9,547 matches
-
a județului Bacău și era alcătuită din satele Rădeana, Gutinașu, Vrânceni, Corbu, Bogdana, Valea Seacă (reședința), Livada, Gârbovanu și Mărcești, având în total 2030 de locuitori ce trăiau în 564 de case. În comună existau două mori de apă, o moară de vânt, cariere de piatră, o școală mixtă cu 17 elevi (dintre care 2 fete) înființată în 1858 la Bogdana, patru biserici ortodoxe (la Bogdana, Gutinașu, Rădeana și Gârbovanu) și două catolice (la Gutinașu și Valea Seacă), iar principalii proprietari
Comuna Ștefan cel Mare, Bacău () [Corola-website/Science/300704_a_302033]
-
La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționa în aceeași plasă și comuna Jăvreni, formată din satele Jăvreni, Flocești, Heltiu, Boiștea-Boierească, Boiștea-Răzășească și Boiștea-Galin, având în total 1007 locuitori ce trăiau în 583 de case; aici erau trei mori de apă și patru biserici (două la Jăvreni și câte una la Heltiu și Boiștea Boierească). Anuarul Socec consemnează comunele în aceeași plasă. Bogdana avea acum 2500 de locuitori în satele Bogdana, Borzești, Cerchezeștii-Lahovari, Gârbovanu, Gutinaș, Livada, Negoești, Valea Seacă
Comuna Ștefan cel Mare, Bacău () [Corola-website/Science/300704_a_302033]
-
mai departe în județul Neamț la Icușești și Ion Creangă. De asemenea, DN2F se intersectează la Zăpodia cu șoseaua județeană DJ241A, care duce spre nord la Roșiori și Dămienești, și spre sud la Secuieni, Izvoru Berheciului, Oncești, Vultureni și Dealu Morii, apoi mai departe în județul Vrancea la Corbița (unde se intersectează cu DN11A) și Tănăsoaia și mai departe în județul Galați la Brăhășești și Gohor. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Traian se ridică la locuitori, în scădere față de
Comuna Traian, Bacău () [Corola-website/Science/300707_a_302036]
-
vânzare-cumpărare a locului casei parohiale din Târgu Trotuș pare să ne arunce ceva lumină în această privință. La 6 martie 1814 obștea locuitorilor catolici și ortodocși din Târgu Trotuș donează parohiei catolice din localitate, casa, construcțiile din jur, terenul aferent, moara cu două pietre și gârla prin care vine apa din Trotuș la moară, toate cumpărate de Iordache Șeptilici și soția sa Marghioala, cu 2100 lire turcești. Hotarele posesiunii sunt indicate următoarele: Drumul Câmpului, Valea Podului, temelia bisericii catolice vechi, stricate
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
lumină în această privință. La 6 martie 1814 obștea locuitorilor catolici și ortodocși din Târgu Trotuș donează parohiei catolice din localitate, casa, construcțiile din jur, terenul aferent, moara cu două pietre și gârla prin care vine apa din Trotuș la moară, toate cumpărate de Iordache Șeptilici și soția sa Marghioala, cu 2100 lire turcești. Hotarele posesiunii sunt indicate următoarele: Drumul Câmpului, Valea Podului, temelia bisericii catolice vechi, stricate, cimitirul bisericii ortodoxe și Drumul cel Mare al Ocnei. Din poziția descrisă a
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
de biserică. În decursul existenței ei, această biserică a avut reparații și renovări în anul 1920 și apoi spre sfârșitul perioadei interbelice, când i s-a adăugat turnul clopotniță legat de biserică. Localul casei parohiale, proprietatea din jur și o moară, cu gârlă specială din Trotuș au fost cumpărate în anul 1814 de la văduva Maria Șeptilici. Locuitorii din Târgu Trotuș, catolici și ortodocși, au fost, din timpuri străvechi, lucrători la ocnele domnești de sare din Târgu Ocna. Pecetea veche din Târgu
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
