10,211 matches
-
his work according to the rules of national communism. Keywords: Romanian literature, Eugen Barbu, Communist Party, Romanian-Soviet relationships, national communism Fără îndoială unul dintre cei mai reprezentativi scriitori postbelici, Eugen Barbu este unul dintre mitografii talentați ai regimului comunist. Marile narațiuni ideologice și legitimizatoare, pentru a prelua terminologia lui François Lyotard, sunt vehiculate nu doar de propaganda deschisă a discursurilor politice, ele solicită o resubiectivizare în scenarii elaborate și nuanțate pe care literatura le poate oferi. Eugen Barbu satisface mai multe
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de R. Jestin, "La religion sumerienne", p. 170. Religiile mesopotarniene proprii. Ceea ce surprinde în drama lui En-ki nu este natura muritoare a zeilor, ci contextul mitologic în care aceasta se proclamă. 17. Omul în fața zeilor săi Există cel puțin patru narațiuni care explică originea omului. Ele sunt atât de diferite încât trebuie să presupunem o pluralitate de tradiții. Un mit relatează că primele ființe umane au ieșit din pământ aidoma ierburilor. După o altă versiune, omul a fost făurit din lut
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
En-lil îi conferă "viață de zeu" și "suflarea eternă" a zeilor, și îl instalează în țara fabuloasă Dilmun 14. Regăsim tema Potopului în Epopeea lui Ghilgameș. Această celebră capodoperă, destul de bine păstrată, pune și mai bine în lumină analogiile cu narațiunea biblică. După toate aparențele, avem de-a face cu un izvor comun și destul de arhaic. După cum se știe din compilațiile lui R. Andree, H. Usener și J. G. Frazer, mitul Potopului este aproape universal răspândit; el este atestat în toate
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
diverse niveluri de cultură. Un anumit număr de variante par să fie rezultatul difuziunii, pornind, la început, din Mesopotamia, și apoi din India. E, de asemenea, posibil ca una sau mai multe catastrofe diluviale să fi stat la originea acestor narațiuni fabuloase. Dar ar fi imprudent să se explice un mit atât de răspândit prin fenomene care n-au lăsat urme geologice. Majoritatea miturilor diluviene par să facă parte întrucâtva din ritmul cosmic: "lumea veche", populată de o umanitate decăzută, este
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
sau procreație. Regii din Sumer ca și, mai târziu, regii akkadieni, îl întruchipează pe Dumuzi în hieros gamos cu Inanna 21. Aceasta presupune, mai mult sau mai puțin, acceptarea "morții" rituale a regelui, în acest caz, trebuie să bănuim, în spatele narațiunii transmise în textul sumerian, un "mister" instaurat de Inanna, pentru a asigura ciclul fertilității universale. Se poate ghici o aluzie la acest "mister" în replica disprețuitoare a lui Ghilgameș, când Iștar îi cere să devină soțul ei. El îi reamintește
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
n. 211. 49 E vorba de o temă folclorică bine cunoscută: despuindu-se de pielea sa cea veche, șarpele își înnoiește viața. 50 Tableta XII, redactată în sumeriană, a fost adăugata mai târziu; întâmplările relatate nu au raporturi directe cu narațiunea pe care am rezumat-o. 51 "A Pessimistic Dialogue between Mașter and Servant", r. 84, traducere de R. H. Pfei f fer, ANET, p. 438. dezvinovățit și urmărit este cel drept. Tâlharului i se dă aur, iar cel fără ajutor
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
limba hittită. 98 său, zeul furtunii, ori zeului solar sau anumitor zeițe. Fondul mitic - ca și numele de Telipinu - este hattian. Redactările hittite au fost compuse în legătură cu diferite ritualuri, astfel spus recitarea mitului juca un rol fundamental în cult. Începutul narațiunii 6 fiind pierdut, nu se știe de ce Telipinu s-a decis să "dispară". Poate pentru că oamenii îl iritaseră. Dar urmările dispariției sale se fac imediat simțite. Focurile se sting în cămine, zeii și oamenii se simt "zdrobiți"; oaia își lasă
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
cf. F. M. Cross, Canaanite Myth andHebrew Epic, pp. 12 sq. 17 De Vaux, p. 261. Tema promisiunii revine frecvent în Facerea. Ea se prezintă aici sub diferite forme: promisiunea unei posterități, sau a unui pământ, sau amândouă deodată" (ibid.). 18 Narațiunile patriarhale citea/. Ă nume compuse din elementul 'el urmat de un substantiv: El Roi, "El al vederii" (Facerea, 16: 13); El Shaddai, "Cel din Munte" (18: l etc.); El 'Olam, "El al Veșniciei" (21: 33); El Bethel (31: 13 etc.
