10,917 matches
-
ridicat decât al bunicilor noștri. Un Ford, un Rockefeller, un Carnegie și mulți alții formează mândria nu numai a noastră, ci a lumii Întregi. Dar procesul de selecție٭ e dus mai departe, În cele mai mici Întreprinderi, În cele mai modeste familii. Copiii sunt crescuți În lupta pentru Prin „proces de selecție” Înțelegem «Concurența» În capitalism 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 128 viață; ei trebuie să dovedească că pot să continue activitatea părinților lor. Fermierul dă În
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Seara ne oprim În vestita localitate Santa Barbara. Atenție, Îmi spun, de aici În jos până ce trecem de Los Angeles ne găsim pe plaja miliardarilor. Aici vin magnații dolarului. Să nu mă ia și pe mine drept miliardar. Eu reprezin modestul leu românesc. 138 de lei pentru 1 dolar. Oașul are o eleganță deosebită. Au dispărut Înaltele clădiri. Vile elegante, Înconjurate de parcuri cu o floră exotică pentru noi, constituie loc de atracție pentru vizitatori. Parcurile, șoselele, aleile sunt străjuite de
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
cea mai frumoasă poziție a orașului. Rareori am avut o satisfacție ca aceea când m-am aflat În parcul din fața Ministerului Agriculturii din Washington. Nu uit ziua În care, absolvent al liceului din Tulcea, mă prezentam să mă Înscriu la modesta școală de agricultură de la Herăstrău, În septembrie 1919. Mă Întrebam 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 142 atunci, care poate fi viitorul științei agricole. Azi la Washington, am cel mai impresionant răspuns. În capitala acestei țări atât
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Înseamnă districtul Columbiei, iar după unii departamentul Central. Ne oprim În fața Casei Albe, reședința președintelui, denumită și „Mantion of the president of the United States„. Nu e un palat. E o clădire, cu 2 etaje centrale, situată Într-un parc modest. A fost construită În 1792, și după ce a fost arsă de englezi În 1814, a fost refăcută În 1818. La poartă nici o santinelă. În curte, Îmbrăcat Într un bluzon, cu mânecile suflecate, se plimbă un polițist uriaș. Ne vede că
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
frumoasele cuvinte spuse despre el de John Marshall: „Washington a fost primul În război, primul În pace, primul În inimile noastre”. Mergem la mormântul lui, nu departe de fosta sa locuintă. O grămăjoară de pământ, câteva flori și un prea modest grilaj de fier, acesta-i monumentul pe care și l-a dorit Washington. Îi lipsește inscripția care i s-ar potrivi: „Hic cineres - ubique nomen” Rămășițele lui sunt aici numele lui pretutindeni. O paralelă Între Washigton și Napoleon Chateaubriand, cu
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 148 alți autori: la Henri Barbusse, autorul lui „Le feu”, la Roland Dorgeles, autorul „Crucilor de lemn”, la E. M. Remarque, autorul celebrului roman „ Pe frontul de vest nimic nou”, cât și la modestul autor care a scris cu pușca lui istoria Verdunului și anume Otto Schmiededer, cel din Balta Brăilei, de la Cojocaru, soldatul acela bavarez, candid ca o fecioară, care-mi povestea cu lux de amănunte tragedia trăită, cum senegalezii, târându-se noaptea
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Mataji? - Shri Mataji are harul de a trezi această energie în noi! - Vrei să spui că ție ți-a trezit-o? - Da! - Să trag concluzia că am în fața mea un supraom? - Aș putea spune și așa ceva. - Hm! Nu ești deloc modest! - Este rândul meu să-ți pun o întrebare: ce înțelegi tu prin supraom? - Mi-ar plăcea să mișc lucrurile prin casă fără să pun mâna pe ele... - Așa de puțin îți dorești?! - ... să citesc gândurile oamenilor... - Nu-ți ajung ale
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
cu toată opoziția acesteia, a tras-o spre interior, s-a îndreptat direct spre fotografia lui Shri Mataji și a exclamat: - Uite-O pe Mama! ...Multe lucruri frumoase și simple se întâmplă sub acoperișul lumii. Au venit trei fetițe îmbrăcate modest, ce nu păreau instruite pentru vârsta lor și mi-au cerut direct: - Nene, vrem să ne faci din nou, cum ne-ai mai făcut, cu mâinile; mai vrem!... Mi-am dat seama că vorbele nu mai erau utile: le-am
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
și sacrificii! De exemplu: să renunți la cafea, la lichior și țigări! Este posibil să mai auzim despre acest jurnalist, mai ales că - așa bănuiesc - el ar fi autorul pertinentului articol apărut în ziarul Oltul de a doua zi. După modesta mea părere, a demonstrat deschidere față de noua și inedita învățătură, a demonstrat dorință de cunoaștere și putere de sinteză. A avut mai multe materiale de-ale noastre pe care a încercat să le înțeleagă, lea sintetizat și le-a transmis