La sfârșitul secolului al XIX-lea , comuna făcea parte din plasa Trotuș a județului Bacău și era formată din satele Târgu Trotuș, Viișoara Pârâu Boghii și Băile-Slănic, având în total 2812 locuitori. În comună funcționau șapte fierăstraie de apă, șase mori, două școli mixte (una deschisă la Târgu Trotuș în 1869 și alta deschisă la Băile Slănic în 1889), patru biserici ortodoxe (una în fiecare sat) și o biserică catolică (ridicată în vechime de secui). Anuarul Socec din 1925 consemnează desprinderea
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
estul județului, în valea râului Berheci ce străbate colinele Tutovei. Este străbătută de șoseaua județeană DJ241A, care o leagă spre nord de Oncești, Izvoru Berheciului, Secuieni (unde se intersectează cu DN2F), Traian, Roșiori și Dămienești și spre sud de Dealu Morii, apoi mai departe în județul Vrancea de Corbița (unde se intersectează cu DN11A) și Tănăsoaia și mai departe în județul Galați de Brăhășești și Gohor. La Vulturești, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ243B, care duce spre nord-vest la
Comuna Vultureni, Bacău () [Corola-website/Science/300712_a_302041]
-
acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Godinești, având 1529 de locuitori în satele Godineștii de Jos, Godineștii de Sus, Medeleni, Năstăseni, Poeni, Țigănești, Valea Lupului, Valea Salciei și Vărlănești; aici existau două mori de vânt, două mori de apă, o școală cu 44 de elevi (dintre care 7 fete) deschisă în 1866, și cinci biserici ortodoxe (la Godineștii de Jos, Medeleni, Țigănești, Poeni și Valea Salciei). Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în
Comuna Vultureni, Bacău () [Corola-website/Science/300712_a_302041]
-
actual al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Godinești, având 1529 de locuitori în satele Godineștii de Jos, Godineștii de Sus, Medeleni, Năstăseni, Poeni, Țigănești, Valea Lupului, Valea Salciei și Vărlănești; aici existau două mori de vânt, două mori de apă, o școală cu 44 de elevi (dintre care 7 fete) deschisă în 1866, și cinci biserici ortodoxe (la Godineștii de Jos, Medeleni, Țigănești, Poeni și Valea Salciei). Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Găiceana a aceluiași
Comuna Vultureni, Bacău () [Corola-website/Science/300712_a_302041]
-
fost transferate raionului Adjud din regiunea Bacău. În 1968, comunele au trecut la județul Bacău, iar comuna Godinești a fost desființată, satele ei trecând la comuna Vultureni; tot atunci, satul Tăvădărești (fosta localitate de reședință) a fost transferat comunei Dealu Morii, satul Vultureni a revenit la această denumire (după ce un timp fusese denumit "Gura Țigănești", făcând parte din comuna Godinești) și a devenit reședința comunei; în sfârșit, a fost desființat satul Ruget (comasat cu Lichitișeni). Singurul obiectiv din comuna Vultureni inclus
Comuna Vultureni, Bacău () [Corola-website/Science/300712_a_302041]
-
se aprovizionau pe timpuri toti locuitorii comunei cărora recolta grădinii proprii nu le era îndeajuns. Astăzi, piața nu mai există, iar acel spațiu aparține primăriei, făcând parte din „piața primăriei” Cașin. Industria la Cașin se poate rezuma la cele trei mori de apă cu câte două rânduri de pietre a 36 țoli care puteau măcina pe lună 45 de vagoane de cereale. În prezent, aceste mori nu mai există, însă se găsesc în sat 5 mori electrice de măcinat cereale: Moara
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
