8,720 matches
-
le-ațintiră, menind a pierzare,/ Și, sfâșiindu-se-n gheare și-obraze, la gâturi și pene,/ Se avântară la dreapta-nspre case, tot peste cetate."14 Iată două exemple în care zeul suprem transmite mesaje prin intermediul păsării sale, arătând celor în necaz o fărâmă din viitor. În aceeași ipostază se arată însuși Zeus, atunci când îl răpește în Olymp, înșelând vigilența pățită a geloasei sale soții, pe frumosul Ganymede, după cum povestește succint Ovidius (prin intermediul lui Orpheus) în ale sale Metamorfoze (X, 156-159): "Regele
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
le ușurează sarcina de lucru. Se revine aici la tema exploatării și a sclaviei. Povestirile care aduc în scenă revolta mașinilor sunt o metaforă pentru revoltele sclavilor sau muncitorilor; • saturația "robotului psihanalist": în All the Troubles of the World / Toate necazurile lumii (1958), Asimov înfățișează computerul "central și Unic al Terrei", Multivac 129. Acesta din urmă nu numai că este însărcinat să administreze și să reglementeze toate problemele materiale ale lumii, dar este și marele ei confesor, marele psiholog. Evident, cade
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Schechter, Hart, Richie, 1987), concretizate în prejudecăți din categoria următoarelor: Alcoolul și drogurile conduc la incidentele de violență. Tatăl lui era un om violent, își bătea soția și el a învățat deci acasă acest mod de comportare cu soția. Din cauza necazurilor pe care le au, a greutăților vieții, o bate. Ea s-a învățat să fie fără apărare în fața lui. Din cauza sărăciei o bate. îl cicălește întruna până îl scoate din minți și-l face să o bată, altfel spus merită
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pentru toate indispozițiile părinților. în plus, adeseori se instalează un sentiment de culpabilitate față de cel decedat (având în vedere ambivalența afectivă cu care l-au tratat), cât și față de cuplul parental (întrucât acești copii se consideră adeseori coautori la multiplele necazuri ale acestora). Mulți părinți cred că barca de salvare din tragedia lor existențială este conceperea grabnică a unui alt copil. O asemenea soluție nu este indicată până când cuplul nu reușește să-și „exfolieze”suferința pierderii respective. Rezultă că formula „copilului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
firesc pentru poezie în vremea juneței este amorul, niște mici madrigale și elegii fură cele dintâi încercări ale sale. După aceasta exilul răposatului boier Filipescu în vremea domnului Caragea îi dete îndestulă pricină a medita și a vedea valurile și necazurile vieției, intrigile societății și deșertăciunea omului. Însoțind pe exilatul boier la moșia Bucovului, mâhnirea și meditațiile sale își aflară locul lor cel favorabil în mijlocul unei naturi încungiurate de munți, de văi, de dealuri [...]. După aceasta moartea patronului său îi dete
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și el ceva. Ocaziunea cea mai firească pentru poezie e vârsta juneței (amorul). Cele dintâi încercări poetice fură niște madrigale și elegii amoroase. După aceea, arestarea boierului Filipescu i dete cauză de ajuns a medita și a vedea valurile și necazurile vieței. Însoțind pe arestatul boier la moșia lui Bucovul, talentul său avu locul cel mai favorabil de a se dezvolta în mijlocul naturei. Acolo scrise el mai multe elegii. După acestea, moartea patronului său Filipescu i dete ocaziune a face o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a închis gura și n-a mai spus niciun cuvânt și apoi Cioclei mi-a spus: "Faci cerere și te prezinți la Mazepa!" În felul acesta am început să intru pe un făgaș cumva ascendent în viață, deși am avut necazuri mari. Dar am rezistat și nu am găsit drept soluție pentru nereușite faptul de a-mi pune capăt zilelor. Nu i-am înțeles pe cei care au găsit ca soluție singulară sinuciderea. Că din cauza situației mizerabile în care erai pus
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mai plăcut este că acest prieten nu mă contrazice niciodată sau aproape deloc. Pe parcursul vieții am avut inima frântă de mai multe ori, dar cum să nu o am când am pierdut ființa cea mai dragă - soția mea!? Dar durerea necazurilor mi-au dat forță de a avea mai multă compasiune și de a fi mai uman cu cei din jurul meu. Și chiar dacă bucuriile nu mi-au zâmbit întotdeauna sau necazurile m-au copleșit, am căutat să descopăr noi drumuri în fața
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