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
în fine, cei patruzeci de ani de mers prin pustiu, moartea lui Moise și cucerirea Canaanului sub conducerea lui losua. De mai bine de un secol, critica s-a străduit să separe elementele "verosimile" și, prin urmare, "istorice", din aceste narațiuni biblice, de masa de excrescențe și sedimentări "mitologice" și "folclorice"23. S-au folosit, de asemenea, documente filologice și arheologice referitoare la istoria politică, culturală și religioasă a egiptenilor, canaaneenilor și a altor popoare din Orientul Apropiat. Cu ajutorul unor asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
decât aparent pentru că vechile convenții literare sunt înlocuite cu unele noi: lipsa de convenții și ridiculizarea celor vechi. În literatura contemporană se produc câteva mutații esențiale, unele dintre ele fuseseră propuse și de reprezentanții generației războiului: ficțiunea deliberată, tendința spre narațiune, suprapunerea vocilor, a registrelor, înlocuirea metaforei cu metonimia. Mircea Tomuș 237 identifica, la rândul său, în "literatura actuală" (din 1974) două direcții principale de evoluție: una având la bază o neîncredere profundă în limbaj ceea ce duce la obscurizarea expresiei și
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Dumitru Tucan În căutarea naratorului perfect, Dragoș Varga Literatură și convertire, Adrian Vasile Sabău Marile curente ale criticii literare, Gérard Gengembre Marile teorii ale teatrului, Marie-Claude Hubert Monica Lovinescu. O voce a exilului românesc, Mihaela-Nicoleta Burlacu Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal Neomodernismul românesc, George Bădărău N.V. Gogol sau Paradoxurile literaturii moderne, Marcel Petrișor O teorie a literaturii, Florica Bodiștean Ocheanul balcanic, Marius Nica Parodia literară. Șapte rescrieri românești, Livia Iacob Poetica în naratologia lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon Poetica
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
America, Mihaela Paraschivescu Romancieri interbelici, Livia Iacob Romantismul englez și german, Mihai Stroe Scriitorul și umbra sa (vol. I și II), Antonio Patraș Slavici sau Iubirea ca mod de viață, Steliana Brădescu Teme și motive de poetică, Magda Jeanrenaud Teoria narațiunii, Franz K. Stanzel Termenii-cheie ai analizei teatrului, Anne Ubersfeld Topological Adaptations: From Text to Film / From Film to Text. A Theoretical Approach, Ileana Chiru-Jitaru Un veac de caragialism, Loredana Ilie Universul lui Edgar Allan Poe, Mihai Stroe 1 Richard, Jean-Pierre
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
democrat al Partidului Reformei nu era numai antietatist, dar și pro-piață. Democrația era privită ca un sistem dezirabil în măsura în care îngăduia indivizilor o mai mare libertate, în timp ce ordinea pieței era acel mecanism prin intermediul căruia libertatea se obținea pe căi naturale. Aceste narațiuni erau bine garnisite cu accente anti-partide și anti-grupuri de interese, astfel încât se poate deduce că în idealul de democrației al Reformiștilor nu ar mai fi loc și pentru mecanisme de mediere între popor și urmărirea intereselor individuale sau de familie
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
organizațiilor sale (Flanagan, 2010). Autohtonismul nu a jucat un rol central în construcția narativă propusă de Reformiști a unui popor virtuos ale cărui tradiții naționale ar fi fost subminate de o elită obscură, egoistă și lipsită de scrupule. În schimb narațiunea acestei opoziții s-a concentrat pe logica hayekiană în care jefuirea poporului era explicată prin existența unei alianțe nefirești între, pe de-o parte birocrați și asistențialismul care perturbă funcționarea pieței și partidele nedemocrate ținute ostatice de grupurile de interese
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
John C. (pref.) 070(73) Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA JOHN C. HARTSOCK O istorie a jurnalismului literar american Nașterea formelor de narațiune modernă Traducere de Andra Andrei, Ioana Laura Bida, Oana Sîrbu, Dan Stoica INSTITUTUL EUROPEAN 2015 John C. Hartsock s-a remarcat prin activitatea sa de cercetare, dedicată studiului istoriei jurnalismului. A fost recunoscut și recompensat cu două premii prestigioase, oferite
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
din Cortland a Universității de Stat din New York. Soției mele Linda, fiului meu Peter Și părinților mei, John și Lydia Cuprins Cuvânt-înainte (Ilie Rad) / I Prefață / 9 Mulțumiri / 15 Introducere / 19 1. Apariția jurnalismul literar narativ modern / 48 2. Rezistența narațiunii literare în jurnalism față de știrile obiective / 73 3. Predecesorii jurnalismului literar american modern / 119 4. Jurnalismul literar narativ, jurnalismul de senzație și cel de investigație / 178 5. Ce a urmat: Jurnalismul literar narativ de la 1910 până la "Noul" jurnalism / 199 6
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