făcând parte din „piața primăriei” Cașin. Industria la Cașin se poate rezuma la cele trei mori de apă cu câte două rânduri de pietre a 36 țoli care puteau măcina pe lună 45 de vagoane de cereale. În prezent, aceste mori nu mai există, însă se găsesc în sat 5 mori electrice de măcinat cereale: Moara de măcinat cereale de la „Gherasim” este al domnului inginer Mocanu, care dealtfel a și construit-o. A cumpărat piesele după revoluția de la 1989 din Caraș
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
poate rezuma la cele trei mori de apă cu câte două rânduri de pietre a 36 țoli care puteau măcina pe lună 45 de vagoane de cereale. În prezent, aceste mori nu mai există, însă se găsesc în sat 5 mori electrice de măcinat cereale: Moara de măcinat cereale de la „Gherasim” este al domnului inginer Mocanu, care dealtfel a și construit-o. A cumpărat piesele după revoluția de la 1989 din Caraș Severin, însă a finalizat-o abia în 1994, lucrând ziua
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
de la „Gherasim” este al domnului inginer Mocanu, care dealtfel a și construit-o. A cumpărat piesele după revoluția de la 1989 din Caraș Severin, însă a finalizat-o abia în 1994, lucrând ziua și schițând pe hârtie noaptea. În prim plan, morii i-a fost destinat un motor cu ardere internă ca la tractor, însă ea a fost concepută până la urmă pe curent electric. Această moară este în prezent cea mai veche din întreaga comună Cașin. Tot pe proprietatea domnului inginer Mocanu
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
a finalizat-o abia în 1994, lucrând ziua și schițând pe hârtie noaptea. În prim plan, morii i-a fost destinat un motor cu ardere internă ca la tractor, însă ea a fost concepută până la urmă pe curent electric. Această moară este în prezent cea mai veche din întreaga comună Cașin. Tot pe proprietatea domnului inginer Mocanu, alături de clădirea în care se află moara, este și un cazan de rachiu, unde cășunenii și locuitori ai altor sate vin pentru a-și
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
animalelor este cunoscut sub numele de transhumanță. La fel ca în paleolitic, oamenii au continuat să folosească unelte cioplite din silex. În schimb, populațiile neolitice au creat o serie de unelte necesare agriculturii cum ar fi seceri sau pietre de moară folosite la măcinat; au perfecționat tehnicile de vânatoare și pescuit, prin apariția unor diverse tipuri de săgeți, harpoane etc. Pentru păstrarea și gătitul produselor una din cele mai importante evoluții tehnologice este apariția vaselor ceramice. Pentru construcția locuițelor s-au
Neolitic () [Corola-website/Science/300748_a_302077]
-
cu o populație totală de 2222 locuitori. Comuna avea școală din 1883, în anul 1892 învățând acolo 70 de elevi (dintre care 11 fete); în comună existau trei biserici ortodoxe. Locuitorii moșneni se ocupau doar cu agricultura, având și trei mori pe râul Chiojdeanca. În 1924, comuna este atestată de Anuarul Socec din acel an cu aceeași componență, plus cătunul Puterău, o populație de 3072 de locuitori și aparținând aceleiași plăși. În 1931, cătunul Puterău nu mai apare între localitățile componente
Comuna Chiojdeanca, Prahova () [Corola-website/Science/300763_a_302092]
-
un centru de schimb al produselor din imediata apropiere: cereale, animale și produse animale. Aici funcționau o uzină electrică, o fabrică de bere, o fabrică de spirt, 5 fabrici de ulei, 2 fabrici de bomboane, o fabrică de săpun, 12 mori, 1 carieră de calcar pentru fabricarea varului, 3 fabrici de cărămidă și un abator comunal. De asemenea, își desfășurau activitatea în localitate o agenție a Băncii Naționale a României, Banca "Basarabia", Banca Corpului Didactic, Banca "Cetatea", 2 bănci populare, Banca de împrumut și