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
săi. Mai curăță mormintele, mai aprinde câte-o lumânare... așa se mai pregătește și pe sine pentru cele veșnice. În rest, viața mamaiei se împarte între creșterea celor câtorva găinușe ouătoare ce scurmă după râme și grăuncioare minuscule prin ograda modestă și așteptarea copiilor pentru o zi-două vara, la un grătar și-un pahar de vin curat, de butuc, din propria gospodărie. Sufrageria era pregătită pentru baia de picioare. Dar și vârstnica elevă. Închisese televizorul la care obișnuia să-și urmărească
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
într-o lumină concentrată pe zeul așezat pe un tron, de asemenea auriu. Multe flori. Până la altar, lumea se deplasa de o parte și de alta a unei platforme lungi și înguste, pe care trona o statuie micuță și mai modestă: a Șoricelului. În trecere, toată lumea atingea micuțul transportor al nobilului rege-copil. În stânga și în dreapta acestui drum ce conducea spre curățenie, pe jos, oameni în meditație. La altar oficia un om - nu știu cum să-l numesc, ca să nu greșesc - despuiat până la brâu
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
în prima propoziție, a fost un Revelion în... Ceruri! Când am parcurs serpentinele spre Brașov, am cucerit o cetate aflată la o anumită altitudine montană; când am părăsit-o, am coborât din Ceruri. Spun aceasta deoarece am urcat ca un modest sahaja yoghin, dar am coborât cu o cunoaștere clară a ceea ce îmi doresc și propun să fiu, am coborât cu o aură ce o simțeam (cu adevărat!) protejându-mă - emiteam lumină. Repet: am coborât din Ceruri! Chiar dacă mă veți acuza
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
partea materială. Așa am fost crescuți. Amândoi am câștigat oricât de mulți bani am vrut în clipa în care ne-am apucat să câștigăm bani. Deci nu ne-a lipsit talentul. Dar nu suntem interesați. Am fost crescuți cu comportament modest în față. Și ideea să ne facem datoria. Înclin să cred că totul por‑ nește de la această pregătire militară, dar nu aș ști să explic mai mult decât atât. Cu părinții, era o stare de libertate destul de simpatică, ce nu
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
jos și e mai ușor verificabilă și performanța lui, sperăm să se ridice câțiva dintre ei care să fie buni administratori nați‑ onali. Oameni precum Klaus Iohannis sau primarul din Brașov, acest gen de oameni. Dar e o speranță destul de modestă pentru că și ei tre‑ buie să facă unele compromisuri ca să fie eficienți, pen‑ tru că alocarea guvernamentală e discreționară. Și atunci ne întoarcem la proiectul acesta al nostru, care este sin‑ gurul proiect, deși pe termen foarte lung, de suprave
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
concesionată de Arch. Silvestru Moraru - Andrievici din Cernăuți, nimeni altul decât Arhiepiscopul Cernăuților și Mitropolit al Bucovinei și Dalmației, președintele Sinodului mitropolitan, membru al Dietei din Bucovina și al Senatului imperial în Casa Magnaților. Apărea sub conducerea politică a boierului Modest cavaler de Grigorcea. Într-adevăr, Gazeta Bucovinei, periodic politic și literar, bisăptămânal, a apărut la Cernăuți de la 2 mai 1891 până la 6 aprilie 1897, dar și între 2 aprilie și 1 octombrie 1906 (Format 31/46 cm.), a fost o
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la oficialul Patria de la 7 februarie 1909, care apărea ca oficios al Partidului Creștin Social Român de sub conducerea lui Iancu Flondor, care împăcase taberele românești din Bucovina acelei perioade. * Gazeta țăranului Gazeta țăranului, organ al Partidului Național Democrat, redactat de Modest Scarlat. Îi este anunțată apariția în numărul 48 din 1/14 ianuarie 1919 al ziarului Glasul Bucovinei. Numărul prim expune pe larg programul noii gazete a fostului deputat dietal și consilier comunal în Cernăuți. Începând cu numărul 52, Glasul Bucovinei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
dar și articole de vendetă cu colegii de la Glasul Bucovinei, de la Luptătorul, „un alt ziar apărut săptămâna trecută”, dar care nui nominalizat, și iarăși despre cei de la Luptătorul cărora Sandu Vârtej le închina o schiță în trei strofe de poezie modestă. La următoarele numere întâlnim și alte nume de autori - Gh. Culei, M.N., G.V., Orest Horia Pașcanu, Mell - despre Deschiderea stagiunii Teatrului Național, cu o fotografie a dlui Mișu Fotino, directorul instituției, încercări literare cu „Soacra zălog”, comedie într-un act