am pierdut ființa cea mai dragă - soția mea!? Dar durerea necazurilor mi-au dat forță de a avea mai multă compasiune și de a fi mai uman cu cei din jurul meu. Și chiar dacă bucuriile nu mi-au zâmbit întotdeauna sau necazurile m-au copleșit, am căutat să descopăr noi drumuri în fața mea, de fiecare dată. Din experiența de viață, aș putea spune oamenilor cât de mult se înșeală, gândindu-se că încetează să mai iubească atunci când îmbătrânesc, fără să știe că
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
După perioada asta, securiștii au făcut probabil vreo analiză și și-au zis: "ce ținem, mă, țăranca asta amărâtă și bătrână aici?" Și i-au dat drumul din domiciliu forțat. Ei, bunica avea grijă de un copil și a avut necazuri și la Râmnic, pentru că era la unul care lucra la un darac de lână, pe care l-au prins furând. Bunica avea grijă de copilul lui și acesta ne aducea și nouă lână de lucrau surorile mele pulovere și alte
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Dar cum să-mi ceară? Și nici din proprie inițiativă nu m-am dus. C. I.: N-a încercat nimeni să vă racoleze! R. R.: Nu, nu. Eu l-am oprit pe securist odată prin atelier, pentru că am avut un necaz pe niște hoți. Când ăsta a venit în atelier, am ieșit înaintea lui și de față cu toată lumea de acolo i-am zis: "Tovarășul colonel..." și i-am relatat tot episodul în care m-au înșelat hoții ăia. Și-a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
român, pentru cântecul Deșteaptă-te române!? Și mai ales când văd acum că se spune că este ziua imnului, iar eu am fost condamnat pentru acest imn și pentru că am cerut să plece rușii din țară. Ăsta a fost tot necazul meu. Acum ce să fac, să dau statul în judecată? Îi mai auzi pe unii dintre cei care sunt închiși astăzi că se consideră, auzi neobrăzare!, deținuți politici. Aș vrea ca toți ăștia care se consideră deținuți politici sau care
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
la bordeiul de lut!" - își intitula Cezar Petrescu cursivul publicat cu acest titlu în ziarul „Curentul" din 8 februarie 1932 în care relata: „Ne-am pomenit mai deunăzi la redacție cu doi țărani dintr-un sat bucovinean, care pe lângă alte necazuri de la dânșii de-acasă ne mai împărtășeau și o nedumerire, cerându-ne o dezlegare. Iar dezlegarea n-am putut-o da, fiindcă era, întradevăr, dincolo de înțelegerea noastră. Ni se plângeau acești gospodari, dintr-un sat fruntaș, destul de sleit în ultima
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Cantemir, și să prefere Hușul - cel neînsemnat, categorisit astfel tot de Cantemir. Cauza putea fi și aceea că Fălciul era situat „la drumul mare", pe unde turcii și tătarii erau mereu în expediții, în Basarabia, Bender și Hotin, făcând mari necazuri localnicilor; Hușul, fiind mai retras, îi scutea de asemenea consecințe. Numai că, strămutarea autorităților de la Fălciu la Huși crea greutăți mari Episcopiei, pusă să cantoneze slujbașii domnești dar și pe cei ai turcilor și ai tătarilor. În plus, slujbașii Episcopiei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
prezenta greutățile drumului (Scrisoare către Vasile Alecsandri, Editura pentru Literatură, București, 1967, p. 146), conchide: „Călătoria de la București la Iași mă costase opt sute de lei vechi, aproape 300 de franci, afară de cele cinci zile de osteneală, de suferințe și de necazuri"... Domnitorul Alexandru Ioan Cuza când s-a deplasat oficial prima dată la București, drumul respectiv l-a parcurs în 36 de ore (V.A. Forescu, Documente, în „Arhiva", an XI, mai-iunie 1900, p. 208). Bucureștii de Iași erau despărțiți de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
că fermecătoarea pădure a Mirceștilor, cea care a dat atâtea meditații și operă poetică lui Alecsandri, va alimenta, vreodată, proza dosarelor de tribunal?, se întreba ziarul „Opinia" din Iași la 25 și 26 mai 1910 în știrile publicate. Cum un necaz nu vine niciodată singur, iată ce mărturisea acad. Dr. I.C. Istrati într-o ședință a Academiei Române de la 17 iunie 1911 despre „trista stare" în care se afla mormântul lui Vasile Alecsandri la Mircești: „Se știe de multă lume starea de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și a mai sta de vorbă. Este benefic din punct de vedere psihic să te întâlnești cu rudele sau cu prietenii pentru a face schimb de informații sau de a comenta unele evenimente, ori pentru a-ți împărtăși bucuriile ori necazurile. Asemenea vizite sunt utile mai ales persoanelor singure care sunt nevoite să dialogheze cu ele însele în lipsa unor interlocutori, fapt ce le poate zdruncina echilibrul psihic dacă asemenea convorbiri sunt folosite în exces. O regulă elementară de politețe obligă musafirul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