Hotin () [Corola-website/Science/300761_a_302090]
-
Gura Dimienii și Cărpiniștea, în aceeași plasă Slănic. Prima era formată din cătunele Cociobești, Dimiana, Gura Dimienii, Dogari și Florești, cu o populație totală de 1500 de locuitori, ce trăiau în 221 de case; în comuna Gura Dimienii funcționau 2 mori de apă pe Slănic și o biserică. Comuna Cărpiniștea era compusă din satele Cărpiniștea, Izvoru Dulce, Valea Părului și Valea Hotarului, având 2040 de locuitori. În comună funcționau 2 mori de apă, o școală cu 60 de elevi (dintre care
Comuna Beceni, Buzău () [Corola-website/Science/300796_a_302125]
-
în 221 de case; în comuna Gura Dimienii funcționau 2 mori de apă pe Slănic și o biserică. Comuna Cărpiniștea era compusă din satele Cărpiniștea, Izvoru Dulce, Valea Părului și Valea Hotarului, având 2040 de locuitori. În comună funcționau 2 mori de apă, o școală cu 60 de elevi (dintre care 10 fete) în satul Valea Hotarului și 3 biserici. În 1925, comuna Gura Dimienii era deja desființată și inclusă în comuna Beceni, formată acum din satele Beceni, Dogari, Enculești, Florești
Comuna Beceni, Buzău () [Corola-website/Science/300796_a_302125]
-
apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Tohani a județului Buzău era formată din satele Breaza, Bădeni, Drăgăicești, Dorobanți și Greceanca, având în total 2610 locuitori. În comună funcționau 3 biserici, o cășerie, o moară mecanică și o școală cu 68 de elevi (din care 3 fete). În aceeași perioadă, pe teritoriul actual al comunei Breaza funcționa și comuna Vispești, desprinsă în perioada 1862-1864 din Breaza, și formată din satele Văleanca, Vispești, Vârfu și Fântânele
Comuna Breaza, Buzău () [Corola-website/Science/300797_a_302126]
-
secolului al XIX-lea, comuna Brăești făcea parte din plaiul Pârscov al județului Buzău, fiind formată din cătunele Brăești, Pinu și Ruginoasa, totalizând 1500 de locuitori. În comună funcționau 3 biserici ortodoxe (dintre care una a mănăstirii Pinu) și 8 mori de măcinat. În aceeași perioadă, în zona înaltă a comunei mai era organizată și comuna Goidești, formată din satele Goidești, Brătilești, Fundata, Ivănețu (reședința comunei), Plaiu Nucului, Ploștina, Pistritu și Varlaam, ea întinzându-se mult spre nord, cuprinzând și nordul
Comuna Brăești, Buzău () [Corola-website/Science/300798_a_302127]
-
Goidești, Brătilești, Fundata, Ivănețu (reședința comunei), Plaiu Nucului, Ploștina, Pistritu și Varlaam, ea întinzându-se mult spre nord, cuprinzând și nordul actualei comune Gura Teghii. Comuna Goidești avea 1370 de locuitori ce trăiau în 312 case; în ea funcționau 4 mori de apă, 3 pive, 2 dârste, o cășerie la Viforâta, 4 stâne mari de oi și 2 biserici. În 1925, comuna Brăești avea aceleași trei sate, și în plus cătunul Piatra, comuna având o populație de 1798 de locuitori. În
Comuna Brăești, Buzău () [Corola-website/Science/300798_a_302127]
-
generează râul Sorg; - izvoare submarine, alimentate din râuri ce pornesc din regiunile muntoase și care debușează sub nivelul mării; sunt larg răspândite pe țărmul adriatic, în Peloponez și Argolida (Grecia); prezența lor schimbă culoarea și compoziția apei și produc bolboroseli; - morile de mare sunt tipice pentru țărmul dalmatic, în insule din Marea Egee. Apele dulci, ascendente, utilizând liniile de fisurare, antrenează și pe cele marine care pătrund aici pe principiul atracției în goluri, și amestecate ies la zi, sau ceva sub nivelul
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]