C. HARTSOCK Mulțumiri Sunt mulți aceia cărora trebuie să le mulțumesc pentru că am putut scrie această carte. În primul rând nu ar fi fost posibil fără lucrările unor pionieri ai acestui câmp teoretic. Pentru că ISTORIA JURNALISMULUI AMERICAN: Nașterea formei de narațiune modernă este în foarte mare măsură o cercetare teoretică a descoperirilor, este deci, așa cum o istorie trebuie să o dovedească, o cercetare de sinteză - ca să împrumut un termen folosit de Ernest L. Boyer - care intră în negociere cu cei care
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
vreme neglijată. Mai înainte de a începe examinarea istorică a acestei teme, am identificat trei considerații importante care pot servi drept structură de fundal. Prima este natura problematică a numelui acestei forme. A doua este relația ei cu povestirile de călătorie, narațiunile sportive și povestirilr polițiste. A treia este cantitatea redusă de cercetare critică mai ales în zona istorică a acestei forme. "JURNALISMUL LITERAR" nu este în nici un caz desemnarea universală a acestei forme. O cercetare electronică a MLA6 Bibliography arată natura
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
redusă de cercetare critică mai ales în zona istorică a acestei forme. "JURNALISMUL LITERAR" nu este în nici un caz desemnarea universală a acestei forme. O cercetare electronică a MLA6 Bibliography arată natura acestei probleme. Informațiile catalogate sub această formă de narațiune și trecute în liste ca "jurnalism literar" sunt numai în număr de douăzeci și cinci (la unele numai ca notă de subsol) și încep cu 1963 până la finalul secolului al XX-lea. Cel mai apropiat competitor, "literatura nonficțională", stă mai bine, cu
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de către Fundația pentru Creativitate Nonficțională. Revista literară este dedicată jurnalismului literar de factură narativă curentă, și altor forme nonficționale, așa cum este menționat în titlul jurnalului. (1:ii; 13:;iv) În același timp un album al lui Associated Press citează termenul "narațiune nonficțională" (Anthony 16). Alte posibilități mai sunt "versuri în proză", "confesiuni", "meditația naturală", "literatură factuală" și "literatură non-imaginativă" (Winterowd ix). W. Ross Winterowd observă că "poate cea mai mare dificultate este de a găsi un termen care să acopere textele
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
două, deși sunt diferite, nu se exclud reciproc. Povestirile de călătorie aparțin unui gen de actualitate. Acel jurnalism literar narativ despre care discutăm aici este un gen modal, narativ. Dar firește că jurnalele de călătorie pot fi scrise ca niște narațiuni; astfel granița dintre jurnalul de călătorie și jurnalismul literar narativ poate să dispară. Depinde de faptul dacă ele sunt privite ca genuri de actualitate sau ca genuri modale. Pot să existe alte motive care să ducă la separarea scrierilor de
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
literar narativ. Sub acest unghi încercăm noi să ne apropiem de materie, și exemplele de jurnalism literar narativ sunt implantate într-un orizont social care este greu de definit ca fiind unul de actualitate. Același lucru poate fi spus despre narațiunile sportive sau polițiste. Un astfel de exemplu este romanul lui Truman, Capote In Cold Blood, care a atins statutul de model al jurnalismului literar narativ în ciuda invenției ficționale de care Capote a fost acuzat. În tot cazul o asemenea suprapunere
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
imagini care ți-au făcut o impresie deosebită și care impresionează la rândul lor puternic pe cititori. Nu pot să-ți citez nici o altă scriere în care curiozitatea este stârnită și răsplătită mai bine decât aici" (Memoirs 326). În această "narațiune" din viața reală umplută cu "imagini" avem o primă formă a jurnalismului literar narativ. Boswell ne dezvăluie intenția lui de a încerca să scrie reportaje din viața reală în maniera unui roman când notează dezamăgirile cu care a fost confruntat
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
al lui Crane "The Open Boat", publicat prima dată în Scribner's Magazine, și articolul de știri "Stephen Crane's Own Story", publicat în New York Press pe 6 ianuarie 1897 la numai cinci zile după eveniment. Așa cum notează Frus, "amândouă narațiunile urmează desfășurarea cronologică a evenimentelor legate de dezastrul vasului Commodore, și care sunt verificabile după știrile contemporane publicate de alte ziare, după jurnalul de bord și alte înregistrări de la bord, precum și din declarațiile martorilor... Nici una din povestiri nu inventează fapte
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
evenimentelor legate de dezastrul vasului Commodore, și care sunt verificabile după știrile contemporane publicate de alte ziare, după jurnalul de bord și alte înregistrări de la bord, precum și din declarațiile martorilor... Nici una din povestiri nu inventează fapte sau caractere, deși ambele narațiuni apelează la invenție - în sensul retoric al exprimării punctului de vedere subiectiv așa cum se găsește în alte modele literare, în timp ce copiază natura sau realitatea (Two Tales 48 28). Nu numai că "The Open Boat" este în chip fundamental o poveste
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]