile de funcționare asociate și altor piețe, cum ar fi cea a creditului. Pe de altă parte

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
dezvoltare) este adesea specifică țărilor exportatoare de forță de muncă, cu un nivel mai slab de dezvoltare. Ambele circumstanțe acționează însă mai degrabă ca piedici în dezvoltarea investițiilor. Există și o serie de circumstanțe specifice, care țin de tipurile de migrație ce contribuie preponderent la sumele trimise în țară. Migrația pentru muncă în segmentul secundar (fie că este bazată pe plecare cu contract, fie că e clandestină) nu implică indivizi cu niveluri ridicate de școlarizare (chiar dacă ei au tendința de a

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
muncă, cu un nivel mai slab de dezvoltare. Ambele circumstanțe acționează însă mai degrabă ca piedici în dezvoltarea investițiilor. Există și o serie de circumstanțe specifice, care țin de tipurile de migrație ce contribuie preponderent la sumele trimise în țară. Migrația pentru muncă în segmentul secundar (fie că este bazată pe plecare cu contract, fie că e clandestină) nu implică indivizi cu niveluri ridicate de școlarizare (chiar dacă ei au tendința de a fi mai educați, în medie, decât cei care rămân

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
lucrează în slujbe prost plătite, nesigure, statutul clandestin presupune suportarea costurilor perioadelor de șomaj din propriile resurse etc.). Trecerea la un statut legal în țara de destinație, asociat cu o poziție mai sigură și venituri mai mari, angajează, de regulă, migrația familiei și, implicit, diminuarea comportamentului de economisire. Este cumva paradoxal, dacă ne gândim la cine sunt și ce resurse acumulează migranții, să ne așteptăm să se descurce într-un mediu de reguli și regulamente și să investească banii pe care

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
fie investiți, ar trebui să fie administrați și investiți de cei ce rămân în țară (deciziile să fie luate de atcineva decât furnizorul sumelor de bani), ceea ce, fără discuție, este greu de presupus. Concluzii Studiul propune o abordare a efectelor migrației pornind de la distincția între tipuri de deplasări internaționale. Există câteva idei asupra cărora am încercat să insistăm. În primul rând, migrația internațională nu este un fenomen omogen. Definițiile, indiferent cât de elaborate, nu se pot plasa decât la un nivel

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
decât furnizorul sumelor de bani), ceea ce, fără discuție, este greu de presupus. Concluzii Studiul propune o abordare a efectelor migrației pornind de la distincția între tipuri de deplasări internaționale. Există câteva idei asupra cărora am încercat să insistăm. În primul rând, migrația internațională nu este un fenomen omogen. Definițiile, indiferent cât de elaborate, nu se pot plasa decât la un nivel de generalitate ridicat pentru a cuprinde diversitatea pe care astăzi o acoperă migrația. Tendința este una globală. România, deși relativ recent

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
cărora am încercat să insistăm. În primul rând, migrația internațională nu este un fenomen omogen. Definițiile, indiferent cât de elaborate, nu se pot plasa decât la un nivel de generalitate ridicat pentru a cuprinde diversitatea pe care astăzi o acoperă migrația. Tendința este una globală. România, deși relativ recent intrată în circuitul migrației internaționale, se încadrează în „normalitate” din acest punct de vedere. Tipurile de deplasări au cunoscut o dinamică accentuată. De la o migrație etnică la începutul anilor ’90, de la deplasări

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]