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și răspândită în popor, Viața fiind participantă până la capăt a înfruntării taberelor românești. În „Câteva vorbe” G. Stoica afirma: „În nădejdea închegării cât mai strânse a rândurilor noastre și călăuzit de cele mai frumoase îndemnuri, m-am înrolat și eu, modest ostaș sub floarea luptelor ce ne așteaptă... Un popor care nu luptă pentru idealul lui nu are dreptul la existență.” Partidul național și Viața nouă, identificându-se cu voința majorității românilor au reușit constituirea românilor întrun Consiliu Național de sub conducerea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
următor din Voința poporului cuprindea 8 pagini iar articolul „Năzuințele noastre”, ca editorial, constituia platforma program a partidului democrat național. Într-un comunicat al partidului se stabilea poziția acestuia în conflictul Flondor - Nistor, grupare care a rămas cu Gazeta țăranului (Modest Scarlat) stabilindu-și deja adeziunea la gruparea Flondor și ziarul Bucovina. Ulterior, la 18 octombrie 1919, într-un alt comunicat, semnat de dr. Romul Răuț și George Băncescu cititorii erau înștiințați că partidul democrat național s-a contopit cu partidul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
voluntari, regionala Bucovina, Cernăuți, apare o dată pe lună, începând cu 8 martie 1932. Redacția și administrația: Piața Unirii nr.3, Societatea tipografică Cernăuți, str. Iancu Flondor nr. 47; redactor răspunzător dr. Constantin Zoppa, președintele comitetului de redacție. „Prin editarea acestei modeste gazete vrem să întindem sute și mii de fire invizibile care să ne lege pe noi, comitetul de la Centru, cu sutele și miile de voluntari bucovineni, prin care gândurile și voința noastră să ajungă la ei, ca o energie electrică
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
istoric, care, împărțind același destin, vor să-și aducă contribuția la propășirea culturală a românilor din Ucraina. Scopul nostru comun - aflăm din Precuvântare - constă în valorificarea trecutului istoric, tezaurului folcloric și moștenirii literare dintr-o vastă regiune intracarpatică. Așezând această modestă punte între Nordul Bucovinei și nordul Maramureșului istoric, pornim, cu icoana lui Eminescu în Inimă, la un drum, încă anevoios, ce duce spre realizarea unității spirituale a românilor din Ucraina.” În cuprins, date despre Gh. Hurmuzache, despre lagărul de ofițeri
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
la gloria literară (dintre ei Dragoș Vicol, al cărui volum de debut se chema „Muguri” și Nicolae Tăutu) sunt dovezi ale valorii simbolico - efective cu care fusese investită și ale faptului că tradiția se înfiripase. Asemenea lui Mihai Horodnic, numele modestei publicații școlare va fi învestit cu venerația cuvenită începuturilor absolut exemplare.” (Din Iconar nr.1/1995, Rădăuți, „Gruparea poetică „Iconar” de Gheorghe Hrimiuc, cercetător, Institutul de Filologie Română „A. Philippide Iași). * Muguri a apărut la Rădăuți, lunar (februarie 1924 septembrie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
frumusețea peisajului din Valea Sucevei, din pădurile bucovinene. Ea a constituit și seva vitalității revistei. Mugurii au însemnat o tribună de afirmare a tinerelor talente, o școală a exprimării românești limpezi și muzicale, o emblemă de mândrie și demnitate în modestul Rădăuți.” (Din Reviste Literare ale elevilor (1834-1974) de Tudor Opriș, Editura didactică și pedagogică, București, 1971, pag.123. * „În momentul când prin înființarea străjeriei și introducerea ei obligatorie în școli (1938) revistele școlare au fost nevoite să devină organe de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
să frângă lanțurile ruginite ale sclaviei seculare, în care zace Bucovina de 142 ani, iar chemarea noastră-i să le luminăm calea spre această țintă întrezărită de mult”... ...” Dând românilor de pretutindeni această publicație, pe care am numito simplu și modest Revista Bucovinei, desfășurăm cutele unui nou drapel sub care ne-am adunat cu toții, uniți într-un singur gând și într-o singură simțire... lupta pentru dezrobirea fraților și lărgirea moșiei românești până la hotarele ei naturale.” Periodicul apare în perioada 1
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Român, iese victorios în alegerile din iulie, dar în interiorul tovărășiei realizate se ivesc neînțelegeri în ce privește împărțirea funcțiilor, diferende în urma cărora P.Ț.D rupe colaborarea și creează împreună cu Partidul Conservator, la 17 iulie 1905, Partidul Național Român, sub președinția lui Modest Grigorcea. Partidul își încetează activitatea la 10 octombrie 1908 când o parte a lui fuzionează cu Partidul Apărărist, formând Partidul Creștin Social Român din Bucovina. PARTIDUL ȚĂRĂNESC DIN BUCOVINA Întemeiat la 11 iunie 1922, președinte Vasile Bodnărescu; organ de presă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]