deseatină un stup „ de sămânță". Deseatina se definitiva toamna, astfel ca stupul luat să fie productiv în anul următor. Deseatina domnească forma și ea antrepriza Cochii- Vechilor. Năpastea era dabila care cădea asupra omului atunci când se abătea asupra lui un necaz fără veste, neprevăzut. Când visteria domnească rămânea goală, funcție de lăcomia domnilor și a vistiernicilor, pentru acoperirea golurilor se recurgea la năpaste - dări nedrepte, aruncate de visterie „peste cele regulate", numai să iasă banii. Intr-un zapis de la 1717, în documentele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
târziu avea să revină notarilor, activitate obligatorie, legiferată. Biserica, concluzionează autorii volumului „Crionica de la Bucium", Ioan Costache Enache și Virgil Arsenie, Iași, 2003, p. 110, a fost întotdeauna protectoarea populației sătești, unde omul își găsea un loc să-și verse necazul, un loc unde găsea o mângâiere și un sfat bun la nevoie. La 20 februarie 1734, Mitropolitul Antonie făcuse cunoscut Domnului Constantin Mavrocordat că ar dori împodobirea bisericii Mitropoliei cu zugrăveală și înconjurarea ei cu ziduri de piatră, „să facă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de argint în greutate de 322 dramuri a 13 lei dramul; 7 lei - opt coți de mașa, pânză leșească. De unde se vede că Lazarov, cămătarul, pusese dobânda din 10-15, ceea ce a făcut ca neamurile să se ridice să scape de necaz pe jupâneasa lui Gherghel (vezi și „Opinia" din 13 august, 1910). Ce se întâmpla cu răufăcătorii care ajungeau la închisorile stăpânirii și despre cel din urmă călău al Moldovei aflăm din ziarul „Evenimentul" din 2 noiembrie 1905, dintr-un articol
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la poștă flămândă, dar să prindă rând, plecat departe la școli înalte băiatul ei să nu stele flămând. Mă mângâia dăunăzi bătrânica cu mâna tremurândă pe obraz; „Ce te apasă ? Spune, măi băiete, Să-ți ducă mama o parte din necaz”. De ce te miri că duc sicriul mamei? Închinare mamei Constantin Tănase mereu actual Vasiliu, Natalița Pavelescu, Elena Burmaz, având în frunte pe neuitata vedetă Mia Apostolescu, înconjurate de un reprezentativ grup de balerine, una mai chipeșă decât alta și care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care va dori să-i primească? În fața acestui comportament grosolan, Menelau se înfurie și-și justifică ospitalitatea astfel: "De câte ori n-am fost și noi găzduiți printre străini până ce am sosit acasă ? Să dea Zeus să nu mai avem și alte necazuri", (4.33-35)57. De fapt, ospitalitatea este justificată prin frica de zei, și mai ales drept recunoștință față de trecut și grijă de viitor. Ospitalitatea este văzută în perspectiva datoriei și darului, în mod interesat și ca practică a reciprocității. Această
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
1738 "Ce le place damelor" o femeie bătrână și hidoasă care se adresează unui tânăr speriat de vârsta și de urâțenia ei: "Cunoști povestea lui Filemon:/ Soț iubit într-o cocioabă/ Până la o sută de ani o mângâie pe Baucis./ Necazurile negre, copii ai bogăției/ Nu locuiesc sub acoperișuri la țară/ Viciul fuge de unde nu e trândăveală./ Noi îl slujim pe Dumnezeu și suntem precum regii". Graham Goulder Hough în ale sale Legends und Pastorals (1961) își bate joc de această
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
totuși nu vor ține seama de acest lucru spre nenorocul lor. 112 *Pentru versiunea românească, ediția deja citată, p. 134, II, p. 122 II (nota trad.) 113 "Mult ne mai învinuiesc oamenii și spun că noi îi batem cu toate necazurile, măcar că ele nu vin numai de la ursită, ci și de la nesocotința lor", (1.32-34), trad. p. 35 I. 114 *Pentru versiunea românească, ediția deja citată, pp. 109-110, I (nota trad.). 115 5.29-42, trad. p. 96, I. 116 5.445-493
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ar obliga să ne despărțim mâine, fericirea noastră, neștiută de natură, nu ne-ar lăsa, bunăoară, nici un nod de dezlegat... câteva regrete pentru care o amintire plăcută le-ar fi despăgubirea... Și apoi, la urma urmei, plăcere dar fără poticneli, necazuri și tirania unor obiceiuri" (Vivant Denon, op. cit., p. 53). 245 Trimitem la excelentul studiu a lui Ludovic Michel, La mort du libertin. Agonia unei identități romanești, Larousse, col. "Découvrir", "Jeunes Talents", 1993. 246 Vivant Denon, op. cit., p. 61. 247 Marmontel
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]